466 matches
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > CÂNTEC Autor: Elena Armenescu Publicat în: Ediția nr. 1605 din 24 mai 2015 Toate Articolele Autorului Foșnetul gândulu Pământu-i leagăn de iubire Colț de rai, prietenos și cald Pe el stau așezate-n dăinuire Iarba și pietrele pe care calc. Inconjurată de o tainică tăcere Am întrebat muntele tăcut Despre devenire și schimbare El n-a răspuns, a rămas mut. Am întrebat apoi văzduhul Și mi-a răspuns cumva ciudat Printr-un foșnet șuierat
CÂNTEC de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1432472611.html [Corola-blog/BlogPost/367596_a_368925]
-
El n-a răspuns, a rămas mut. Am întrebat apoi văzduhul Și mi-a răspuns cumva ciudat Printr-un foșnet șuierat Adus de vânt, criptat Pământu-i leagăn de iubire Colț de rai, prietenos și cald Pe el stau așezate-n dăinuire Iarba și pietrele pe care calc Iar noi, de nu vom mai fi Pietrele tot vor vorbi Celor ce știu să le asculte. Și printre altele vor povesti: Pământu-i leagăn de iubire Colț de rai, prietenos și cald Pe el
CÂNTEC de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1432472611.html [Corola-blog/BlogPost/367596_a_368925]
-
pe care calc Iar noi, de nu vom mai fi Pietrele tot vor vorbi Celor ce știu să le asculte. Și printre altele vor povesti: Pământu-i leagăn de iubire Colț de rai, prietenos și cald Pe el stau așezate-n dăinuire Iarba și pietrele pe care calc Referință Bibliografică: Cântec / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1605, Anul V, 24 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Elena Armenescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
CÂNTEC de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1432472611.html [Corola-blog/BlogPost/367596_a_368925]
-
pe la casa ei, cea veche. Ochii ei, blânde izvoare înecau în streșini, plânsul, tot privind pe geam o floare cu-al său chip sculptat, într-însul. Buzele, poveți de suflet tremurau în adormire, aruncând săgeți de zâmbet fetei dragi spre dăinuire. Iarna, coarnele-și înfipse și-i topi bruma de viață, casa dragă i se stinse de prin ochii mari, de gheață. Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: OCHII MAMEI / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2072, Anul VI, 02
OCHII MAMEI de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1472806688.html [Corola-blog/BlogPost/381628_a_382957]
-
semnal de dragoste și recunoștință. Și un loc ales -Biblioteca Metropolitană București. Da, ne-am înveșmântat, în emoție și verbul A FI, în nemurire, și cu o bucățică de Brașov și de poezie. Am adus acasei noastră, spre continuitate și dăinuire, bucuria existenței acestui valoros Monument ieșean, omagiat și laureat pe toate continentele Lumii. MULȚUMIM Domnule Constantin Toni Dârțu, pentru Instituția Dv. enciclopedică! Ce alese gânduri și vie Recunoștință - în numele Tuturor VIORICA POPESCU și MARIANA POPA LIGA SCRIITORILOR BRAȘOV Referință Bibliografică
O ENCICLOPEDIE CU IZ DE VEŞNICIE, ARTICOL DE VIORICA POPESCU ŞI MARIANA POPA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/O_enciclopedie_cu_iz_de_vesni_al_florin_tene_1388902523.html [Corola-blog/BlogPost/347512_a_348841]
-
în vara anului 1942. Complexul memorial, creat prin jertfă basarabenilor, a avut menirea de a servi generațiilor drept loc de reculegere, de înălțare sufletească și de mândrie națională. Consiliul Unirii solicită reconstruirea Turnului Dezrobirii Basarabiei , de o însemnătate inestimabila pentru dăinuirea Națiunii Române. Cele două Guverne românești au datoria morală să se implice. Unirea Basarabiei cu România va fi opera voinței noastre, în baza Declarației de Independență, care spune: „REPUBLICĂ MOLDOVA ESTE UN STAT SUVERAN, INDEPENDENT ȘI DEMOCRATIC, LIBER SĂ-ȘI
MESAJUL CONSILIULUI UNIRII LA ALBA IULIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Mesajul_consiliului_unirii_la_alba_iulia_al_florin_tene_1354256394.html [Corola-blog/BlogPost/351359_a_352688]
-
ȘI SF. ANTONIE CEL MARE” DIN CARTIERUL BUCUREȘTEAN TITAN... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 1183 din 28 martie 2014 Toate Articolele Autorului Biserica „Sf. Ier. Nicolae și Sf. Antonie cel Mare” din cartierul bucureștean Titan - oază duhovnicească de dăinuire, propovăduire și slujire autentică, rodnică și binecuvântată... Biserica despre care voi vorbi puțin, în cele ce urmează, este un locaș de închinare, meditație și rugăciune, foarte drag sufletului meu!... De ce? Din foarte multe motive, cum ar fi: frumusețea sfintelor slujbe
BISERICA „SF. IER. NICOLAE ŞI SF. ANTONIE CEL MARE” DIN CARTIERUL BUCUREŞTEAN TITAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1396007056.html [Corola-blog/BlogPost/353555_a_354884]
-
considerat că ar fi un act nobil și util ca ele să poarte numele unor personalități locale și naționale, personalități care prin muncă, cinste, dăruire și curajul de care au dat dovadă au contribuit la dezvoltarea comunei dar și la dăinuirea noastră ca națiune. Numai că, pentru domnii consilieri această idee nu a trezit interes, fiind ocupați până peste cap cu zeci de probleme cotidiene. Prin urmare am rămas tot cu strada „Principală”, strada „Culturii”, străzi, străduțe și ulițe ale nimănui
„Au uitat” by http://balabanesti.net/2011/10/10/%e2%80%9eau-uitat%e2%80%9d/ [Corola-blog/BlogPost/339943_a_341272]
-
dacă va mai avea vreodată...Asta e! Până în prezent biserica nu mai este deschisă publicului. Probabil că se lucrează la refacerea picturii și întărirea zidurilor, amenințate de a fi luate la vale... Sper ca specialiștii să-i asigure stabilitatea necesară dăinuirii frumuseților sale și prin veacurile următoare. Poate, Sfânta Vineri să le ajute în demersul lor... Poate că va lumina și mintea conducătorilor țării și-i va face să decidă poleirea cu aur a bisericii, ca să strălucească la fel ca la
CELE TREI AURE ALE BISERICII TREI IERARHI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413169068.html [Corola-blog/BlogPost/383707_a_385036]
-
dacă va mai avea vreodată...Asta e! Până în prezent biserica nu mai este deschisă publicului. Probabil că se lucrează la refacerea picturii și întărirea zidurilor, amenințate de a fi luate la vale... Sper ca specialiștii să-i asigure stabilitatea necesară dăinuirii frumuseților sale și prin veacurile următoare. Poate, Sfânta Vineri să le ajute în demersul lor... Poate că va lumina și mintea conducătorilor țării și-i va face să decidă poleirea cu aur a bisericii, ca să strălucească la fel ca la
CELE TREI AURE ALE BISERICII TREI IERARHI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413169068.html [Corola-blog/BlogPost/383707_a_385036]
-
nous). Biserica - spațiu al exercitării comuniunii dintre oameni Omul crește spiritual doar în comuniune cu ceilalți, viața sa sporind în această comuniune. Ca oricare alt aspect al omului, și aceasta comuniune are nevoie de un izvor care să-i confere dăinuire. Comuniunea se realizează în cadrul Bisericii și se întreține în unitatea creata prin slujirea și participarea la Sfânta Liturghie. Omul este o ființă chemată la asemănarea cu Cel care l-a creat, iar această înaintare în dialectica chip - asemănare se realizează
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1465450795.html [Corola-blog/BlogPost/342599_a_343928]
-
limanurile timpului și spațiului pe țărmurile veșniciei ortodoxe. Focul din Cuvântul dumnezeesc și flacăra Rugii divino-creștină prelinsă pe Chipul ființei și persoanei dacoromânului străbun i-a împletit unitatea în același cuget și aceeași simțire sfântă care, l-a întrupat ca Dăinuire multimilenară în cuminecare cu Altarul, Dorul, Dăruirea, Doina, Balada, Pământul, Codrul, Moșia, Apele, Grâul, Via, Taina, Biserica, Suferința, Crucea, Martiriul, Omenia, Luna, Stelele, Soarele, Cerul, Învierea, Înălțarea și Neatârnarea, rămânând locului hărăzit de Bunul Dumnezeu, peste voința încrâncenată a tuturor
BISERICA ORTODOXĂ BASARABEANĂ-ÎNFĂPTUITOARE A MARII UNIRI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1490587113.html [Corola-blog/BlogPost/379265_a_380594]
-
invaziilor, persecuțiilor, eresurilor, ereziilor, schismelor, trădărilor, lașităților, râvnirilor, vânzărilor, ideologiilor atee, doctrinelor politice... Neamul Dacoromân-Vlăstarul regal, legitim și moștenitor al tronului neamului primordial pelasg, fiind eminamente religios monoteist, precreștin și creștin și-a asumat dintru început lupta, apărarea, dreptatea, jertfa, dăinuirea, înțelepciunea întru credința ortodoxă, libertate și adevăr prin apartenența religioasă privind continuitatea sa mistico-spirituală de sânge și har. Prin urmare, contribuția milenară la lupta pentru credință, libertate și unitatea națională a Neamului a fost pe deplin creștină prin poporul credincios
BISERICA ORTODOXĂ BASARABEANĂ-ÎNFĂPTUITOARE A MARII UNIRI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1490587113.html [Corola-blog/BlogPost/379265_a_380594]
-
o astfel de lucrare, cred că se datorește parcursului rodnic pe urma atâtor semne lăsate de oameni, iar dacă ne referim la cele rămase de la cei răstigniți pe crucea verbului a fi, răsplătiți cu acest har de a crea întru dăinuire, a ajuns, cred, la concluzia că acest tip de om posedă în sine unirea dintre cer și pământ, rezumând în ființă cele trei regnuri, așadar întreaga creație divină. Capabilitatea de a crea sub zodia perenității și a lăsa astfel semne
DUBLĂ LANSARE DE CARTE ŞI MOMENT OMAGIAL LA CENTRUL „JEAN LOUIS CALDERON”, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1442679909.html [Corola-blog/BlogPost/372545_a_373874]
-
a recitat cu mai mult suflet, cu mai profundă afecțiune decât pe tărâmurile unde românii au parte de libertate și adevăr. La noi Eminescu e mai presus de sintagma „Poetul nepereche”, El purtând simbolul unicei salvări și ultimei speranțe de dăinuire a ființei naționale. Suntem copiii Lui - buni sau răi, recunoscători sau ingrați, păstrători sau demolatori de identitate. Odată ce am avut norocul să ne naștem români, suntem deopotrivă ai lui Eminescu, măcar în zilele când îi preamărim Nașterea și îi comemorăm
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/ne-ocroteste-si-ne-invesniceste/ [Corola-blog/BlogPost/93713_a_95005]
-
din primele zile, „Cuvântul liber” a fost pus în slujba Neamului, fiind o voce aparte în peisajul presei românești. Am fost martori și participanți direcți la învolburările postdecembriste, timp de aproape 27 de ani, care nu ne-au ocolit în dăinuirea noastră cotidiană. Aproape 27 de ani de istorie trăită. Am adunat frământările vremii și le-am supus judecății cititorilor noștri, singura autoritate supremă a judecății imparțiale, prin paginile „Cuvântului liber”, ziar al tuturor românilor cu dragoste de neam și țară
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” by http://uzp.org.ro/gazetaria-nu-i-o-meserie-pentru-fricosi/ [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
șir de suferințe și umiliri, de revoltă și oprimări. Iar rădăcina adâncă a Neamului, sub privirea Părintelui Îndurărilor, din acel ogor al românității noastre, nu poate fi ruptă! Rădăcina noastră, trainică, nu poate fi smulsă! Chezășie-i continuitatea, vechimea noastră, dăinuirea în Ardeal, pe moșia, dintotdeauna, a strămoșilor, a moșilor, a părinților noștri. Guvernanților, pe care tânguirea „Mioriței” nu-i mai interesează, le reamintim că noi, gazetarii de la „Cuvântul liber”, am luptat și luptăm aici, la Târgu-Mureș, pentru trezirea demnității românești
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” by http://uzp.org.ro/gazetaria-nu-i-o-meserie-pentru-fricosi/ [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
într-o vale a plângerii, adică în interminabile tânguieli pentru ce-am avut și ce-am pierdut. Dimpotrivă, deschizând arhivele, „Glasul Bucovinei” pune în lumină un trecut care ne dă duh întăritor și repere pentru menținerea verticalității în prezent, pentru dăinuirea în viitor. Dar să reven im la momentul jubiliar, căci oricum am întoarce-o numai cu asemenea ocazii punem în valoare contribuția unor oameni care merită mai des măcar un cuvânt de încurajare. De fapt, editorilor revistei nu le lipsesc
„GLASUL BUCOVINEI” – DOUĂ DECENII DE REZISTENŢĂ ŞI TENACITATE by http://uzp.org.ro/glasul-bucovinei-doua-decenii-de-rezistenta-si-tenacitate/ [Corola-blog/BlogPost/92766_a_94058]
-
în 1948, Comisia Europeană a Dunării avea să fie desființată și totodată, semnat actul de naștere al unei alte instituții, fără nici o legătură cu navigația pe Dunăre. E vorba, desigur, de Biblioteca Județeană „V.A.Urechia” de astăzi, „palatul eternei dăinuiri în spiritualitatea unei comunități pentru care scrisul și cititul au fost și vor fi întotdeauna definitorii.” Sub semnul binecuvântat al Dunării, diferite instituții de cultură și artă își desfășoară aici activitatea: cele două universități, Centrul cultural județean „Dunărea de Jos
CRONICĂ LA CARTEA: ZANFIR ILIE, DUNĂREA. POVESTE ŞI ADEVĂR,ESEURI DANUBIENE, EDITURA IDEEA EUROPEANĂ, BUCUREŞTI, 2013 (CEZARINA ADAME de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Strajer_la_portile_fluviului_cezarina_adamescu_1391006750.html [Corola-blog/BlogPost/347457_a_348786]
-
Oradea din data de 21 mai anul 2001 - la care Aula Magna a Universității Oradea a fost arhiplină, întâlnire care a durat nu mai puțin de trei ore, tema conferinței fiind „Contribuția Sfinților Împărați Constantin și Elena la dezvoltarea și dăinuirea creștinismului” dar, la partea de dialog studenții de la diferite facultăți, l-au antrenat în diferite teme și probleme ale Bisericii, el răspunzându-le, cu multă competență și amabilitate, fiecăruia... L-am mai avut invitat și cu ocazia realizării altor activități
ZECE ANI DE LA NAŞTEREA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUCERNICUL PĂRINTE PROF. UNIV. DR. AUREL JIVI (1943 – 2002) de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 by http://confluente.ro/_in_memoriam_zece_ani_de_la_nasterea_stelian_gombos_1351581019.html [Corola-blog/BlogPost/358080_a_359409]
-
Mitropolitul Antonie Plămădeală. Între cei îl simt și îl iubesc permanent, viu în lucrarea bisericească, sunt arhierei, cuvioși și cucernici părinți, tineri și nenumărați credincioși” (IPS Dr. Casian Crăciun - pag. 7). Așadar, prezenta carte apare ca o mărturie vie a dăinuirii Mitropolitului de pie memorie Dr. Antonie Plămădeală al Ardealului, Crișanei și Maramureșului, dascăl și misionar prin chiar scrisul său, pentru a i se prelungi, și în acest mod, atât pasiunea, cât și lucrarea sa în Biserica pe care a iubit
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – MITROPOLITUL ANTONIE PLĂMĂDEALĂ, PRIVIRE ASUPRA BISERICII, EDITURA ARHIEPISCOPIEI DUNĂRII DE JOS, GALAŢI, 2012, 472 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 734 din by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_mit_stelian_gombos_1357206842.html [Corola-blog/BlogPost/348815_a_350144]
-
vorbit la microfon, cari în spinare și niște saci cu înfrângeri. Oricât i s-ar fi cântat prohodul, jurnalistul instruit, educat, iubitor de valori, de patrie și neam, nu piere. Industria media caută profit. Jurnalistul, trăitor în efemeritatea știrii, caută dăinuirea. Cuvântul înțelept, al înțelepților neamului, curge în clepsidra cu lacrimi de adevăr. Un trofeu al nemărginirii patriei. dăltuit în cuvânt. Glasul unui român se arcuiește sub bolta istoriei: Alecu Russo în „Cântarea României“. Răscolitoare scriere. Tristă. Alecu Russo un jurnalist
ŞTIREA ZILEI: JURNALISTUL – UN CHIRURG SOCIAL (ESEU) de DONA TUDOR în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/dona_tudor_1417178853.html [Corola-blog/BlogPost/359015_a_360344]
-
jinars verde, ca să ni se dezlege limba. Nu mai mult, pentru că, după două pahare, se cam încurcă limbile. Așa cum susține Melania Cuc, “Cuvântul este cel care zidărește. Vorba doar adaugă nuanța, artificiul care atrage atenția, dar ... care nu are darul dăinuirii”. Primordialitatea Cuvântului-Logos este cunoscută din Geneza 1,1. Da, Dumnezeu era Cuvântul și Cuvântul era la Dumnezeu, încă de la început. Când a degenerat Cuvântul în vorbă? După căderea omului. Când Dumnezeu a coborât printre oameni, ei “vorbeau” cu vorbe “inventate
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_celor_patru_maini_cronica_literara_la_cartea_melania_cuc_si_menut_maximinian_cartea_cu_coperti_de_sticla_c.html [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
filtrul sensibilității artistice care particularizează: „Când privesc stelele pe cer/ Mă consolez că pentru mine/ Deși sunt două, au mister” (Consolare). Aceeași Pasiune expune puterea cuvântului imortalizat în scris, astfel devenind o mărturie peste timp, unire în gândire, înrudire spirituală, dăinuire. Valoarea testamentară a cuvântului se regăsește și în poezia Ieri, azi, poate mâine. Deși una dintre componentele intrinseci ale poeziei este ludicul, in Ghidușii Delia Stăniloiu incita la spontaneitate, cultivă instinctul de a așterne pe hârtie primul gând și demonstrează
VOLUMUL ANTOLOGIC VADE MECUM (VINO CU MINE)! de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 by http://confluente.ro/Volumul_antologic_vade_mecum_vino_cu_luminita_cristina_petcu_1344710272.html [Corola-blog/BlogPost/360044_a_361373]
-
Oradea din data de 21 mai anul 2001 - la care Aula Magna a Universității Oradea a fost arhiplină, întâlnire care a durat nu mai puțin de trei ore, tema conferinței fiind „Contribuția Sfinților Împărați Constantin și Elena la dezvoltarea și dăinuirea creștinismului” dar, la partea de dialog studenții de la diferite facultăți, l-au antrenat în diferite teme și probleme ale Bisericii, el răspunzându-le, cu multă competență și amabilitate, fiecăruia... L-am mai avut invitat și cu ocazia realizării altor activități
ŞAPTEZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA CEA PĂMÂNTEASCĂ ŞI VREMELNICĂ A PREACUCERNICULUI PĂRINTE PROF. UNIV. DR. AUREL JIVI (1943 – 2002)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 941 din 29 iulie 2013 by http://confluente.ro/In_memoriam_saptezeci_de_an_stelian_gombos_1375096903.html [Corola-blog/BlogPost/340529_a_341858]