60 matches
-
vine câte-o bătrânică ori vreun orășean care a primit lâna de la rudele de la sat și dorește să-și facă o plapumă. Sunt și din cei care vin cu lâna scoasă dintr-o plapumă veche, pe care vor să o dărăcească și să o folosească tot pentru o plapumă de lână. De renunțat însă la afacere Adrian Rizeanu nu acceptă nici măcar în cele mai negre gânduri ale sale. Nu-l lasă pasiunea și dragostea pentru această meserie. Într-o zi obișnuită
Agenda2003-26-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281184_a_282513]
-
plapumă de lână. De renunțat însă la afacere Adrian Rizeanu nu acceptă nici măcar în cele mai negre gânduri ale sale. Nu-l lasă pasiunea și dragostea pentru această meserie. Într-o zi obișnuită de muncă, în atelierul său se pot dărăci până la 300 kg lână și se pot toarce alte 150 kg din același material. Consideră că nu e vorba decât de o conjunctură nefavorabilă. Așteaptă să crească nivelul de trai, iar lumea să cumpere lână pentru împletit, multor femei plăcându
Agenda2003-26-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281184_a_282513]
-
metan pentru un viitor atelier pentru vopsit lână. Ba, mai mult, vrea să treacă la producția de stofă de lână. Ce-l ține însă pe Adrian în sfera optimismului? Celelalte două-trei mici afaceri, din care se autosubvenționează. Cineva trebuie să dărăcească lână în țara asta, nu-i așa? , întreabă retoric și zâmbitor un timișorean care are toate motivele să iubească oile. Dieselul salvator Nu o să uit până mor, povestește Adrian. Prin 1985 începuseră absurdele raționalizări la curentul electric. Întreaga economie românească
Agenda2003-26-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281184_a_282513]
-
ea întorc capul doar cei străverzii. A șasea-i Delicata ce mereu plânge, i s-a agățat ca unui câine un lemn la piept, e foarte palidă de parcă n-are sânge, și stă atârnată ca o haină veche, s-o dărăcească vântul inept. VAL LEMNOS Capete optsprezece la număr cu fețe pictate ca la carnaval, s-au așezat pe al meu umar, lovindu-mă ca un lemnos val. Arată grotesc și plăcut totodată, se uită la mine, nu știu ce așteptând, îmi spun
POEME (2) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382483_a_383812]
-
Acasa > Poezie > Amprente > MARTIE-MĂRȚIȘOR Autor: Lia Ruse Publicat în: Ediția nr. 1517 din 25 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Am ascultat cum iarna-n vânturi luneca, Tăvălea ecoul prin visuri fierbinți... Cum puful sălcioarei se dărăcea În lumina căzută din nimburi de sfinți! Apoi,un ritual solar!... Clipa împletea Un spic de crin c-un spic de mac subțire, Tăinuind cuvine șnurul se-mpodobea Cu figurine ce reflectau iubire! ..................................... Mărțișorul e-o frumoasă fantezie, E-un
MARTIE-MĂRŢIŞOR de LIA RUSE în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366010_a_367339]
-
o bucată de dulap, care scămoșa fuiorul. Am văzut mai târziu așa ceva când am fost la un circ ambulant, dar dulapul era mai mare și mai lung și se așeza un fachir cu spatele pe cuiele ascuțite. Femeile spuneau că dărăcesc fuiorul. Urma torsul și țesutul la război iarna, când nu aveau prea multe activități prin curte. Din pânza din cânepă realizată, mama sau bunica coseau saci, iar din pânza din in făceau ștergare sau material pentru cămăși obișnuite sau de
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1090 din 25 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351840_a_353169]
-
o bucată de dulap, care scămoșa fuiorul. Am văzut mai târziu așa ceva când am fost la un circ ambulant, dar dulapul era mai mare și mai lung și se așeza un fachir cu spatele pe cuiele ascuțite. Femeile spuneau că dărăcesc fuiorul. Urma torsul și țesutul la război iarna, când nu aveau prea multe activități prin curte. Din pânza din cânepă realizată, mama sau bunica coseau saci, iar din pânza din in făceau ștergare sau material pentru cămăși obișnuite sau de
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350607_a_351936]
-
Să-l tulbur, să-l frământ, să-l dichisesc, Să-l fac o floare, s-o sărut ușor Cu roua sufletului, să ți-o dăruiesc. Aș vrea să prind cu mâna mea un nor, În dinți de curcubeu să-l dărăcesc În jurul inimii să-l fac fuior, Să-ți încălzească ochi, când nu zâmbesc. Aș vrea să prind cu mâna mea un nor, Cu lutul soarelui să-l umezesc, Să-mi fac cățuie cu parfum de dor, Ca să-ți păstrez surâsul
PLĂSMUIRE DIN NORI de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1821 din 26 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370121_a_371450]
-
și ocrotitoarea lui mamaie. * ...Cu furca prinsă-n brâu și cu fusul în mână, Cătălina își torcea caierul de fuior făcut din cânepa adunată de pe ogor, culeasă fir cu fir prin smulgere din pământ, murată în apa iazului, melițată și dărăcită în vara aceea. Era o muncă migăloasă dar necesară pentru urzeala țesăturilor ce trebuiau lucrate la război în iarna ce urma. Cu pași domoli, cei doi păcurari se îndreptară spre umbra alesă. Vitele flămânde smulgeau fără alegere iarba crudă, mestecând
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
o bucată de dulap, care scămoșa fuiorul. Am văzut mai târziu așa ceva când am fost la un circ ambulant, dar dulapul era mai mare și mai lung și se așeza un fachir cu spatele pe cuiele ascuțite. Femeile spuneau că dărăcesc fuiorul. Urma torsul și țesutul la război iarna, când nu aveau prea multe activități prin curte. Din pânza din cânepă realizată, mama sau bunica coseau saci, iar din pânza din in făceau ștergare sau material pentru cămăși obișnuite sau de
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341739_a_343068]
-
au deschis corola sub cerul senin. Într-o altă zi de vară, mai târziu, înspre amiază, capsulele de bumbac puf alb etalează. Câteva zile mai trec, șorțu-n brâu îmi pun și culeg bumbacul că-i matur acum. După ce l-am dărăcit și în fir l-am transformat îl vor țese în războaie fetele bălaie. Cămăși, fuste, ii frumoase cu arnici brodate vor găti flăcăi și fete chiar la noi, în sate. C-așa-i portul românesc de mână lucrat, ești mândru
A FOST CÂNDVA... de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 129 din 09 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344279_a_345608]
-
o bucată de dulap, care scămoșa fuiorul. Am văzut mai târziu așa ceva, când am fost la un circ ambulant, dar dulapul era mai mare și mai lung și se așeza un fachir cu spatele pe cuiele ascuțite. Femeile spuneau că dărăcesc fuiorul. Urma torsul și țesutul iarna la război, când nu aveau prea multe activități prin curte. Din pânza din cânepă realizată, mama sau bunica coseau saci, iar din pânza din in făceau ștergare sau material pentru cămăși obișnuite, sau de
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343110_a_344439]
-
o bucată de dulap, care scămoșa fuiorul. Am văzut mai târziu așa ceva, când am fost la un circ ambulant, dar dulapul era mai mare și mai lung și se așeza un fachir cu spatele pe cuiele ascuțite. Femeile spuneau că dărăcesc fuiorul. Urma torsul și țesutul iarna la război, când nu aveau prea multe activități prin curte. Din pânza din cânepă realizată, mama sau bunica coseau saci, iar din pânza din in făceau ștergare sau material pentru cămăși obișnuite, sau de
CĂLĂTORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377561_a_378890]
-
Să-l tulbur, să-l frământ, să-l dichisesc, Să-l fac o floare, s-o sărut ușor Cu roua sufletului, să ți-o dăruiesc. Aș vrea să prind cu mâna mea un nor, În dinți de curcubeu să-l dărăcesc În jurul inimii să-l fac fuior, Să-ți încălzească ochi, când nu zâmbesc. Aș vrea să prind cu mâna mea un nor, Cu lutul soarelui să-l umezesc, Să-mi fac cățuie cu parfum de dor, Ca să-ți păstrez surâsul
DIN NORI de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379007_a_380336]
-
o bucată de dulap, care scămoșa fuiorul. Am văzut mai târziu așa ceva când am fost la un circ ambulant, dar dulapul era mai mare și mai lung și se așeza un fachir cu spatele pe cuiele ascuțite. Femeile spuneau că dărăcesc fuiorul. Urma torsul și țesutul iarna la război, când nu aveau prea multe activități prin curte. Din pânza din cânepă realizată, mama sau bunica coseau saci, iar din pânza din in făceau ștergare sau material pentru cămăși obișnuite sau de
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371930_a_373259]
-
și-ar dori să poată gândi așa întotdeauna. Ce grozav ar fi! Dar ea este doar o biată femeie și veșnicia nu-i e destinată. În absența infinitului se va mulțumi să-și toarcă timpul pe care-l mai are, dărăcindu-l până se subțiază ca un fir diafan. În interiorul palanchinului, aerul este foarte cald și închis, mirosurile de mâncare, de sudoare stătută și apă de trandafiri se amestecă, biruite de un altul mai ascuțit, amărui. Încă o dată, mâna Amritei se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
tăiasem părul de când intrasem în Orașul Interzis, și acum era lung până la genunchi. Coaforul venea în fiecare dimineață și indiferent cât de tare mă peria, părul meu nu căzuse niciodată. Acum peria lui se umplea cu smocuri, de parcă ar fi dărăcit lână. Nu m-am considerat niciodată vanitoasă, dar îmi spuneam că dacă lucrul acesta va continua, în scurt timp voi ajunge cheală. An-te-hai mi-a sugerat să schimb coaforul și mi-a recomandat un tânăr eunuc talentat de care auzise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
vorbit creștinește, pe-nțelesul tău, mârlane?! Zii?! Da ori ba?! Atunci, de ce paștele mă-tii de târsânar, nu faci ce ți se spune?! Ăă...?! De ce nu ești politicos? Ia, hai, să mi te iau eu în primire și să te dărăcesc nițel, adiacent, mitocane! Ca să te lecuiesc de benoclat! Consternat, Fratele mai apucă să zărească, drept înainte, ca pe un ecran panoramic, un ochi verde ciclopic, cu pupila verticală, dilatându-se gigantic. Și o gheară încovoiată, apropiindu-se simultan și amenințător
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
și el de șale și se prăbușește ca pietroiul, pe rotule, străbătut de spasme! În spatele său, baba cea hoțoaică și huiduită toacă din buze repede-repede, boscorodind numai ea știe ce. De sub tron, cei patru motani se aruncă asupra ei înverșunați, dărăcindu-i abaua broboadei și a fustelor învârtite, cu ghearele lor sâmcelate, de oțel! Zât, de-aici, pe pustii, scârbele dracului! țâșnește Fratele de după scaun, proiectând la nimereală câteva șuturi, în direcția fundurilor blănoase. Cărați-vă-n târla cui v-a
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
și cântând. Casele, mărunte, săpate în pământ și acoperite cu paie, arătau ca niște ciuperci uriașe, cu tulpina rotunjită și pălăria țuguiată. Era un sălaș țigănesc tradițional. Femeile negricioase, cu fuste pestrițe și basmale de pânză albă, stăteau în fața bordeielor, dărăcind lână și amestecând în ceaunele puse la foc, pe pirostrii. Toată așezarea avea douăzeci de case, iar sălașul, cu țigani cu tot, pentru că îi aparținea unui boier de prin partea locului, se numea Țiganii lui Chicoș. Zogru a intrat repede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
m-am considerat ca făcând parte din cercul mamelor mele. Oricum copiii nu aveau prea mult timp de joacă. Când puteam să ducem câteva surcele singuri, eram puși să facem diverse treburi, să plivim în grădină, să cărăm apă, să dărăcim lână, să toarcem. Nu-mi amintesc de mine fără un fus în mână. Știu bine că eram certată pentru neîndemânarea mea, pentru că în lâna mea rămâneau cocoloașe și pentru că firul pe care îl torceam nu era egal. Lea era cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
în flori, în special trandafiri, carpete de perete în cele mai frumoase flori și culori, fețe de pernă, fețe de masă cusute și croșetate, cearceafuri de pat și de plapumă cu tot felul de bagadele, scrie doamna Adriana. Știam să dărăcesc in, cânepă, lână la darac, deci nu era ceva să- mi placă și să nu fac, și toate cele de mai sus le-am făcut zi și noapte, că nu puteam să am odihnă, dacă nu terminam ce îmi propuneam
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
voi putea să mă cunosc mai bine. Am ales să trăiesc în mod autentic, fără teamă de convenții. Grație Gesturile Aiei sunt la fel de rafinate în orice împrejurare s-ar afla: când se piaptănă, când citește, când trudește la câmp, când dărăcește lână, până și când muncește la grajd. Liniile chipului îi sunt delicate, iar trupul ei păstrează o grație înnăscută. Originea-i trebuie să fi fost cu siguranță aristocratică. Deși Aia nu vrea deloc să vorbească despre sine, totuși, prin sat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
prezenta decizie se referă numai la surplusul producătorilor ce prisosește după numărul de oi înscris în "Obligațiunea de predare a lânii", socotit la o producție medie de 1,500 kg lâna nespălata, de cap de oaie. Producătorii care aduc la dărăcit cantități de lâna mai mari decât surplusul arătat în alineatul precedent, vor plăti pentru cantitatea ce depășește cea normală drept manopera de dărăcire, uiumul în natură, conform prevederilor art. 3. Articolul 7 Atelierele de dărăcit lâna sînt abligate a preda
DECIZIE nr. 683 din 8 august 1950 privind regimul atelierelor de daracit lana. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133763_a_135092]
-
Confecționeri industriali de îmbrăcăminte, pălărieri și modiste 7434 Blănari și asimilați 7435 Meșteri, croitori în textile și piele 7436 Lucrători în broderie și asimilați 7437 Tapițeri și asimilați 7431 FILATORI Filatorii clasifică fibrele textile după criterii prestabilite, le spală, curăță, dărăcesc și piaptănă în vederea obținerii firelor de țesut sau tricotat. Ocupații componente: 743101 filator 743102 ajutor maistru filator 7432 ȚESĂTORI ȘI TRICOTORI Țesătorii și tricotorii filează (torc) și bobinează firele, țes stofe, covoare, dantele și alte articole, manual sau pe mașini
ORDIN nr. 1.949 din 9 mai 1995 (*actualizat*) privind aprobarea Clasificării ocupatiilor din România (C.O.R.). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201938_a_203267]