10 matches
-
aproapelui, s-a dus cu privirea mai ales spre lucrarea binelui, cea care înalță și duce pe drumul Mântuirii. Harul vederii luminii din om se însoțește cu darul zăririi scânteierii bunătății chiar în spuza focului gata, gata, să se stingă. Dăltuitorul empatizează totdeauna cu subiecții săi. Se bucură și se întristează din toată inima de ce li se întâmplă fericit sau nu eroilor lui. Lucrează cu tenacitate la dăltuirea în marmora eternității și plăsmuirea e sortită să dureze pentru că se bazează nu
CHIPURI DE IERI ŞI DE AZI ÎN RAMA VEŞNICIEI, COLECŢIA „MEDIA CHRISTIANA”, SERIA „LUMINA”, A EDITURII BASILICA, 2015... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1451983646.html [Corola-blog/BlogPost/368174_a_369503]
-
-i de lucru să creeze versuri spre binele celor care apreciază asta și pentru a spori ”corola de minuni a lumii”! Chiar dacă ne vom descoperi identitatea de gânduri, rămâne minunat modul în care ni le exprimăm. Cu respect pentru truda dăltuitorului în cuvinte - Olguța Luncașu Trifan, Prof. Georgia Landur Vintilă Referință Bibliografică: OLGUȚA TRIFAN ȘI ”ARMISTIȚIUL” CU GÂNDUL REBEL DE A SCRIE VERSURI de Prof. Georgia Landur Vintilă / Olguța Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1468, Anul V, 07 ianuarie
OLGUŢA TRIFAN ŞI ”ARMISTIŢIUL” CU GÂNDUL REBEL DE A SCRIE VERSURI DE PROF. GEORGIA LANDUR VINTILĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1420655798.html [Corola-blog/BlogPost/376643_a_377972]
-
thought... - Embrasse-moi la pensée... (Din viața gândului), deopotrivă, acea dorință de îmbrățișare divină: „înnoiește-mi aura, sfințitoare Crăime...” (Trăiesc în cântec). O surpriză plăcută, și-un gerunziu învolt, încrustare unduindă, un special„îngerând”, derivat de la „înger” (La temple sub diademe), dăltuitor întru smerenia cuvântului ce se dorește mistuire celestă. Coborârea în tainițele sinelui se dorește surprinsă din perspectiva preteritală a prezentului implantat în trecut: „Nu știu / cine m-a strigat / de dincolo / că marea s-a deschis / și după o răscolire
MISTUIRE CELESTĂ, ÎN VIZIUNEA LIVIEI CIUPERCĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Nunta_cuvintelor_smerenia_cuv_marian_malciu_1376404583.html [Corola-blog/BlogPost/364322_a_365651]
-
Dumnezeu; hainele tale erau împodobite cu tot felul de pietre scumpe: cu rubine, topaze și diamante, cu crisolit, onix și iaspis, cu satir, smarald, carbuncul și aur.” (Ezechiel, 28,13) ul s-a numărat printre gemele preferate ale antichității. Meșteri dăltuitori și gravori au sculptat din el căni, potire, vaze, diferite obiecte deco¬rative, menite să înfrumusețeze mesele bogate și ambianța încăperilor. Poetul Al. Macedonski menționează onixul înfățișând un ospăț egiptean din vremea faraonului Ramses: "Dar în sala hipostilă, împrejurul unei
Onix () [Corola-website/Science/306134_a_307463]
-
secolului XIX-lea era în ruină. Pe locul acestei biserici, parohul de Târgoviște, Vitus Bianconi, a ridicat între anii 1895 și 1897 actuala biserică ce a păstrat vechiul hram Sfântului Francisc de Assisi. Comunitatea era alcătuită din muncitori de meserie dăltuitori, lucrători la cuptoare si săpători, de naționalitate română, germană, italiană, poloneză și maghiară. Erau însă și negustori, meșteșugări, ostași, medici și diplomați. Biserică catolică „Sfântul Francisc de Assisi” este menționată în documente încă din anul 1532. Francesco della Valle Padovanul
Biserica Sfântul Francisc de Assisi din Târgoviște () [Corola-website/Science/335665_a_336994]
-
Frații Jderi, Șoimii, Viața lui Ștefan cel Mare, Nicoară Potcoavă, Creanga de aur, ca și pentru povestirile sale despre cei mulți și sărmani, Sadoveanu este creatorul unei limbi, care prin farmecul și bogăția ei își merită, între cei dintâi, dintre dăltuitorii și făuritorii de limbă, aprecierea lui Eminescu "ca un fagure de miere". Sadoveanu a fost, precum se știe, elev la Fălticeni. Farmecul naturii și al oamenilor din zonă, l-au invadat, cucerit, subjugat, într-o așa măsură încât, ulterior, reîntorcându
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
sculptura devin îngemănări ale aceluiași tainic fior estetic, zvârcoliri zămislitoare de frumos, „alchimie a durerii” (Lamartine), tainic dor materializat în forme care răscolesc conștiințele: „Tentația de a fi / ziditor / aroganța de a demiurg...” (înțeleg) și poetul, și sculptorul, devin niște dăltuitori de vise, statornici în dorința de a fi unici. între cei doi există vizibile similitudini, mângâieri ancestrale: „eternități de-o clipă...”, concretizare a unor idei percepute ca un „prim sărut”, prin unicitatea conceptuală. Fațetele celor doi creatori ne sunt reflectate
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
să reorganizeze statul cât se putea de bine. Mă refer la meșteșuguri de toate felurile. Potcovarii, fierarii și tâmplarii supraviețuiau fiindcă era nevoie de ei, dar numai cei mai rudimentari, căci pentru longobarzi conta funcționalitatea lucrurilor, în timp ce cărămidarii, aurarii, gravorii, dăltuitorii, mozaicarii, pictorii și cei iscusiți în alte meșteșuguri nobile fie că migraseră de ani buni în ținuturile bizantine, fie că dispăruseră rapid pe motiv de bătrânețe sau din lipsă de discipoli. Longobarzii considerau arta bizantină ca fiind coruptă, și, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
rosturi meșteșugărești și etnografice „Arta Casnică” a obținut în anul 1986 la Târgul Internațional de la Munchen, medalia de aur pentru produsele expuse. Dacă majoritatea femeilor și-au putut găsi un loc de muncă la „Arta Casnică”, bărbații, foști oieri sau dăltuitori în piatră și lemn, s-au reprofilat după 1974, când a fost dată în folosință Fabrica Mecanică de Precizie (actualmente HIDROJET S. A. ). 4. 2. TOPONIMIE - CONSIDERAȚII GENERALE Originea Brezei se pierde în negura timpului, localitatea, asemeni altora din țară, are
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
un număr al lor și, în orice caz, un nume. În mai toate măcelurile - mari și mici, colective, individuale - se ajunge la o evaluare a victimelor. S-a ajuns în lume la cimitire foarte întinse în care, pe blocuri enorme, dăltuitori în piatră scriu și tot scriu nume de morți: sunt morminte colective cu inscripții individuale. Dar ați citit vreodată cifra cât de cât exactă a călăilor participanți la măceluri? Victimele au număr - călăii, nu. Să fie una dintre răzbunările victimelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]