10 matches
-
ce făcuși? Uitându-se în căruță, Rița văzu prelata, nelipsită de altfel. - Ei, avusărăți prelata cu voi!? Așa mai da! - Păi plec vreodată fără ea!? Te pui cu vremea!? Soare, frumos și odată se-ncondurează! Tu ce făcuși? - Dădui lâna la dărac și ajunsăi acasă înaintea ploii! Avusăi noroc că erea vai de mine dacă ne prindea pe drum! Venii cu ai lu’ Rentea cu căruța! - Păi spune așa! - Veni de-o luă pe nevastă-sa și îmi făcui și eu loc
2. TATA NIŢU (POVESTIRE) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1463821304.html [Corola-blog/BlogPost/385045_a_386374]
-
să fie prezentate în graiul in care au fost plămădite, pentru a putea exprima bogația de simțire ce le-a inspirat. De fapt, când erau prezentate diversele procedee tradiționale, Buni, alături, îmi spunea termenii românești ai uneltelor folosite: ăsta e dărac, aceasta este meliță, acesta e fuior, și tot asa... Cam greu să le numești altfel, nu-i așa? Pozele vechi din țară, din perioada interbelică, cu țărani la șezătoare, toți în costume naționale, au inspirat-o probabil pe Buni să
SĂRBĂTOAREA SUFLETULUI IEI ROMÂNEŞTI LA TORONTO de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 by http://confluente.ro/Milena_munteanu_1403892965.html [Corola-blog/BlogPost/362243_a_363572]
-
ce făcuși? Uitându-se în căruță, Rița văzu prelata, nelipsită de altfel. - Ei, avusărăți prelata cu voi!? Așa mai da! - Păi plec vreodată fără ea!? Te pui cu vremea!? Soare, frumos și odată se-ncondurează! Tu ce făcuși? - Dădui lâna la dărac și ajunsăi acasă înaintea ploii! Avusăi noroc că erea vai de mine dacă ne prindea pe drum! Venii cu ai lu’ Rentea cu căruța! - Păi spune așa! - Veni de-o luă pe nevastă-sa și îmi făcui și eu loc
5. TATA NIŢU (FRAGMENT) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1948 din 01 mai 2016 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1462112979.html [Corola-blog/BlogPost/378362_a_379691]
-
3 scoarțe, dintre care, 2 la Căzănești și una la Lupșa. Meșteșugul țesutului pe lângă piesele de port și textilele de interior se mai ilustrează în colecțiile Mzeului Regiunii Porțilorde Fier și prin unelte legate prelucratul fibrelor vegetale și animale piepteni, dărace, fuse. 12 Meriș, 2 pieptene ( dărac), dărac fuse , Căzănești. Imaginea interiorului din zonă se completează cu mai multe lăzi de zestre achiziționate de la Căzănești și una de la Broșteni, lăzi provenite din diferite centre de lădari mehedințene dar și de la centre
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 by http://confluente.ro/Coordonate_istorico_etnografic_varvara_magdalena_maneanu_1370260324.html [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
Căzănești și una la Lupșa. Meșteșugul țesutului pe lângă piesele de port și textilele de interior se mai ilustrează în colecțiile Mzeului Regiunii Porțilorde Fier și prin unelte legate prelucratul fibrelor vegetale și animale piepteni, dărace, fuse. 12 Meriș, 2 pieptene ( dărac), dărac fuse , Căzănești. Imaginea interiorului din zonă se completează cu mai multe lăzi de zestre achiziționate de la Căzănești și una de la Broșteni, lăzi provenite din diferite centre de lădari mehedințene dar și de la centre din zonele limitrofe, Gorj, Vâlcea, care
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 by http://confluente.ro/Coordonate_istorico_etnografic_varvara_magdalena_maneanu_1370260324.html [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
și una la Lupșa. Meșteșugul țesutului pe lângă piesele de port și textilele de interior se mai ilustrează în colecțiile Mzeului Regiunii Porțilorde Fier și prin unelte legate prelucratul fibrelor vegetale și animale piepteni, dărace, fuse. 12 Meriș, 2 pieptene ( dărac), dărac fuse , Căzănești. Imaginea interiorului din zonă se completează cu mai multe lăzi de zestre achiziționate de la Căzănești și una de la Broșteni, lăzi provenite din diferite centre de lădari mehedințene dar și de la centre din zonele limitrofe, Gorj, Vâlcea, care își
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 by http://confluente.ro/Coordonate_istorico_etnografic_varvara_magdalena_maneanu_1370260324.html [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
Toate femeile știu ce-nseamnă grija casei, a bărbatului și a copiilor, pe lângă muncile necesare subzistenței, care le rup o halcă substanțială de timp. Nu avea un anume serviciu cu program fix. Alături de tata, ea se ocupa cu mașinile agricole (dărac de lână și bumbac, mașină de egrenat bumbac, mașină de decorticat ricin, trioare de selecționat grâul, bașca lucrările agricole pe patru hectare și o vie de 25 de ari. Iar printre toate astea...eu și copilăria mea fericită. Când am
MĂ IARTĂ, MAMĂ!.. de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414300048.html [Corola-blog/BlogPost/379871_a_381200]
-
o porni la câmp însoțit de cumnată-sa Leta și de cei doi nepoți. Nu prea îi surâsese ideea de a-și lua pe cap drăcușorii, dar nu avusese de ales, căci nevastă-sa Rița trebuia să dea lâna la dărac pentru ca atunci când s-o pune vremea, s-o aibă gata de tors. “Treburi fimeiești!”, își zise; și o lăsă într-ale ei. Numai că dracii de copii o țineau într-o șotie. Ba se gâdilau, ba se înghionteau așa că, la
1. TATA NIŢU (POVESTIRE-FRAGMENT) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1459532380.html [Corola-blog/BlogPost/375034_a_376363]
-
de la foc, ia-i pocrișul*, că-ți mor vitele înădușite. Cînd cineva pierde vitele, atîrnă o secure de lemnele coșului, scoate trei cărbuni roșiți din foc și pune o oală cu gura la vale peste ei; se mai iau pieptenii dăracului* și-i încleștează unii cu alții, zicînd: „Așa să stea încleștate gurile fiarelor sălbatece.“ Astfel scapi vitele de primejdie. Nu ținea hîrburi prin bătătură, că zac vitele de picioare. Dacă ai pierdut niscaiva vite și le apucă noaptea în pădure
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mestecat mămăligă cumpănă - primejdie curățitură - placentă cure (a) - a curge curechi - varză curpen - mlădiță lungă și subțire cușcă - locuință improvizată în care mănîncă evreii la sărbătorile de toamnă D dalac - antrax la vite, bubă-neagră la om dată - ursită dănac - flăcău dărac - unealtă de pieptănat lîna deroga (a) - a lua desfăca (a) - a scoate grăunțe de pe știuleți desniță - dis-de-dimineață despăși (a) - a trece înapoi peste corpul cuiva deșert - partea de corp dintre ultima coastă și osul șoldului detuna (a) - a distruge dezbîrna
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]