20 matches
-
de demult țipete secate, înfipte-n munte năluci fluide ale celor rămași departe, pe unde trecuse, departe trimis la datorie de politicieni contaminați de brașoave - De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Patru cercuri din argilă Văpăi și dănțuitori în iarnă Renaștere din răposați În codru, la mijloc întuneric și-o gospodărie solidă din lemn Rădăcini, flori, ierburi, rășini, În gospodăria din lemn cioplit În codru, la mijloc întuneric Unde toți venerează un canoe magic apa vieții și-un
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 by http://confluente.ro/Jurnalul_cu_vise_al_juliei_may_mariana_zavati_gardner_1368439114.html [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
Prinzătorul de vise plutea dinspre codri spre șesuri sterile, peste faleze, către nisipuri albastre, dincolo de noroiuri rigide, peste munți ca de șarpe, între albii de ape muginde - Trecea peste țărmuri de taină peste somon mort în fiorduri uitate În cămine, dănțuitori rapaci În Ceruri, vraci tainici dezlănțuiau himere magice acolo vânători explorau preerii... după bivoli... după elani... după caribu... după vânat... colibe ridicate din scoarță de mesteacăn amulete, stâlpi strâmbi de totem - în cerc căpetenii tribale cu magice măști nășteau colierul
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 by http://confluente.ro/Jurnalul_cu_vise_al_juliei_may_mariana_zavati_gardner_1368438604.html [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
pășuni sub copite Păduri nenăscute erau luate-n curenți Se făcea la comandă o tundră precisă Căi bătute de bouri... căi bătute de reni Spre alte lumi se pierdeau pășuni sub copite Peste tot bâlbâială și nesiguranță Neliniști istorice întâmplătoare Dănțuitori cu măști și văpăi Căi bătute de bouri... căi bătute de reni Spre alte lumi se pierdeau pășuni sub copite Bani invizibili, surle din scoică Din muzici lăute și naiuri Căi bătute de bouri... căi bătute de reni Spre alte
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 by http://confluente.ro/Jurnalul_cu_vise_al_juliei_may_mariana_zavati_gardner_1368438604.html [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
vise chema pe Julia May Balene asasine, balene ucigașe Blazoane ale apelor sărate Făpturi tainice din alte lumi Un pescar între viață și moarte... Mântuit de-o balenă ospitalieră Solemnități, incantații, bătrâni înțelepți, zarvă, dănțuiri cu bătrâni, dănțuiri cu babe, dănțuitori de fel de fel cu drepturi tainice de a vâna balene Balene enigmatice ce vin la țărm să se prefacă-ntr-un lup criptic Un lup de mare înstrăinat Stăpân al apelor sărate Între balene alegorice din cedru Balene asasine
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 by http://confluente.ro/Jurnalul_cu_vise_al_juliei_may_mariana_zavati_gardner_1368438604.html [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
misticism, la poezie și la voluptate; amator de danț și muzica, de vorbe cu duh, ba încă și de mucalitlâcuri, el iubea mecanică, ceasornicăria și actele de reprezentație; el trăia încunjurat de tălmăcitori de vise, astrologi, șeici, poeți și femei, dănțuitori, de pitici și nebuni, lăsând domnia în mână femeilor saraiului" Murad al lll-lea urmând exemplul tatălui său Selim al II-lea de a nu lua parte la campaniile militare, ceea ce dovedește faptul că acesta nu era interesat de mărirea Imperiului
Murad al III-lea () [Corola-website/Science/312316_a_313645]
-
care Voronca o oferă acum despre „epocă” este a unui spectacol neîntrerupt, Într-o desfășurare vertiginoasă, pe măsura dinamicii mașiniste. Peisajul citadin e o perpetuă feerie, o imensă scenă tumultoasă În care omul (poetul) noului ev devine un soi de dănțuitor nietzschean, debordînd de forță vitală, ce și-a schimbat doar ambianța naturală cu una artificial-urbană, unde stihialul face loc dezlănțuirilor nu mai puțin violente de energii ale orașului tentacular. „În avioane - se scrie În articolul citat, 1924 - călători cu sensibilități
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
în vorbă, pe cât soția lui rusă, născută Rostopchine, era de vorbăreață, amabilă și agitată. Avea chiar o pasiune pentru dans, cam ridicolă cu talia, situațiunea și vârsta ei. La cotilioane se punea la rând cu fetele cele mai tinere și dănțuitorii nu știau cum s-o ocolească, deși era o dănțuitoare perfectă, căci avea aerul unui mic satelit care s-ar fi întors în jurul unei planete impozante. De altfel, era bună, serviabilă și, fie din pricina multelor serate și baluri, unde petrecuse
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
până a-l ruga să-i încheie calțaveta, și cu toate acestea, deși era cea mai veselă, era însă foarte de treabă. Când muzica reîncepu, el o acompanie cu glasul, mai întîi încet, apoi tot mai tare. Lumea era răpită, dănțuitorii de vals zburau răpiți și fermecați, muzicanții își mânuiau c-o demonică măiestrie instrumentele, iar el cânta, cânta, când încet, când tare, ca un glas de vânt trecând prin arfa lui Eol. Și cu toate acestea nimeni nu băga de
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
care Voronca o oferă acum despre „epocă” este a unui spectacol neîntrerupt, într-o desfășurare vertiginoasă, pe măsura dinamicii mașiniste. Peisajul citadin e o perpetuă feerie, o imensă scenă tumultoasă în care omul (poetul) noului ev devine un soi de dănțuitor nietzschean, debordând de forță vitală, ce și-a schimbat doar ambianța naturală cu una artificial-urbană, unde stihialul face loc dezlănțuirilor nu mai puțin violente de energii ale orașului tentacular. „În avioane - se scrie în articolul citat, 1924 - călători cu sensibilități
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
St. Patrick). Poeta își filtrează meticulos făptura carnala pînă obține materialitățile ultime, tangente la frigul abstracțiunii, la grafia Neantuluii: "ce limpede pot măsură/ starea de frig/ starea de nuanță de virgulă// zile și nopți depozitez/ linii și forme/ întîmplări transparente/ dănțuitori aburii lumii/ o sinteză amară de inconsistente// ce limpede pot măsură/ o pereche abstractă/ un dublu portret" (Poemul despre starea de nuanță). "Frigul" invocat nu e decît pseudonimul vieții ce se contrage în delicată deziluzie, în conștiința gingașa a erorii
Tigara care arde cum o candelă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17946_a_19271]
-
încastrate de nenumărate ori, bruioanele narative se concentrează în jurul exemplarului strămoș Constantin, ambiguizându-i figura de câte ori e cu putință și desfăcând misterele atunci când ele - deja - sună oarecum în afara firescului (cum se întâmplă în desele pasaje în care ielele își poartă pașii dănțuitori). Cam așa arată o orație de nuntă, cam așa un refuz e întors către sine din câteva cuvinte: "Umblă vorba că ai dat toată solda de la război pe o pendulă nemțească cu arcuri și greutăți, care se așază pe perete
Cartea din mânecă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8598_a_9923]
-
mare dragoste ca aceasta nu are, ca săși pună cineva sufletul pentru prietenii lui. Așadar, pentru că mucenicii au dat dovadă de cea mai mare dragoste, Stăpânul îi primește, iar ei se bucură de slava aceea, se prind în cetele de dănțuitori, iau parte la cântările cele tainice. Dacă, pe când erau în trup, se prindeau în ceata aceea de dănțuitori în timpul împărtășirii cu Sfintele Taine, și cântau împreună cu Heruvimii cântarea cea întreit sfântă, după cum voi cei inițiați știți, cu mult mai mult
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
dat dovadă de cea mai mare dragoste, Stăpânul îi primește, iar ei se bucură de slava aceea, se prind în cetele de dănțuitori, iau parte la cântările cele tainice. Dacă, pe când erau în trup, se prindeau în ceata aceea de dănțuitori în timpul împărtășirii cu Sfintele Taine, și cântau împreună cu Heruvimii cântarea cea întreit sfântă, după cum voi cei inițiați știți, cu mult mai mult acum, când sunt dănțuitori împreună cu îngerii, iau parte cu multă îndrăznire la bucuria aceea”. (Sf. Ioan Gură de
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
cântările cele tainice. Dacă, pe când erau în trup, se prindeau în ceata aceea de dănțuitori în timpul împărtășirii cu Sfintele Taine, și cântau împreună cu Heruvimii cântarea cea întreit sfântă, după cum voi cei inițiați știți, cu mult mai mult acum, când sunt dănțuitori împreună cu îngerii, iau parte cu multă îndrăznire la bucuria aceea”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la toți Sfinții din toată lumea care au suferit mucenicia, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
că PSD-ul a procedat ca în alte ocazii: a adus cu camioanele niște nefericiți din provincie, cărora le-au promis marea cu sarea. Pur și simplu, în mintea mea imaginile nu se mi-xează: cum să cred că acel lumpen dănțuitor, producător de icnete și plescăituri, are în job-description educarea tinerei generații de români?! Dacă leg acest episod grotesc (și n-am cum să nu-l leg!) de isprăvile liderilor sindicali, ce amețeau de încântare la gândul că profesorimea va primi
Chermeza năucilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8621_a_9946]
-
mai cu seamă ale personajului-emblemă (Teodul, Nona, Ioana): „Facem baie în Styx, prieteni...” (Nona). în același sens, se conturează și tema dansului eliberator, al Nonei sau al Ivancăi, sub „biciurile moi ale ploii”, beție extatică, noua învățătură a lui Zarathustra, „dănțuitorul”. Vârtejului îi corespunde setea, ca stare cosmică, propice germinației și devenirii. La celălalt pol se situează imaginea apei clare, senine, izvorul, unda, iezerul, roua, lacrima. Teatrul lui Lucian Blaga este un teatru tragic. Un adevărat autor de teatru, afirmă Vasile
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Elena Agachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1379]
-
atunci, însă parcă tot Rossi întrunea cele mai multe sufragii. Critica, la noi rudimentară, atunci s-a mărginit a lăuda și a înălța fără a dovedi de ce înalță și laudă. La teatrul Dacia, I.D. Ionescu a adus o trupă de 30 zuluși dănțuitori, nu mită trupa tribului Beni zug-zug. Multă vreme s-a vorbit în București despre acești Beni-zug-zug. Afară de marele Louis Wiest, vioristul atât de popular, Bucureștii încă aveau un mare muzicant, vioristul Franz Schipeck. Ereau trei frați Schipeck, cehi de origină
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
economiei de piață. Americanu:Economia de piață.Puf! Așa cum spune onorabilul Auguste Barbier : Ce ne pasă nouă de lătrăturile grosolane ale tuturor șarlatanilor care dau cu cu clanța, ale neguțătorilor de patos,ale făuritorilor de emfază și ale tuturor măscăricilor dănțuitori în frază?”. Popa:Se ceartă rău? Nelu:Nu.Mai degrabă se pregătesc pentru “Cartea Recordurilor”,la rubrica “Cea mai guralivă femeie de pe mapamond”. Popa(pentru sine):Să rețin cugetarea.După ce-mi dau cu părerea,îmi vine somnul”.(Adoarme) Tabloul
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
pe-un nevrednic trădător. o moarte prea sublimă-ar fi de-ar fi să aflu-n ultimul oftat, cu prețul veșnicei tăceri, tot aurul pe care l-am căutat. muzici unde creșteți voi, muzici astrale, sunete de pietre îndrăgostite de dănțuitorul trup al hohotitoarelor raze de soare? ce grădini de subacvatice plante străbateți pentru a ajunge la turbăria ce ne încinge ca o cunună de spini? ce universuri lichide va încarcă de mătăsoase atingeri, de sonuri halucinate, cu trup de pești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
undeva de întunecatele cântece de dragoste și moarte ale Ilenei Mălăncioiu sau Angelei Marinescu. Autoarea Camerei nupțiale descrie cu aceeași voluptate lentele apropieri-depărtări, sfâșieri de sine și de celălalt, ca secvențe ritualice obligatorii într-o eternă antecameră a morții-iubire: "Lăutarii, dănțuitorii/ s-au îmbrăcat în negru și te caută./ Eu mă apropii temătoare,/ îmi sfâșii cămașa. Fâșia albă o înmoi/ în sânge de șopârlă și praf de ierburi/ ce înfloresc o singură dată pe an./ Frumos ești!? Te dezbraci lent, ceremonial
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]