7 matches
-
că a muncit la ea douăzeci de ani”. Și iată-mă astfel cu voluminosul tom de circa 800 de pagini în brațe și cu “misia” de suflet - să-l citesc. D'apoi cât crede universitarul de la ASEM că poate citi dăscălașul rural de la Miroslovești, cu gospodărie pe cap, tocmai când treburile urgente de primăvară trag omul de mânecă chiar și prin somn?!. Desigur, nu l-am dezamăgit nici acum pe dr. Vasile Șoimaru, care (mi-a specificat expres) nu dă cărțile
O CARTE CÂT (ŞI CA) O BIBLIE: “TEROAREA COMUNISTĂ ÎN RASSM (1924-1940) ŞI ÎN RSSM (1940-1947)” DE ALEXEI MEMEI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 484 din 28 aprilie 2012 by http://confluente.ro/O_carte_cat_si_ca_o_biblie_teroa_gheorghe_parlea_1335618183.html [Corola-blog/BlogPost/354383_a_355712]
-
cei care știu că sunt doar un sătean de pe malul Moldovei își vor da coate, cârcotind asupra incompatibilității statutului meu social cu anvergura culturală a Chișinăului. Parcă aud dintr-un “ungher” virtual întrebarea insinuantă: “Cu ce treburi tot trece Prutul dăscălașul acesta dedat la fapte care nu-s de traista lui?” Așa este, dragii mei, judecați-mă, dar nu fiți prea aspri cu mine! Totuși, dați-mi voie - spășit în vinovăția mea - să încerc o explicație. Se întâmplă uneori, fără puterea
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VI) – AM FOST, DIN NOU, LA CHIŞINĂU… de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1441990260.html [Corola-blog/BlogPost/372194_a_373523]
-
care aduce maximum de suferință și încearcă limitele neexplorate ale suportabilității ființei umane. Ea impune reconsiderarea omului, a conștiinței și a menirii sale în oricare din cele două lumi posibile. Ca moș Marian din O viață pierdută, moș Zamfir din Dăscălașul sau ca Simina din Pădureanca, Dinu fierarul găsește în sine puterea să pornească de la început după ce a așezat lucrurile în albia lor. Tragedia trăită până la epuizarea resurselor sufletești nu e micșorată de ultima zvâcnire de viață a celor care decid
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
dăscălime - , altele neutre: dăscăliță ; mai multe sînt ieșite din uz: substantivul dăscălie, adjectivele dăscălesc și dăscălicesc. În Dicționarul academic (Dicționarul limbii române, D-de, 1949) avem surpriza de a găsi un număr foarte mare de diminutive, majoritatea cu sens depreciativ: dăscălaș, dăscălel, dăscăluț; cel mai pe larg e tratat dăscălici, ,dascăl mic, simpatic", dar și ,dascăl prost, cu puțină învățătură, un pîrlit de dascăl". Valoarea depreciativă a lui dăscălime e tipică substantivelor colective (tratarea în bloc a persoanelor e adesea minimalizatoare
Dăscălime by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11074_a_12399]
-
invidios), nici măcar cea a țăranului, uneori exaltat la modul vergilian, în Povestea vorbii, dar cu care Pann nu se identifică; ea este morala clasei medii în formare, la București și în alte cîteva orașe, morala micilor negustori, a meșteșugarilor, a dăscălașilor, a preoților săraci, morala servitorimii de toate gradele. Deja depărtată de lumea rurală, această societate în formare, căreia îi aparținea însă viitorul, admira de la distanță boierimea, pe care știa că nu o va putea niciodată egala. Bunăstarea materială izvorîtă din
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
-ta-i rea, / Și decât cu ea, / M-oi face mai bine / Cu gândul la tine / Iconiță mică / Într-o biserică. CUCUL: Oricum te-i preface, / Tot nu ți-oi da pace. Că și eu m-oi face / Un mic dăscălaș / La cel sfânt locaș. / Și pe la icoane / Oi duce plocoane, / Și m-oi închina / Și le-oi săruta / De luni care pică / Până duminică. / Iar când te-oi zări / Astfel ți-oi grăi: "Sfântă iconică, / Fă-te păsărică, / Ca să ne
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
incapabilă de muncă și neavând ce munci, negustorași și precupeți de mahalale scăpătați, mici primejdioși, agitatori ai satelor și împrejurimilor orașelor, agenți electorali bătăuși; apoi productul hibrid al școalelor de toate gradele, intelectualii semiculți, avocați și avocăței, profesori, dascăli și dăscălași, popi liber-cugetători și răspopiți, învățători analfabeți - toți teoreticieni de berărie; după aceștia, mari funcționari și impiegați mititei, în imensa lor majoritate amovibili.“ (Vianu, Tudor: Studii de literatură română, Editura didactică și pedagogică, 1965, p. 343) Totuși, afirmarea scriitorului în plan
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]