22 matches
-
M35 Y3UX L45 D'4V01R 74N7 R364RDÉ L'3594C3 V1R7U3L. *** CERBIATTA PAZZA Traducere în limba italiană: Simona Pușcaș Giù, seduto con gli occhi chiusi sognando îl mio campo di fiori. E una silente armonia! Mă, la cerbiatta pazza non vuole dărmi pace provando di nuovo ad' accarezzarmi con lo zoccolo îl velo dei miei occhi stanchi a privato lo spazio virtuale. C3R814774 94224 61Ù, 53DU70 C0N 6L1 0CCH1 CH1U51 506N4ND0 1L M10 C4M90 D1 F10R1. 3 UN4 51L3N73 4RM0N14! M4, L4
POEME CIFRATE MULTILINGVE (1) -CĂPRIOARA NEBUNĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1847 din 21 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/george_roca_1453369078.html [Corola-blog/BlogPost/340070_a_341399]
-
Shop Boys, Westbam, Depeche Mode, Wolfgang Tillmans, Erlend Øye, Justin Timberlake și mulți alții. Furnizori ai stomp-ului din Koln încă din 2007, grupul Comă știe cum să incite mulțimea. Marius Bubat și Georg Conrad au găsit propria cale de a darmă barierele dintre cultură cluburilor și cea a concertelor live. Au reușit să câștige publicul aproape instant prin muzică electro infuzata cu pop, lucrând cu laptop-uri, chitare, sintetizatoare și microfoane. DJ, producător și artist cheie al Liebe*Detail, Matthias Meyer
Primele confirmări pentru Scena Electronica de la Blaj aLive 2014 Matias Aguayo Coma Matthias Meyer și invitații lor by http://www.zilesinopti.ro/articole/6965/primele-confirmari-pentru-scena-electronica-de-la-blaj-alive-2014-matias-aguayo-coma-matthias-meyer-si-invitatii-lor [Corola-blog/BlogPost/98959_a_100251]
-
Chiar de-i poleită-n aur, Nu-i că Țara mea ,,săracă”! Lapte să-i curgă pe râuri, Urle-i mașinile grele, Valurile de pe grauri, Si pădurea vieții mele, Le are doar România!!. Bântuită-i de minciuni, O macină lăcomia Dărmai sunt multi oameni buni ! Știu, vom fi ce-am fost odată, Vor veni și zări senine Știu că țara mea-i bogată, Vom trăi cândva mai bine ! CEL DE SUS, ne ocrotește de avari și de dușmani, Robul, cel care
BATE VÂNTUL PESTE APE. . . de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 by http://confluente.ro/Bate_vantul_peste_ape_ionel_davidiuc_1339448119.html [Corola-blog/BlogPost/341965_a_343294]
-
veri verzi primăveri și constelații magìi de grații: meniți în șoapte focuri de noapte pentru-un norod scos din năvod acum schilod: Crist-Voievod schimbă-umilinți în limbi de sfinți și-atâtea patimi și-atâtea lacrimi le ia-ntre palme blestem să darme și le descântă pentru o nuntă pentru o rimă de stea sublimă -ntre Crai și Știmă le scoate-n vază focuri de rază apă în oază... floare de colț te sui pe bolți - nu pierde plâns: în necuprins văzduhu-i nins
FLORI de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1460961441.html [Corola-blog/BlogPost/380560_a_381889]
-
mult România- Catedrală din sufletin memoriam Adrian PăunescuDincolo de România reală, ăsta de zi cu zi,uneori obosită și urâtă, alteori fardatăde patrioți cu simbrie tricolora,sau pur și simplu firească precum alte țari firești,mai există o Românie „fictiva” dărmai palpabila decât cea vizibilă:România din mintea fiecăruia.O țară cu acte de proprietate în regulă,transferată din cărțile de istorie în intimitatea minților noastre.În primele clase de gimnaziu simțeam contradicția dintre viața reală și trecutul nostru măreț.Mai
IOANA VOICILĂ DOBRE by http://confluente.ro/articole/ioana_voicil%C4%83_dobre/canal [Corola-blog/BlogPost/366492_a_367821]
-
să ajungă un poet bun, deși spre sfârșitul vieții se îndoia de abilitățile sale, precum el însuși mărturisește în „"Viaje del Parnaso"” : "Yo que siempre trabajo y me desvelo" "por parecer que tengo de poeta" "la gracia que no quiso darme el cielo" ("Eu, cel ce muncește neîncetat" "pentru a părea ca are grația de poet" "ce nu a vrut să-i dăruiască cerul") S-au pierdut, sau n-au fost identificate încă, aproape toate poeziile care nu au fost incluse
Miguel de Cervantes () [Corola-website/Science/307858_a_309187]
-
a făcut în 1887 în vremea păstoriei preotului Vasile Ștefănescu trecut la cele veșnice la 1892. În 1923 biserică este pusă din nou în reparație cu fonduri adunate de la credincioși. Lucrările s-au făcut însă de calitate îndoielnică. S-au dărmat pridvorul dinspre sud și contrafortul din vest care sprijinea turnul-clopotiniță, în locul acestuia construindu-se un nou pridvor. N-au trecut decât 7 ani, și Biserica a fost pusă la grea încercare, cutremurul din 10 noiembrie 1940, în care biserică a
Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2084]
-
pe terenul lor, s-au alăturat tovarășilor lor ceferiști, la marea vânătoare de pe Aleea Alecsandri și străzile Învecinate, după evreii care au spart zidul „abatorului improvizat”, Încercând să-și salveze viața. Vânătoarea și măcelul din Împrejurimile Chesturii Evreii care au dărmat zidul Chesturii În partea din spate a curții și cei care au reușit să treacă peste capcana morții Întinsă de muncitorii de la garaj au fugit, ca prinși de nebunie, spre Aleea Alecsandri (o stradă mică, liniștită și Îngustă, care Începea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
a sintagmei în care se cuprinde. Se opune verbului copulativ, prin structura generală a sintagmei din care face parte, prin condiția sa semantică și prin rolul său în semantica sintagmei. Exprimă, ca semiauxiliar, în spațiul sintagmei predicatului, • irealul: „Era să dărm bunătate de casă din pricina carului.” (I. Creangă) • potențialul: „...Nu era să dai tu opt sute de lei taxiului.” (I. Vinea) Capacitatea flexionară a verbului este redusă la maximum; se prezintă sub formă de imperfect, persoana a III-a singular: era să
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
vituperînd, ca-n Doina eminesciană, invazia capitalei noastre de către "lăcustele" nesățioase ale ciocoismului alogen: "Fanarul s-a mutat la București - Noi, cruzi Tudor Vladimirești/ îți trebuie ție/ Românie,/ cu năprasnice vreri românești,/ cu năprasnice arme/ să-l izbească, să-l darme...// Fanarul prins-a rădăcini la București/ și din palate ciocoiești/ vrea cu pumnul să cîrmuiască/ răbdarea, vrerea, truda românească.../ Fanarul e stăpîn la București/ și nu mai pleacă, nu mai pleacă.../ pe unde prin lăcustele să treacă,/ ca-n vremurile
Metalirismul lui Aron Cotruș (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12535_a_13860]
-
ei, foame, cuie și ciocăne și orice zi e-o mușcătură. Scrâșnind din dinți, tăcem din gură. Tăcem că lacătul pe ușe, tăcem că focul sub cenușe, tăcem... dar noaptea sub celule, vuiesc torente nesătule. Un zgomot bubuie departe, se darmă parcă ziduri sparte și parcă lanțuri cad în zgură. Noi așteptăm, tăcem din gură. METANIE Doamne, fă din umilință pod de aur, pod înalt. și din lacrima, velința, ca pe-un pat adânc și cald. Din lovirile nedrepte, faguri facă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
proprie, materialul romanului, al criticii psihologice și al oricărui gen care are de obiect omul moral, concret și divers. 25. Azi se împlinesc treizeci și șase de ani de la moartea ma-mei... Timpul vine din viitor, trece în urmă, se darmă peste ea, o acoperă, o face tot mai inexistentă, căci morții mor și ei mereu. Când voi dispărea și eu, va fi murit și ea complet din univers. 26. Tinerețea - plutire pe un râu de munte cu mlădieri capricioase, sub
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
din delirul frigurilor din copilărie? Fragmente din viața unui înaintaș înscrise în nervii ascendenței și luptând să iasă în lumina conștiinței? Azi se împlinesc treizeci și șase de ani de la moartea mamei... Timpul vine din viitor, trece în urmă, se darmă peste ea, o acoperă, o face tot mai inexistentă, căci morții mor și ei, mereu. Când voi dispărea și eu, va fi murit și ea complet din univers. Prea mic, când a murit, ca s-o țin minte, imaginea ei
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
s-ar putea atribui, amintirea constituie dovada cea mai sigură de existență, fiind rezultatul conviețuirii intime dintre cel care privește și obiectul privirii. Relevantă în acest sens este, în Adela, amintirea mamei: "Timpul vine din viitor, trece în urmă, se darmă peste ea, o acopere, o face tot mai inexistentă, căci morții mor și ei, mereu. Când voi dispărea și eu, va fi murit și ea complet din univers. ă...î. Amintire a unei imagini arbitrare de altădată, aceasta și atâta
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
o cunoșteau. Dacă vrei să nu se surpe biserica, te duci la femeia care ți-i dragă, în timp ce doarme, și-i măsori trupul cu o trestie și trestia o îngropi în zid, iar Casa Domnului crește și nu se mai darmă. La patruzeci de zile, după ce ai zidit trestia, aleasa ta va muri...» «Greu să mai găsim preot de leac, așa cum a fost părintele Ilarion Argatu. A început să se ridice părintele Vrăjitoru de la Liteni, da’ nu-i ca el...» «Părintele
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
asupra năvălitorilor, sfărîmîndu-i. Un mecanic meșter, odinioară la romei, acum însă cu leafă mult mai mare în serviciul românilor, îndreptă mașinele-praștii c-un efect zdrobitor asupra năvălitorilor și prăvălea mari bucăți de stânci asupra lor. Garnizoana, făcând o ieșire noaptea, dărmă toate lucrările de împresurare ale romeilor, risipi străjile lor și puse o mare parte a oștirii în așa neorânduială încît protovestiarul Ioan, unul din cei dentăi generali, fugi din cortul său, fără de papucii lui în floarea broaștei, pe cari-i
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
domn dă la 42 mi-a tras un răvaș - a zis domnul cel cărunt. Uite ce ie, dacă-i să vorbim dă chestia cu Limardo, io n-am nici În clin, nici În mânecă cu ea. Moartea lui m-a dărmat, iar la han avem o mică bârfotecă, care nici ea nu ie mai prejos. Dacă știți ceva, domne, mai curând vorbiți cu băiețașu ăla, cu Pagola, care să ocupă dă instrucția la caz. Sigur că o să vă fie recunoscător, fincă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
urmat tot un an , deoarece în ace vreme s-a desființat un număr de școli normale și am fost transferat la școala normală Principele Ferdinand din Bârlad. De la Roman îmi amintesc că fiind la practică la desfăcut păpușoi s-a dărmat o glugă peste mine și mi-a intrat un șoarece pe sub cămașă și colegii îl loveau cu un știulete până l-au strivit pe spatele meu. La muzică eram afon, deși se punea mare accent pe această materie, și mă
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
să scot o interpretare funebră. Nici o bucurie nu rămâne nealterată de gândul destrămării fatale. Pe toți cei care reușesc să-și găsească un adevăr de viață la mijloc, fără mari oscilații, îi învinuiesc de lipsă de sensibilitate. Entuziasmele mele se darmă imediat, n-am perseverență în nici o hotărâre și, orice plan aș alcătui, am netă prezența timpului care se scurge fără pic de răgaz și deci e ridicol să-l întrebuințez, oricât de important ar fi scopul. Astfel, nu fac nimic
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
mereu. Că-n lumea din afară tu nu ai moștenire, A pus în tine Domnul nemargini de gândire. În aste mari nemargini unde gândiri ca stele Lin înfloresc, miriade s-amestecă, contrag; Zidite-n dome mândre, de cugetări castele Se darmă la suflarea-ți și-n taină se desfac Sau la dorința-ți numai se mișcă ca mărgele Și sun-cîntări, ce vibră - se-ntunecă și tac; Astă nemărginire de gând ce-i pusă-n tine O lume e în lume și
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
și-acolo-ntre dînșii Fluiere și alăute țin hangul. Femei grămădite 485 Stau în picioare la porți și alaiul privesc cu mirare [...]. Iată și-orașul celalt. În arme lucind două taberi Zidu-mpresoară și au fiecare osebită părere, 500 Unii să darme orașul ori numai în două să-mpartă Toat-avuția din dalba cetate. Dar locuitorii Nu se-nvoiră și-n taină-narmați se gătiră de-o cursă. După ce tineri băieți și femei de-ale lor se suiră La metereze și stau cu
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
-l turtească-n răzbunare! Ca și dînsul, Strîmbă-Lemne, uragan de vijelie, Intră-n lunci, păduri și codri, ducînd viscol, ducînd larmă, Plopul nalt l-a lui suflare ca o creangă se mlădie, Ulmul cade, fagul crapă și stejarul gros se darmă. El pătrunde prin desime, trece iute prin zăvoaie, Și sub brațul său puternic totul pîrÎie, trăsnește, Tot se rumpe, se răstoarnă, se sucește, se Îndoaie, Ș-un troian de crengi, de arbori pe-a lui urmă se clădește.” Efecte, evident
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]