42 matches
-
ASUPRA ISTORIEI UMA NITĂȚII!), precum și a “plămânilor”, sufocați de istorie și de interdicțiile adevărului istoric se “scuipa adevăruri” (“alte versuri negre și parșive/ își trimit plămânii/la plimbare/scuipa adevăruri”). Pe langă și complementar cu cele care țin de asfixia “dăscăliei” oneste, terorizarea și desființarea Misiunii de Ravvi (“...la anu’ poate vreo cruce/servind drept material didactic” - Angusta, Sfântă Tristețe, p. 9 - “an gusta” sugerând, dublu: și “augusta”, Imperiala și Demiurgica Misiune a Învățătorului Hristic dar, pe cealaltă față a simbolului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
curățat zăpada, apoi am scos apă din fântână. Și încă 14 zile am mers la Cluj, pentru îngrijiri. Plecam cu trenul dimineața și mă întorceam seara. Și era decembrie. Am fost puternică fizic, am muncit mult alături de părinți... Ca și dăscălia. Școala mi-a servit o doză imensă de umilință. E cumplit când nu ești soție de..., odrasla lui... colegă cu... Doar pe-ai mei i-a durut cu adevărat de mine. Cum ar fi suportat, dacă ar fi trăit, să
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/10584_a_11909]
-
ASUPRA ISTORIEI UMA NITĂȚII!), precum și a “plămânilor”, sufocați de istorie și de interdicțiile adevărului istoric se “scuipa adevăruri” (“alte versuri negre și parșive/ își trimit plămânii/la plimbare/scuipa adevăruri”). Pe langă și complementar cu cele care țin de asfixia “dăscăliei” oneste, terorizarea și desființarea Misiunii de Ravvi (“...la anu’ poate vreo cruce/servind drept material didactic” - Angusta, Sfântă Tristețe, p. 9 - “an gusta” sugerând, dublu: și “augusta”, Imperiala și Demiurgica Misiune a Învățătorului Hristic dar, pe cealaltă față a simbolului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
lumineze cumpătarea, așezarea, temeinicia și seriozitatea. Ardelenii, dacă nu au fost tocmai genii ale creației literare, au știut să fie foarte buni dascăli, iar dacă nu au fost profesori de excepție întotdeauna, au fost mari oameni de știință și cercetători. Dăscălia nu a lipsit însă aproape niciodată din panoplia de ocupații a creatorilor transilvani, pedepsiți de Dumnezeu să-i învețe mereu pe alții cum să treacă sfioși prin această lume. Mircea Muthu face - ceremonios - o pledoarie pentru echilibru (cumpătare) în viața
La aniversară: Mircea Muthu, transilvanul by Ioan-Aurel Pop () [Corola-journal/Journalistic/2814_a_4139]
-
fost create de Liza Panait, iar regizorul muzical al producției este Dorina Crișan Rusu. A doua reprezentație va avea loc în 14 decembrie, la ora 19. Corala Cantemus Banatum -10 ani l Concert de apostolat dăscălesc În vechea școală de dăscălie nu era învățător cel ce nu stăpânea și iubea arta cântării. Iar dacă vremea Domnului Trandafir a cam trecut, nu-nseamnă că apostolatul la catedră e cu totul apus: ei, dascălii cu vocație și cu știință de cântec, n-au
Agenda2004-50-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283145_a_284474]
-
bine, nu s-a lăsat ademenit de uși, ci de treburi mai înalte decît intrarea prefecturii din Iași. Ochea ideile timpului și, cu toate că nu suferea popimea, era un om cu frica lui Dumnezeu. Lucru important, Creangă n-a confundat niciodată dăscălia cu tribuna, ceea ce azi se întîmplă în toate treptele de învățămînt. Cu toate astea nu mi-aș dori ca un Creangă să fie profesorul copiilor mei. Pasional și bun de gură, inteligent mult peste medie, Creangă ar fi astăzi profesor
Demisia de la usile prefecturii by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17808_a_19133]
-
simbol al verticalității morale) cusut pe pânză de o nepoată a sa. Momentul de apogeu al prieteniei este marcat de hotărârea lui Geo Bogza de a-i face prietenului său mai tânăr o vizită în satul natal și totodată satul dăscăliei sale. În drum se oprește la Cluj și-i cunoaște pe ceilalți doi corespondenți, studenți pe atunci (istoricul literar Ilie Rad, care semna la început cu pseudonimul Ilie Radu - Nandra și poetul Viorel Mureșan) la o oră de gramatică generativă
Geo Bogza și tinerii scriitori ardeleni by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/8290_a_9615]
-
de înalte demnități și de înavuțire rapidă. Dezvăluire Prin limbajul utilizat, omul, indiferent de treapta socială pe care se află, își dezvăluie nivelul de educație și se autodefinește ca personalitate. Autoeducație Pe alții educându-i, te educi pe tine însuți. Dăscălia De când afacerile sunt tot mai îmbietoare, Dăscălia nu mai are căutare Disponibilitate Nu orice om este înzestrat cu disponibilitatea sufletească de a ierta. Bogăție Bogăția nu spală mârlănia. Postfață Sub semnul reflexivității diamantului sau dialog între aforisme După lectura unei
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
Dezvăluire Prin limbajul utilizat, omul, indiferent de treapta socială pe care se află, își dezvăluie nivelul de educație și se autodefinește ca personalitate. Autoeducație Pe alții educându-i, te educi pe tine însuți. Dăscălia De când afacerile sunt tot mai îmbietoare, Dăscălia nu mai are căutare Disponibilitate Nu orice om este înzestrat cu disponibilitatea sufletească de a ierta. Bogăție Bogăția nu spală mârlănia. Postfață Sub semnul reflexivității diamantului sau dialog între aforisme După lectura unei cărți de aforisme este, recunoaștem, neavenit un
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
al temei la nivelul expresiei. Limbajul (frământat) capătă moliciunea de cocă și element genezic, încât penița se împotmolește năclăită. Cuvântul aburind se supune de îndată oricărei deformări, oricărei presiuni din afară: Dumnezeu e zeul Dumne, calamburul e asinambur, contemplativul - contemplagiu, dăscălia - puericultură, vârful - vârfete, Parlamentul - Parlavrament, gazetarii - osârduitorii plaivazului etc. Sensul se instalează în sonoritățile cele mai pline de concretețe. O comedie a limbajului se desfășoară într-un roman oral, de o neobosită inventivitate și imprevizibilă vivacitate. Verva se substituie epicului
Vipie, zăpușeală și zăduf by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9425_a_10750]
-
învățător de țară", iar paralel s-a dezvoltat sensul bisericesc, de ,cîntăreț de strană", ,diac". Cuvîntul are multe derivate, unele vag marcate peiorativ - verbul a dăscăli, substantivele dăscăleală și dăscălime - , altele neutre: dăscăliță ; mai multe sînt ieșite din uz: substantivul dăscălie, adjectivele dăscălesc și dăscălicesc. În Dicționarul academic (Dicționarul limbii române, D-de, 1949) avem surpriza de a găsi un număr foarte mare de diminutive, majoritatea cu sens depreciativ: dăscălaș, dăscălel, dăscăluț; cel mai pe larg e tratat dăscălici, ,dascăl mic
Dăscălime by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11074_a_12399]
-
ASUPRA ISTORIEI UMA NITĂȚII!), precum și a “plămânilor”, sufocați de istorie și de interdicțiile adevărului istoric se “scuipa adevăruri” (“alte versuri negre și parșive/ își trimit plămânii/la plimbare/scuipa adevăruri”). Pe langă și complementar cu cele care țin de asfixia “dăscăliei” oneste, terorizarea și desființarea Misiunii de Ravvi (“...la anu’ poate vreo cruce/servind drept material didactic” - Angusta, Sfântă Tristețe, p. 9 - “an gusta” sugerând, dublu: și “augusta”, Imperiala și Demiurgica Misiune a Învățătorului Hristic dar, pe cealaltă față a simbolului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
cunoaște și singura scrisoare expediată de Timotei Popovici lui Ion Vidu, din Sibiu, la 18.12.1921. Un prea frumos laudațio i-a adresat atunci muzicianul bănățean, aciuat la Sibiu, lui Vidu cu ocazia împlinirii a 40 de ani de dăscălie: „Astfel, opera Ta (...) este chemată a forma temelia muzicii românești în înțeles artistic, pe care noi, azi, încă nu o avem. Pe temelia indicată - mai ales de tine - va avea să se clădească mărețul palat al muzicii românești ...“.11 Cu
LA COMEMORAREA A 150 DE ANI DE LA NAŞTEREA COMPOZITORULUI ION VIDU [Corola-blog/BlogPost/92511_a_93803]
-
colț” cu acesta. Nu mai știu ce se discuta însă, adresându-se învățătorului, zise în sala cea mare a lui Misac: “Măi, Tomo, tu să vorbești de câți bani ai. Așa era, pe dl.Toma și pe ceilalți tovarăși de dăscălie nu-i dădeau banii afară din casă. La spusele de mai sus ale lui Iancu, zeflemitoare și arogante, i se dădu de către interlocutor o replică cu nimic mai prejos, încărcată de dispreț dar cu o ironie bine aleasă și dozată
JUPÂNUL NAE MOLDOVEANU ŞI CULOAREA VINULUI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348105_a_349434]
-
avere râvnită de orice sătean. N-a mai contat că fata aceea de demult, singură la părinți, o alintată, se ridica în trup doar până la coatele lui, căci el era un zdrahon de bărbat. Și cum pământ a căpătat dar dăscălia lui nu-i prea lăsa timp să-l lucreze, primea mereu ocările nevestei, care nu mai prididea să țină gospodăria după ambițiile neamului său înstărit. Nu-i pria deloc asta dascălului bisericesc. Dar fiind mai mult plecat cu popa pe la
... CÂND SOARELE SE VA RIDICA LA UN BĂŢ DE PRĂJINĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347670_a_348999]
-
nația bravă, Asta-i boala cea mai gravă! De aceia, te rog, scoală! Scoală-te, Măria Ta! Generația-i pierdută, Obosită și ciufută, Nu mai are zvâc de luptă. Dă-mi copiii pe la școale, Dar nu au nici manuale Și dăscălii, da, preasfinte, Nu mai sunt ca înainte Respectați, plini de onor, De norodul truditor; Nu mai e cinstit ceaslovul, Acum e... calculatorul. La condei nu mai știm prețul, Toate știe internețul! N-ai auzit, preasfinte, Cum e și la procurori
SCOALĂ, MĂRIA TA! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355822_a_357151]
-
ce veselește mintea coborâtă în inimă, unde vom desțeleni comoara ce se află ascunsă acolo, adică drumul ce duce la îndumnezeire. Scrierile strânse în această colecție, îngrijitorul ediției, poate cel mai erudit om bisericesc din Ortodoxia secolului XVIII, le numește „dăscălie”, ca să folosim un cuvânt vechi românesc, pierdut dar apropiat de cuvântul folosit de Sfântul Nicodim. Drept urmare, textele Părinților neptici sau ai trezviei sunt o dăscălie a rugăciunii minții, arma ce păzește mintea, îndrumarul neamăgitor al vederii dumnezeiești, înșiruirea de aur
PR. PROF. UNIV. DR. DUMITRU MEGHEŞAN, RUGĂCIUNEA LUI IISUS: MIJLOC TERAPEUTIC DE PURIFICARE A MINŢII, EDITURA UNIVERSITĂŢII DIN ORADEA, 2010, 277 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 802 din 12 [Corola-blog/BlogPost/352617_a_353946]
-
colecție, îngrijitorul ediției, poate cel mai erudit om bisericesc din Ortodoxia secolului XVIII, le numește „dăscălie”, ca să folosim un cuvânt vechi românesc, pierdut dar apropiat de cuvântul folosit de Sfântul Nicodim. Drept urmare, textele Părinților neptici sau ai trezviei sunt o dăscălie a rugăciunii minții, arma ce păzește mintea, îndrumarul neamăgitor al vederii dumnezeiești, înșiruirea de aur a virtuților; sunt pâinea și vinul, sarea și piperul teologiei mistice a Ortodoxiei noastre, dreptslăvitoare și dreptmărturisitoare. Altfel spus, am putea zice, încercând să rezumăm
PR. PROF. UNIV. DR. DUMITRU MEGHEŞAN, RUGĂCIUNEA LUI IISUS: MIJLOC TERAPEUTIC DE PURIFICARE A MINŢII, EDITURA UNIVERSITĂŢII DIN ORADEA, 2010, 277 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 802 din 12 [Corola-blog/BlogPost/352617_a_353946]
-
căci timpul nu iartă. Asta, după patruzeci și patru de ani de la absolvirea școlii care i-a dat instrumentele muncii de dascăl. Doar în timpul stagiului militar obligatoriu a lipsit de la misiunea sa socială. Nu avea de gând să se dedice dăscăliei, deși firea îi era compatibilă cu o asemenea profesie. Dar i-a ieșit în cale întâmplarea. Era mare criză de educatori la acest nivel al școlii, adică acolo jos, la temelie. A fost recrutat, împreună cu alți elevi de la câteva licee
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (I) SAU DACĂ E MICĂ PENSIA, MĂCAR SĂ FIE... DREAPTĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/346505_a_347834]
-
Mihai Știrbu, Ioana Voicilă Dobre, Elena Păduraru, Maria Doina Leonte, Menuț Maximilian. Deosebite prin stilul elegiac, sensibil și romantic, ne apar creațiile Valentinei Becart, ale Mariei Apetroaiei sau ale lui Emil Bucureșteanu, ultimii doi având la activ ani grei de dăscălie. De altfel, toți cei care și-au desfășurat activitatea în preajma tinerilor dovedesc, în scris, delicatețe și sensibilitate, atribute specifice adevăratului educator care știe să-și împărtășească știința, dar să și învețe de la tinerii învățăcei, principiu sine-qua-non pentru ștergerea diferențelor dintre
DUBLA LANSARE DE CARTE ( PROZĂ ŞI POEZIE).OMAGIU ADUS SCRIITORULUI MIRCEA MICU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348433_a_349762]
-
ce veselește mintea coborâtă în inimă, unde vom desțeleni comoara ce se află ascunsă acolo, adică drumul ce duce la îndumnezeire. Scrierile strânse în această colecție, îngrijitorul ediției, poate cel mai erudit om bisericesc din Ortodoxia secolului XVIII, le numește „dăscălie”, ca să folosim un cuvânt vechi românesc, pierdut dar apropiat de cuvântul folosit de Sfântul Nicodim. Drept urmare, textele Părinților neptici sau ai trezviei sunt o dăscălie a rugăciunii minții, arma ce păzește mintea, îndrumarul neamăgitor al vederii dumnezeiești, înșiruirea de aur
DESPRE RUGACIUNEA LUI IISUS SI IMPACTUL ACESTEIA ASUPRA LUMII POSTMODERNE SI SECULARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 16 din 16 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344935_a_346264]
-
colecție, îngrijitorul ediției, poate cel mai erudit om bisericesc din Ortodoxia secolului XVIII, le numește „dăscălie”, ca să folosim un cuvânt vechi românesc, pierdut dar apropiat de cuvântul folosit de Sfântul Nicodim. Drept urmare, textele Părinților neptici sau ai trezviei sunt o dăscălie a rugăciunii minții, arma ce păzește mintea, îndrumarul neamăgitor al vederii dumnezeiești, înșiruirea de aur a virtuților; sunt pâinea și vinul, sarea și piperul teologiei mistice a Ortodoxiei noastre, dreptslăvitoare și dreptmărturisitoare. Altfel spus, am putea zice, încercând să rezumăm
DESPRE RUGACIUNEA LUI IISUS SI IMPACTUL ACESTEIA ASUPRA LUMII POSTMODERNE SI SECULARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 16 din 16 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344935_a_346264]
-
cu permanenta amenințare a corigenței sau repetenției. Această practică să fie oare numai rezultatul orgoliului de a i se duce vestea de profesor ultraexigent, sau mai ascunde și alte interese, pecuniare, de exemplu? Cu mulți ani în urmă, pe când practicam dăscălia într-un oraș din Moldova, s-a petrecut un fapt care a uimit și scandalizat întreaga urbe. Doi profesori de matematică, buni prieteni, au pus la cale o afacere murdară. Fiecare să lase cât mai mulți elevi corigenți, dintre cei
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
cu tot Bugeacul (tătarii n.n), că, neînchinându-să, pe urmă n-a fi bine de dânșii. Și au pus Șeremet un copil al lui ce știe scrii bine turcește, iar Dumitrașco-vodă au dzis că n-a pute copilul scrie cu dăscălie, fiind tânăr. Însă au dzis să scrie întâi pre o țidulă de hârtie mică vro doao rânduri să vadză cum scrie. Iar acel copil, fiind telpiz (viclean n.n) bun, au scris... Nu este mai mare blăstămat în lume decât
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
fie urc dealul Copoului sau pe bulevardul central al marelui oraș. Și în timpul acestor plimbări mă întâlnesc deseori, nu numai cu amici, ci cu foarte mulți elevi care mi-au trecut prin fața ochilor în cei aproape 40 de ani de dăscălie. Când îi întâlnesc mă salută cu deosebit respect. Pe unii îi mai recunosc, pe alții nu, fiindcă sunt total schimbați datorită trecerii prin sita anilor. Sunt oameni în toată puterea cuvântului, reușiți unii în viață mai mult, alții mai puțin
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]