63 matches
-
detaliile sunt dureroase... Dar trebuie spus - zicerea-șablon a mai tuturor reporterilor tv - că vorbele și sinceritatea președintelui țării au avut ca efect imediat un oftat de ușurare care a străbătut meleagurile patriei de la cele mai simandicoase instituții de învățământ până la dărăpănăturile de prin unele sate cărora domnul ministru Miclea le jignește spunându-le școli... Ministru am zis? Apropo: ia uite-l pe domnul Nicolăescu, proaspăt uns, declarând, pe un fundal (simbolic ?) cu niște câini comunitari - în ziua de 16.09 (Observator
Nepremiantul nostru președinte by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11311_a_12636]
-
literatura engleză; bulevardul tăiat în apropierea unei plaje între faleză și junglă, unde se lăfăie literatura sud-americană; forme solide și zgârie-nori, de unde primesc tomurile literaturii nord-americane; izbe neîngrijite și aromate în care ne așteaptă literatura rusă și Cinghiz Aimatov; o dărăpănătură, într-o mahala, unde bântuie poemele și povestirile lui Poe; localuri cu pahare pline de absint, pe tejghelele cărora flutură filele cărților lui Baudelaire, Rimbaud și Verlaine; case din bârne care se vizitează numai iarna, când e multă zăpadă și
Biblioteca lui Noe (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13417_a_14742]
-
predomina proza de atmosfera. Autorul creează adeseori o realitate misterioasă din numai câteva fraze, așa cum procedează, de exemplu, atunci când relatează vizita lui Sotir acasă la bătrânul Ahasverian, unul dintre ultimii cunoscători ai secretului turnării clopotelor: "Casa lui Ahasverian era o dărăpănătura în care, cel puțin dacă o priveai dinafară, iti și era frică să intri. Arată că un ochi mare, holbat spre ceva, spre nu-știu-ce. De departe, Sotir ghicise că aceea e casa, semăna cu un huhurez care nu avea nici un
O POVESTE PENTRU MATURI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17567_a_18892]
-
mi-a fost niciodată clar ce grad de rudenie aveam. Era un fel de verișoară a mamei, cu vreo douăzeci de ani mai mare ca ea, însă. Noi locuiam la bloc, Lea într o casă veche, în etern picaj. O dărăpănătură pe dinafară, dar una fabuloasă. Cu iederă încolăcită pe la toate caturile ferestrelor și un colț de grădină care mi-a infestat copilăria. Lea creștea plante exotice. Le aclimatiza. Găsea câte-o pagină, într-un album, cu un colț de grădină
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
să se termine brusc în fața unui șopron micuț, care adăpostea pompele. Șopronul era el însuși ferit de soare de un pâlc de arbuști țepoși în formă de umbrelă, care-l întâmpinară pe domnul J.L.B. Matekoni cu o bine-venită umbră. O dărăpănătură cu acoperiș de tablă, ca acest șopron, ar fi fost incredibil de fierbinte dacă ar fi stat direct în calea razelor de soare, iar acest fapt n-ar fi prins deloc bine mașinăriilor dinăuntru. Domnul J.L.B. Matekoni puse jos cutia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
și niște obiceiuri fără ceremonii, se simte o ierarhie fără valori și un trai fără virtuți. Un tărîm al malformațiilor și al patologiilor fățișe, dominat de figuri emblematice cărora nu le poți găsi motive de înnobilare simbolică. Uu teritoriu de dărăpănături locuite de căzături umane, cu o atmosferă pe care e bine s-o contempli din mers, de la geamul mașinii, sau citind o carte ca cea de față, dar în nici un caz stînd la fața locului. O amestecătură în care oamenii
Literatura de cîrtiță by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6589_a_7914]
-
să mă ierte, dându-și seama de ce nu puteam crede în El cu niciun chip.” Rămân la regretul de a nu putea crede, numai la atât. Cartea lui Pamuk despre melancolia Istanbulului decăzut m-a învățat, sper, întrucâtva, să privesc dărăpănăturile Bucureștiului cu alți ochi. (Oare? Chiar și Calea Moșilor, de la bulevardul Carol la capătul liniei de tramvai?) Insomnie majoră. Mă trezesc la două, mă întorc când pe o parte, când pe alta, speriat că din tot ce-mi propun să
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4509_a_5834]
-
oricum. Tu nu locuiești acolo, Sam, ți-e ușor să vorbești. Amenință că ne măresc chiria, a spus Mo clipind des, plină de indignare. îți vine să crezi? Niște nemernici. După tot ce am făcut pentru locul ăla! Era o dărăpănătură când ne-am mutat noi. — Iar acum lucrurile stau cu totul altfel, am spus-o eu pe un ton sarcastic. M-a trecut un fior. O disprețuiam pe Mo. Liz și Judy erau exagerat de serioase, prinse în propriile intrigi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
merg prin centrul istoric al Micului Paris. Zone neterminate, periculoase (sic!), urât mirositoare, deschise mulțimilor doritoare de aer West ! Câtă dreptate avea Eugen Barbu în Principele său dâmbovițean ! Nimic nefinisat. Totul alandala. Viața de week-end se derulează printre gropi, gunoaie, dărăpănături și o faună pestriță. Nu se vede vreo viziune stradală, culturală, comercială ... Toți vor doar să împuște francul ... local ! Până la euro, e cale lungă ! Suntem abia în purgatoriu ! Politețea la parizieni e lege. Serviabilitatea e la ordinea zilei. La fel
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
știu perfect fiecare milimetru, și zâmbesc mulțumiți de sine. Încântarea de pe chipurile lor îl irită pe Samuel. În fond, ce mare filozofie cu casa lor de vacanță, că nu-i cine știe ce?! Atâta au făcut, au cumpărat pe mai nimic o dărăpănătură și i-au dat față nouă! El a plătit pe prima lui mașină - un Opel second-hand - mai mult decât au dat aceștia pe casa asta ce-a fost părăsită două decenii. Ce să mai zică de mașina pe care o
PRINCIPIUL DE VIAŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365149_a_366478]
-
schimbarea radicală a modului de existență, din când în când. Dar, una peste alta, se vede treaba că merită, fiindcă domnul Marcel rula acum, destins și calm, către reședința sa din Bohemia unde cumpărase, cu ceva vreme în urmă, o dărăpănătură de castel de prin secolul al XII-lea, pe care apoi îl refăcuse și îl modernizase, după cele mai exigente standarde ale civilizației occidentale. Hmm, doar soția sa, tânăra doamnă Silvia Schwartz, se declara cumva nemulțumită de renovarea totală a
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
profesional, atunci resimțeam. Ea a avut părinți bătrâni de când o știu. A trăit și s-a descurcat pe strada de mică, părinții ei fiind incapabili să-i ofere ceva la ce pensii mici aveau. Până și casa le era o dărăpănătura la etaj.. pe undeva lângă spitalul Colțea, de mă și întrebăm cum au curaj acei oameni să stea acolo printre găuri în podele și/sau tavane, scări, ba chiar în pereți cu geamuri și uși șubrede. Ea avea un prieten
AI AJUTA PE ALŢII ESTE O DUBLĂ BINEFACERE... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359076_a_360405]
-
de consum, chiar și o serie de purcei. Un început empiric și cu multe împrumuturi. „În primii ani, ne‑am pus casa garanție la bancă de vreo șase ori.” Așa au cumpărat în ’93 prima fermă, în Crăiești, Mureș. O dărăpănătură cu patru hale, cu țevile pleznite și încălzită cu cărbuni. Erau ei doi, șase femei în schimburi la singura hală pe care‑au pus‑o în funcțiune și un șofer. Cumpărau pui de o zi, îi creșteau trei‑patru săptămâni
Scurta și curioasa viaţă a puiului de Crăiești. O poveste adevărată despre ce mâncăm azi () [Corola-blog/BlogPost/337771_a_339100]
-
ziduri cu tencuiala căzută,având crăpături umplute cu paie sau zdrențe, temelii măcinate de galeriile șobolanilor, care scoseseră la suprafață mormane de pământ...O vijelie mai acătării, însoțită de o răpăială cu stropi grei, ar fi grăbit sfârșitul agoniei acestor dărăpănături. Putreziseră, atât scândurile de la magazie, cât și ștacheții pătulului gol, căzut într-o rână. În așa zisa cocină de porci, parcă se făcuseră arături de vară: numai brazde și bolovani. În șopronul cu ieslea, unde țineau vara, pe vremea bunicului
S.R.L.AMARU-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374851_a_376180]
-
stârni curiozitatea. Cine știe ce ascunseseră acolo răposatul hoțoman și cu cel de la pârnaie. Cheia, gândi Mărășteanu, trebuie să fie la hoașca bătrână. Las’ că o iau cu binșorul și trebuie să deschidă! Altfel...Apoi se gândi să mai scormonească și prin dărăpănăturile și putreziturile astea de „acareturi”. Cine știe ce mai ascunseseră prin ele hoții familiei? Ținându-se de nas, intră în grajd. După ușă, câteva sape, o cazma, o furcă, un topor și o seceră ruptă. Agățată într-un cui, o coasă aproape
S.R.L.AMARU-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374851_a_376180]
-
acoperiș, i-a atârnat un balcon din fier forjat, cu forme bombate în partea inferioară, care se potrivește cu ansamblul ca nuca în perete. Acel Pfaff își înălțase casa cu mâna lui, folosind materiale din demolări. Moștenise de la părinți o dărăpănătură. După întoarcerea din armată și-a propus două lucruri: să se căsătorească cu frumoasa fată a vecinilor, ajunsă la vârsta măritișului, și să își construiască o casă ca lumea. S-a chinuit mult bietul de el, că bani n-avea
MÂHNIREA CASELOR PĂRĂSITE (PARTEA I) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374032_a_375361]
-
Turcia, Siria, Liban și ajunge la Roș Hanikra în Palestina de atunci. Emoționată - cum v-am spus - fără să realizez motivul, ascult atentă evocarea evenimentului. Îmi amintesc de cele spuse de împăratul Napoleon în fața unor bătrâni care plângeau sub niște dărăpănături: - De ce plâng acești bătrâni ? - Plâng pentru țara pierdută în urmă cu 2000 de ani. - Un popor care nu și-a uitat țara pierdută, va găsi și mijloacele să se reîntoarcă la ea. Familia, trei generații s-au adunat în jurul mesei
SECRETUL LUI RODIN de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348618_a_349947]
-
am odată ocazia asta! Acum n-o să mai vină nici un quint să mi-l ia înapoi! Gâfâind din cauza efortului, dar și a fricii, Johansson îl întrebă: - Vrei să spui că ai mai avut austral? Și cu toate astea locuiești în dărăpănătura asta? - În scurtul răstimp în care l-am deținut, mi-a adus numai nenorociri. Uite! spuse bătrânul ridicîndu-și pantalonii și lăsând să se vadă două bare de titan care constituiau un fel de rudiment de proteză. A venit un quint
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
de patimă, a tandreții fără pasiune. După care toate devin pornografice... Atmosfera sălii de proiecție din capul meu (foarte exclusivistă, doar pentru membri, dar cu un preț așa de mic la înscriere) se îmbâcsește și se umple de fum - toată dărăpănătura asta din capul meu cu scaunele ei desfundate, scrumierele pline și filmul zgomotos. Nimic nu se întâmplă. În fiecare noapte mor ca Desdemona printre multele perne. Primul lucru pe care l-am făcut ieri de dimineață a fost să încerc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
liniștită încât ne auzeam numai noi. Am înconjurat Albert Hall și în fața noastră se întindeau aleile largi și goale din Kensington Gore, străzi principale acum părăsite, auzindu-se doar sunetul slab al mașinilor din depărtare, înspre Knightsbridge. Dincolo de drum, era dărăpănătura Albert Memorial, învăluită în pânză pentru reparații precum o instalație Christo nereușită, și, dincolo de ea, era parcul, îndepărtându-se de noi în noapte. El și-a așezat una dintre sticle sub braț și m-a luat de mână. Am trecut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
Michiko!” Apăru o japoneză, care luă copiii cu ea. Dudley deschise ușa fără să aștepte vreo invitație. Eisler spuse: — Ați întârziat cu vreo trei ani. Mal intră și el după Dudley, uimit de cât de sărăcăcioasă arăta locuința. Era o dărăpănătură albă - casa unui tip care făcea trei mii de dolari pe săptămână în timpul Crizei. Îi auzi pe copii mârâind dincolo de pereții subțiri ca hârtia. Se întrebă dacă Eisler se confrunta și el cu aceleași porcării legate de limbile străine, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
spiritual și toată lumea căpătă forma lui. Căsătoria s-a oficiat, au sărbătorit, au cumpărat biletele de clasa a doua pe P&O. Numai după ce a ajuns în India cu tânăra și isterica sa soție și a ascuns-o în acea dărăpănătură pe Falkland Road a încetat să mai gândească, s-a oprit să-și tragă răsuflarea și să analizeze provocarea care-l aștepta. De fapt, era pierdut. N-a știut ce să facă. Era la fel cum se întâmplase de multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
ploaie porcarii pe care Îi prindea furtuna În apropiere. În pereții găuriți Își făcuseră cuibul niște viespi uriașe, cât degetul cel mare, care scoteau un zbârnâit gros și Înfiorător când zburau. Nu mulți ar fi avut curajul să intre În dărăpănătura aia, mai ales că șerpii colcăiau În voie și-n odaie și-mprejurul ei. Când auzi de Canton, Blondul puse piciorul În pământ și descălecă bicicleta. Era palid și-și mușca buzele. Văru-său: „Ho, mă, fricosule, că nu intrăm! Mergem În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cloaca împuțită și mizerabilă numită București și alintată parcă în derâdere „Micul Paris”, nu a avut încotro, când s-a împiedicat de 3(trei, nu trei sute) biserici, dintre care două le-a mutat, iar una, care și așa era o dărăpănătură, ce constituia un pericol real pentru siguranța fizică a celor care intrau în ea, a demolat-o. Atât i-a trebuit olteanului, nici după moarte nu i se iartă bisericile mutate și biserica demolată. Înseamnă că vina a fost în
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
-i întreb pe ceilalți! Ce să spun! Când o să ies, o să scriu o scrisoare la ziar și-o să-i dau numele! Nenorocit leneș ce e! Și câștiga probabil o avere! Din banii mei! Am aruncat o privire prin cămăruță. Ce dărăpănătură! Disperată, m-am trântit pe pat, uitând de sticla de Valium din chiloți care era cât pe ce să-mi spintece măruntaiele! Când durerea s-a mai potolit, am pescuit sticla și am decis s-o ascund în comoda de lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]