120 matches
-
în științe medicale, susținând teza de doctorat intitulată “Ontogenia Imunoglobulinelor”. În 1976, doctorul Andrei Olinescu a preluat conducerea Laboratorului de Imunologie Celulară. De pe această poziție, a reorganizat laboratorul, atrăgând totodată tineri valoroși, așa cum făcuse și în anii ’60 la Stațiunea Dârvari. Din păcate, multi dintre aceștia au ales să părăsească ulterior România, emigrând în Occident, unde au urmat cariere de prestigiu în domeniul didactic universitar, precum și de cercetare. Un an mai tarziu, împreună cu alți doi specialiști, obține brevetul de invenție OSIM
Andrei Olinescu () [Corola-website/Science/335692_a_337021]
-
personal de îndepărtată rezonanță balcanică și cu influențe ale artei decorative bizantine (vizibile în detaliile de sculptură ornamentala) care se datorează, probabil, originii sale aromane. Dintre creațiile sale importante se pot aminti Palatul Patriarhal (situat pe Dealul Mitropoliei), Biserica Schitul Dârvari, imobilele din strada C. A. Rosetti nr. 19, Bulevardul Magheru nr. 31, imobilul de la intersecția Bulevardului Dacia cu Str. Eminescu, imobilul din Aleea Modrogan nr. 2., imobilul din Str. Pitar Moș nr 6 (Oficiul de Aprovizionare al Farmaciștilor), imobilul din
Gheorghe Simotta () [Corola-website/Science/337070_a_338399]
-
Ciorogârla (în trecut, Ciorogârla-Dârvari și Dârvari-Ciorogârla) este o comună în județul Ilfov, Muntenia, România, formată din satele Ciorogârla (reședința) și Dârvari. Comuna se află la sud-vest de municipiul București, pe malurile râului Ciorogârla. Este traversată de autostrada București-Pitești, fiind deservită de șoseaua județeană DJ601, care începe cu ieșirea de pe autostradă aflată în exremitatea estică a comunei. Înspre vest, drumul duce către
Comuna Ciorogârla, Ilfov () [Corola-website/Science/300494_a_301823]
-
unde se intersectează cu DN61) și Roata de Jos (județul Giurgiu) și apoi la Videle (județul Teleorman). La Ciorogârla, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ602, care duce în nord spre Joița (județul Giurgiu), spre sud către Domnești. La Dârvari, din el se ramifică DJ401A, care duce spre vest la Grădinari și Bolintin-Deal (ambele în județul Giurgiu). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ciorogârla se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
Comuna Ciorogârla, Ilfov () [Corola-website/Science/300494_a_301823]
-
majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,18%). Pentru 3,94% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, purta numele de "Ciorogârla-Dârvari", făcea parte din plasa Sabarul a județului Ilfov și era formată din satele Ciorogârla, Dârvari și Cațichea, având în total 1744 de locuitori și 359 de case. În comună funcționau două școli mixte (la Ciorogârla și Dârvari), o moară de apă, două mașini de treierat cu aburi și 5 biserici ortodoxe. În 1925, era parte
Comuna Ciorogârla, Ilfov () [Corola-website/Science/300494_a_301823]
-
purta numele de "Ciorogârla-Dârvari", făcea parte din plasa Sabarul a județului Ilfov și era formată din satele Ciorogârla, Dârvari și Cațichea, având în total 1744 de locuitori și 359 de case. În comună funcționau două școli mixte (la Ciorogârla și Dârvari), o moară de apă, două mașini de treierat cu aburi și 5 biserici ortodoxe. În 1925, era parte a plășii Domnești din același județ, având aceeași compoziție (Mănăstirea Ciorogârla era consemnată drept cătun al comunei) și o populație de 3008
Comuna Ciorogârla, Ilfov () [Corola-website/Science/300494_a_301823]
-
mașini de treierat cu aburi și 5 biserici ortodoxe. În 1925, era parte a plășii Domnești din același județ, având aceeași compoziție (Mănăstirea Ciorogârla era consemnată drept cătun al comunei) și o populație de 3008 locuitori. Temporar, în 1931, satele Dârvari și Cațichea au alcătuit o comună separată, numită „Dârvari”. Ulterior, satul Cațichea a dispărut, fiind înglobat în satul Dârvari. În 1950, comuna a trecut în subordinea raionului 16 Februarie al orașului republican București, și a rămas astfel până în 1968. Atunci
Comuna Ciorogârla, Ilfov () [Corola-website/Science/300494_a_301823]
-
În 1925, era parte a plășii Domnești din același județ, având aceeași compoziție (Mănăstirea Ciorogârla era consemnată drept cătun al comunei) și o populație de 3008 locuitori. Temporar, în 1931, satele Dârvari și Cațichea au alcătuit o comună separată, numită „Dârvari”. Ulterior, satul Cațichea a dispărut, fiind înglobat în satul Dârvari. În 1950, comuna a trecut în subordinea raionului 16 Februarie al orașului republican București, și a rămas astfel până în 1968. Atunci, satul Cațichea a fost inclus în satul Domneștii de
Comuna Ciorogârla, Ilfov () [Corola-website/Science/300494_a_301823]
-
având aceeași compoziție (Mănăstirea Ciorogârla era consemnată drept cătun al comunei) și o populație de 3008 locuitori. Temporar, în 1931, satele Dârvari și Cațichea au alcătuit o comună separată, numită „Dârvari”. Ulterior, satul Cațichea a dispărut, fiind înglobat în satul Dârvari. În 1950, comuna a trecut în subordinea raionului 16 Februarie al orașului republican București, și a rămas astfel până în 1968. Atunci, satul Cațichea a fost inclus în satul Domneștii de Sus din comuna Domnești, iar comuna Ciorogârla a trecut din
Comuna Ciorogârla, Ilfov () [Corola-website/Science/300494_a_301823]
-
numită "Ciorogârla-Samurcășești", deoarece a fost înălțată, în anul 1808, de vornicul Constantin Samurcaș și soția acestuia, Zoe, pe moșia ce o avea pe aceste locuri; ea cuprinde biserica cu hramurile „Sfânta Treime”, „Cuvioasa Paraschiva” și „Adormirea Maicii Domnului”. În satul Dârvari se află și biserica „Adormirea Maicii Domnului”, datând din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Unicul monument de for public este crucea memorativă a eroilor căzuți în Primul Război Mondial, aflată în satul Dârvari. Ca monument funerar sau
Comuna Ciorogârla, Ilfov () [Corola-website/Science/300494_a_301823]
-
Maicii Domnului”. În satul Dârvari se află și biserica „Adormirea Maicii Domnului”, datând din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Unicul monument de for public este crucea memorativă a eroilor căzuți în Primul Război Mondial, aflată în satul Dârvari. Ca monument funerar sau memorial este clasificat separat cimitirul mănăstirii Samurcășești, cimitir ce conține cenotaful căpitanului Valter Mărăcineanu căzut pe câmpul de luptă, în Asediul Plevnei, în timpul Războiului Ruso-Turc din 1877-1878; mormântul ziaristului progresist Alexandru Beldiman (1832-1898) și cel al
Comuna Ciorogârla, Ilfov () [Corola-website/Science/300494_a_301823]
-
Tămădău Mare (în trecut, Tămădău-Dărvari și Tămădău) este o comună în județul Călărași, Muntenia, România, formată din satele Călăreți, Dârvari, Plumbuita, Săcele, Șeinoiu, Tămădău Mare (reședința) și Tămădău Mic. Se află la 35 km est de București și 70 km nord vest de Călărași, în nordul Câmpiei Mostiștei în bazinul râului Mostiștea. Comuna se află în nord-vestul județului, pe malurile
Comuna Tămădău Mare, Călărași () [Corola-website/Science/301128_a_302457]
-
1992, după revoluția din 1989 să se înregistreze cu 511 persoane mai puțin decât în 1977. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Tămădău-Dârvari", făcea parte din plasa Mostiștea a județului Ilfov și era formată din satele Dârvari, Tămădău de Jos și Tămădău de Sus, cu 1176 de locuitori. Comuna avea trei biserici (una în fiecare sat), o școală mixtă, o moară cu aburi și două de apă. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa
Comuna Tămădău Mare, Călărași () [Corola-website/Science/301128_a_302457]
-
G. Piteșteanu, frații Manolescu și statul. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Sărulești a aceluiași județ. Comuna Călăreți-Șeinoiu avea 1200 de locuitori în satele Brătășani, Călăreți, Odăile-Podari, Polcești, Șeinoiu și Suliman, în vreme ce comuna Tămădău era formată din satele Dârvari, Plumbuita, Tămădău Mic, Tămădău Mare și din cătunul Slatina, cu 1755 de locuitori. În 1931, comuna Călăreți-Șeinoiu s-a desființat și a fost comasată cu comuna Tămădău. În 1950, comuna Tămădău a fost transferată raionului Brănești și apoi (după 1956
Comuna Tămădău Mare, Călărași () [Corola-website/Science/301128_a_302457]
-
km sud de satul Tămădău Mare. Un obiectiv este clasificat ca monument de arhitectură, , datând din 1810, aflată în nordul satului Tămădău Mic, la intrarea dinspre DN3. Un al patrulea monument este datând din 1728 și aflată lângă biserica din Dârvari.
Comuna Tămădău Mare, Călărași () [Corola-website/Science/301128_a_302457]
-
instalarea că mitropolit canonic s-a făcut abia pe 25 martie 1941, la Suceava"." (dată alegerii a fost 13 iunie 1940, înscăunarea având loc numai la 25 martie 1941, la Suceava). Retras la 30 iunie? 1945 și stabilit la schitul Dârvari din București și mănăstirea Cernica, a decedat la 9 decembrie 1971, la mănăstirea Cernica. PS Părtenie Ciopron, din botez Ștefan-Petre Ciopron (n. 30 septembrie 1896, Păltiniș, județul Botoșani - d. 28 iulie 1980, Mănăstirea Văratec) a fost un ierarh ortodox român
Episcopia Hotinului (Mitropolia Bucovinei) () [Corola-website/Science/328597_a_329926]
-
cai, care lega Buzăul de Ploiești, începură să se stabilească în jurul menzilhanelei (stația de poștă sau „menzil”) o mulțime de negustori, cărora locul le înlesnea nevoile de schimb cu cele două centre comerciale mai apropiate și apoi surugii, bicigașii, rotarii, dârvarii și păzitorii ce deserveau releul poștal. Activitatea febrilă din stația unde se schimbau caii căruțelor de poștă, tranzacțiile care se încheiau în acest loc au determinat populația ca încetul cu încetul să renunțe la vechiul nume al localității Iștău, în schimbul
Mizil () [Corola-website/Science/297024_a_298353]
-
mama sa, fiica boierului oltean Ștefan Vulcănescu și a Elenei (n. Angelescu). O personalitate puternică și pitorească a fost și bunica paternă, Elena Călinescu, născută Bolintineanu - rudă îndepărtată a poetului omonim. Copilăria și vacanțele petrecute la reședința familiei materne de la Dârvari (județul Mehedinți) rămân în memoria afectivă a lui C. ca o vârstă paradisiacă a existenței. Pierderea proprietății de la Dârvari în 1947 (prin donație, nu prin expropriere), ca și stigmatul „originii sociale nesănătoase” lasă urme evidente în biografia autorului. Perioada de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]
-
și bunica paternă, Elena Călinescu, născută Bolintineanu - rudă îndepărtată a poetului omonim. Copilăria și vacanțele petrecute la reședința familiei materne de la Dârvari (județul Mehedinți) rămân în memoria afectivă a lui C. ca o vârstă paradisiacă a existenței. Pierderea proprietății de la Dârvari în 1947 (prin donație, nu prin expropriere), ca și stigmatul „originii sociale nesănătoase” lasă urme evidente în biografia autorului. Perioada de școlaritate este agitată, suprapunându-se cu preliminariile, apoi cu izbucnirea războiului și cu instalarea puterii comuniste. Primele două clase
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]
-
Nelu Popescu (Ț.K.V.A. Borțozo) era cam grăsuț în anul I; Mișu (eu, pentru prieteni !!!) Toma (Pușca Filarmonica) înjura de pușcă și cânta la vioară; Eugen Negură (Bâl-baba-hî) se cam bâlbâia, mai ales când era emoționat; Ion Mîndreci (Prăzăria Dârvari) era din Dârvari, în Oltenia, unde se cultiva intensiv prazul; Jimmy Strat (Fitil’S Boy) era cam cosmopolit prin freză și pantofii cu talpă groasă. Pe Paul Toma... nu-mi mai amintesc... Aveam și o așa-numită Federație, al cărei
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
K.V.A. Borțozo) era cam grăsuț în anul I; Mișu (eu, pentru prieteni !!!) Toma (Pușca Filarmonica) înjura de pușcă și cânta la vioară; Eugen Negură (Bâl-baba-hî) se cam bâlbâia, mai ales când era emoționat; Ion Mîndreci (Prăzăria Dârvari) era din Dârvari, în Oltenia, unde se cultiva intensiv prazul; Jimmy Strat (Fitil’S Boy) era cam cosmopolit prin freză și pantofii cu talpă groasă. Pe Paul Toma... nu-mi mai amintesc... Aveam și o așa-numită Federație, al cărei secretar eram. Făceam
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
la formațiile artistice ale Universității sau a activității în cadrul Asociației Studenților. Legătura dintre colegi era menținută și în vacanțe, fie prin vizite reciproce, fie prin scrisori. Redau în Anexa 2 scrisoarea colegului Bohosievici, din Iași, către colegul Ion Mîndreci, din Dârvari (Oltenia), scrisoare în care, la sfârșit, îi comunică orarul cu care se începe semestrul al doilea al anului IV. B. După absolvire a) În urma examenului de stat (azi, licență), fiecare dintre noi a primit o repartiție ministerială și s-a
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
l-ai lipsit de prea cinstita ta figura de oltean get-beget. Ba, până și bietele dobitoace au început să ragă, să latre în semn de mare jale în urma necugetatei tale plecări. Sper că te-ai călătorit bine până la moșia matale Dârvari, mai ales că acum caleștile boierești merg taman ca o porumbiță ce se îndeamnă mai repede la cuibul ei. Pe la noi la palat treburile merg bine numai că toate cancelariile sînt pline burduf de învățăcei ce-și zborșesc creierii pe
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
numa procese și mai mare jalea să vezi câte-o domniță că pierde până și bunul simț și începe a boci pi la tăti ușili de-ți vine să-ți iei tătă lumea în cap și să pleci ori la Dârvari ori la Botoșani au Dorohoi, precum au și făcut prea luminații noștri Paul, Mișu, Gheorghiță, Dragoș, fie-le calea ușoară. Dar, spre nefericirea lor, mai sînt vr-o doi ca alde Gheorghe, Strat, Silica, David care și-au pierdut mințile și
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
licoare, blăstămată numai de acei care îi duc lipsa, și cât îi ziua de mare tăt guști din ea - că Doamne, bun era - de parcă ai fi un copchil ce nu vrea să lase țâța maicii din gură. Vezi matale boier Dârvari, slăvit să-ți fie numele, când Domnul ți-a lumina calea spre târgul Ieșilor, să nu uiți de gurile noastre uscate și flămânde care deabia așteaptă să simtă sângele lui Hristos curgându-le în valuri sau în picături mari de
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]