42 matches
-
Mihai Știrbu, Ioana Voicilă Dobre, Elena Păduraru, Maria Doina Leonte, Menuț Maximilian. Deosebite prin stilul elegiac, sensibil și romantic, ne apar creațiile Valentinei Becart, ale Mariei Apetroaiei sau ale lui Emil Bucureșteanu, ultimii doi având la activ ani grei de dăscălie. De altfel, toți cei care și-au desfășurat activitatea în preajma tinerilor dovedesc, în scris, delicatețe și sensibilitate, atribute specifice adevăratului educator care știe să-și împărtășească știința, dar să și învețe de la tinerii învățăcei, principiu sine-qua-non pentru ștergerea diferențelor dintre
DUBLA LANSARE DE CARTE ( PROZĂ ŞI POEZIE).OMAGIU ADUS SCRIITORULUI MIRCEA MICU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Dubla_lansare_de_carte_proza_si_poezie_omagiu_adus_scriitorului_mircea_micu.html [Corola-blog/BlogPost/348433_a_349762]
-
cunoaște și singura scrisoare expediată de Timotei Popovici lui Ion Vidu, din Sibiu, la 18.12.1921. Un prea frumos laudațio i-a adresat atunci muzicianul bănățean, aciuat la Sibiu, lui Vidu cu ocazia împlinirii a 40 de ani de dăscălie: „Astfel, opera Ta (...) este chemată a forma temelia muzicii românești în înțeles artistic, pe care noi, azi, încă nu o avem. Pe temelia indicată - mai ales de tine - va avea să se clădească mărețul palat al muzicii românești ...“.11 Cu
LA COMEMORAREA A 150 DE ANI DE LA NAŞTEREA COMPOZITORULUI ION VIDU by http://uzp.org.ro/la-comemorarea-a-150-de-ani-de-la-nasterea-compozitorului-ion-vidu/ [Corola-blog/BlogPost/92511_a_93803]
-
colț” cu acesta. Nu mai știu ce se discuta însă, adresându-se învățătorului, zise în sala cea mare a lui Misac: “Măi, Tomo, tu să vorbești de câți bani ai. Așa era, pe dl.Toma și pe ceilalți tovarăși de dăscălie nu-i dădeau banii afară din casă. La spusele de mai sus ale lui Iancu, zeflemitoare și arogante, i se dădu de către interlocutor o replică cu nimic mai prejos, încărcată de dispreț dar cu o ironie bine aleasă și dozată
JUPÂNUL NAE MOLDOVEANU ŞI CULOAREA VINULUI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 by http://confluente.ro/Jupanul_nae_moldoveanu_si_culoarea_vinului_.html [Corola-blog/BlogPost/348105_a_349434]
-
ce veselește mintea coborâtă în inimă, unde vom desțeleni comoara ce se află ascunsă acolo, adică drumul ce duce la îndumnezeire. Scrierile strânse în această colecție, îngrijitorul ediției, poate cel mai erudit om bisericesc din Ortodoxia secolului XVIII, le numește „dăscălie”, ca să folosim un cuvânt vechi românesc, pierdut dar apropiat de cuvântul folosit de Sfântul Nicodim. Drept urmare, textele Părinților neptici sau ai trezviei sunt o dăscălie a rugăciunii minții, arma ce păzește mintea, îndrumarul neamăgitor al vederii dumnezeiești, înșiruirea de aur
PR. PROF. UNIV. DR. DUMITRU MEGHEŞAN, RUGĂCIUNEA LUI IISUS: MIJLOC TERAPEUTIC DE PURIFICARE A MINŢII, EDITURA UNIVERSITĂŢII DIN ORADEA, 2010, 277 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 802 din 12 by http://confluente.ro/Recenzie_pr_prof_univ_dr_stelian_gombos_1363083624.html [Corola-blog/BlogPost/352617_a_353946]
-
colecție, îngrijitorul ediției, poate cel mai erudit om bisericesc din Ortodoxia secolului XVIII, le numește „dăscălie”, ca să folosim un cuvânt vechi românesc, pierdut dar apropiat de cuvântul folosit de Sfântul Nicodim. Drept urmare, textele Părinților neptici sau ai trezviei sunt o dăscălie a rugăciunii minții, arma ce păzește mintea, îndrumarul neamăgitor al vederii dumnezeiești, înșiruirea de aur a virtuților; sunt pâinea și vinul, sarea și piperul teologiei mistice a Ortodoxiei noastre, dreptslăvitoare și dreptmărturisitoare. Altfel spus, am putea zice, încercând să rezumăm
PR. PROF. UNIV. DR. DUMITRU MEGHEŞAN, RUGĂCIUNEA LUI IISUS: MIJLOC TERAPEUTIC DE PURIFICARE A MINŢII, EDITURA UNIVERSITĂŢII DIN ORADEA, 2010, 277 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 802 din 12 by http://confluente.ro/Recenzie_pr_prof_univ_dr_stelian_gombos_1363083624.html [Corola-blog/BlogPost/352617_a_353946]
-
căci timpul nu iartă. Asta, după patruzeci și patru de ani de la absolvirea școlii care i-a dat instrumentele muncii de dascăl. Doar în timpul stagiului militar obligatoriu a lipsit de la misiunea sa socială. Nu avea de gând să se dedice dăscăliei, deși firea îi era compatibilă cu o asemenea profesie. Dar i-a ieșit în cale întâmplarea. Era mare criză de educatori la acest nivel al școlii, adică acolo jos, la temelie. A fost recrutat, împreună cu alți elevi de la câteva licee
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (I) SAU DACĂ E MICĂ PENSIA, MĂCAR SĂ FIE... DREAPTĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Sunt_si_eu_in_cetate_i_sau_gheorghe_parlea_1389298601.html [Corola-blog/BlogPost/346505_a_347834]
-
ce veselește mintea coborâtă în inimă, unde vom desțeleni comoara ce se află ascunsă acolo, adică drumul ce duce la îndumnezeire. Scrierile strânse în această colecție, îngrijitorul ediției, poate cel mai erudit om bisericesc din Ortodoxia secolului XVIII, le numește „dăscălie”, ca să folosim un cuvânt vechi românesc, pierdut dar apropiat de cuvântul folosit de Sfântul Nicodim. Drept urmare, textele Părinților neptici sau ai trezviei sunt o dăscălie a rugăciunii minții, arma ce păzește mintea, îndrumarul neamăgitor al vederii dumnezeiești, înșiruirea de aur
DESPRE RUGACIUNEA LUI IISUS SI IMPACTUL ACESTEIA ASUPRA LUMII POSTMODERNE SI SECULARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 16 din 16 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_rugaciunea_lui_iisus_si_impactul_acesteia_asupra_lumii_postmoderne_si_seculare.html [Corola-blog/BlogPost/344935_a_346264]
-
colecție, îngrijitorul ediției, poate cel mai erudit om bisericesc din Ortodoxia secolului XVIII, le numește „dăscălie”, ca să folosim un cuvânt vechi românesc, pierdut dar apropiat de cuvântul folosit de Sfântul Nicodim. Drept urmare, textele Părinților neptici sau ai trezviei sunt o dăscălie a rugăciunii minții, arma ce păzește mintea, îndrumarul neamăgitor al vederii dumnezeiești, înșiruirea de aur a virtuților; sunt pâinea și vinul, sarea și piperul teologiei mistice a Ortodoxiei noastre, dreptslăvitoare și dreptmărturisitoare. Altfel spus, am putea zice, încercând să rezumăm
DESPRE RUGACIUNEA LUI IISUS SI IMPACTUL ACESTEIA ASUPRA LUMII POSTMODERNE SI SECULARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 16 din 16 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_rugaciunea_lui_iisus_si_impactul_acesteia_asupra_lumii_postmoderne_si_seculare.html [Corola-blog/BlogPost/344935_a_346264]
-
actul artistic (didactic) PUBLICUL ARE ÎNTOTDEAUNA DREPTETE și drept urmare au fost, sunt și vor fi actori/profesori adulați, iubiți și fluierați. Prin urmare NU PUBLICUL ESTE VINOVAT PENTRU PRESTAȚII LIPSITE DE SUBSTANȚĂ CI PROTAGONIȘTII. Vă propun, stimați colegi în ale dăscăliei, câteva teme de meditație: 1. Formăm o gândire logică tinerilor noștri elevi sau încercăm să le inoculam modul nostru propriu de a raționa? Elevul trebuie să-și formeze propriul său mod de gândire și exprimare conform structurii sale mentale moștenita
Scandalul meme-urilor, Șincai: Un profesor, de partea elevilor by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102258_a_103550]
-
avere râvnită de orice sătean. N-a mai contat că fata aceea de demult, singură la părinți, o alintată, se ridica în trup doar până la coatele lui, căci el era un zdrahon de bărbat. Și cum pământ a căpătat dar dăscălia lui nu-i prea lăsa timp să-l lucreze, primea mereu ocările nevestei, care nu mai prididea să țină gospodăria după ambițiile neamului său înstărit. Nu-i pria deloc asta dascălului bisericesc. Dar fiind mai mult plecat cu popa pe la
... CÂND SOARELE SE VA RIDICA LA UN BĂŢ DE PRĂJINĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 by http://confluente.ro/_cand_soarele_se_va_ridic_gheorghe_parlea_1388084515.html [Corola-blog/BlogPost/347670_a_348999]
-
nația bravă, Asta-i boala cea mai gravă! De aceia, te rog, scoală! Scoală-te, Măria Ta! Generația-i pierdută, Obosită și ciufută, Nu mai are zvâc de luptă. Dă-mi copiii pe la școale, Dar nu au nici manuale Și dăscălii, da, preasfinte, Nu mai sunt ca înainte Respectați, plini de onor, De norodul truditor; Nu mai e cinstit ceaslovul, Acum e... calculatorul. La condei nu mai știm prețul, Toate știe internețul! N-ai auzit, preasfinte, Cum e și la procurori
SCOALĂ, MĂRIA TA! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_maria_ta_.html [Corola-blog/BlogPost/355822_a_357151]
-
greco-catolică, mutată ulterior la Gherla unde, din 1855 era și sediul Episcopiei unite). A fost cantor și dascăl în Leșu, iar în 1832 preotul Dănilă cere ca fiul său să fie hirotonit “că până unde va putea să ție și dăscălia, care el acum de mulți ani, cu mare laudă și pentru puțină plată a purtat-o” . Era căsătorit cu fiica diacului din Măgura. Anton Mălai desăvârșește activitatea tatălui său în plan educativ, reușind să organizeze temeinic școala sătească din Leșu
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
de pe Muntele Țarcu ori la Râu-Șes, iar toamna le coboară pentru iernat. Despre copiii Borlovei se spune că mai întâi învață să joace și apoi să meargă. Profesorul Nicolae Cocie, astăzi pensionar, are în zestrea sa omenească o viața de dăscălie în satul său natal - Borlova. A fost și a rămas mentorul unei formații de dansuri celebre în țară și în străinătate. N-a fost prima formație de dansuri pe care Borlova a avut-o, dar a fost renumită. Într-o
Borlova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301072_a_302401]
-
pentru școală a scăzut dramatic, preocuparea dominantă fiind descoperirea unor căi facile de emigrare sau de pătrundere în lumea afacerilor. Un catren intitulat „La remorcă" exprimă, cu amărăciune, această stare de lucruri din învățământ: De când economia țării e-n derivă, Dăscălia nu mai este atractivă. Mulți din cei ce, totuși, o îmbrățișează, La discotecă, politică sau bar o remorchează. Tot mai puține cadre didactice își dedică întreaga capacitate educației generațiilor de copii și adolescenți. Și nu fără urmări: nivelul alarmant de
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
inițială și aproape toată activitatea profesională s-au desfășurat în școala normală sunt puternic legat sufletește de acesta și o prețuiesc. După opt ani de învățătură ca elev la Școala Normală „Al. Vlahuță" din Șendricenii Dorohoiului, după 6 ani de dăscălie la Școala pedagogică din Bârlad și alți 27 de ani la Școala Normală „Vasile Lupu" din Iași, pot spune că ea, școala normală, a devenit pentru mine a doua familie. Școala Normală „Vasile Lupu" Iași Am fost numit la conducerea
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
cu permanenta amenințare a corigenței sau repetenției. Această practică să fie oare numai rezultatul orgoliului de a i se duce vestea de profesor ultraexigent, sau mai ascunde și alte interese, pecuniare, de exemplu? Cu mulți ani în urmă, pe când practicam dăscălia într-un oraș din Moldova, s-a petrecut un fapt care a uimit și scandalizat întreaga urbe. Doi profesori de matematică, buni prieteni, au pus la cale o afacere murdară. Fiecare să lase cât mai mulți elevi corigenți, dintre cei
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
endnote id="(115, p. 48)"/>. Într-un alt vechi text românesc, datând de la Începutul secolului al XVIII-lea, sunt inventariate darurile distribuite de Dumnezeu diferitelor nații : „Negustoria turcilor,/ beția și porcia rușilor,/ tăria și prostia sârbilor <endnote id=" (vezi 327)"/>,/ dăscălia și minciuna râmlenilor,/ scârnăvia nemților,/ râia și gubăvia sașilor,/ norocirea grecilor la bani,/ mândria leșilor <endnote id=" (vezi 605)"/>,/ frumusețea cerchezilor,/ pohvala [= lăudăroșenia] moldovenilor,/ zavistia [= invidia] rumânilor,/ eresul armenilor,/ bogăția ovreilor,/ sărăcia și goliciunea țiganilor” <endnote id="(20, p. 299
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pentru școală a scăzut dramatic, preocuparea dominantă fiind descoperirea unor căi facile de emigrare sau de pătrundere în lumea afacerilor. Un catren intitulat „La remorcă” exprimă, cu amărăciune, această stare de lucruri din învățământ: De când economia țării e-n derivă, Dăscălia nu mai este atractivă. Mulți din cei ce, totuși, o îmbrățișează, La discotecă, politică sau bar o remorchează. Tot mai puține cadre didactice își dedică întreaga capacitate educației generațiilor de copii și adolescenți. Și nu fără urmări: nivelul alarmant de
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
cărora trece. Instructajul pe care i l-a făcut Radu înainte de plecarea spre școală se pare că deocamdată dă rezultate. Profesorul septuagenar Dumitru Dascălu, retrăind afectiv momentele prilejuite de începerea anilor de învățământ în cei peste 40 de ani de dăscălie, privește spectacolul oferit de stradă în ziua de 15 septembrie și, prin perdeaua trecutului îndepărtat, încearcă să reconstituie mental prima sa întâlnire cu școala din satul de baștină. Era tot mijloc de septembrie. El împlinea șapte ani abia la sfârșitul
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
ce țin cu orice preț să-i intre în ochi. A greșit cu adevărat? Și dacă a greșit, când și unde s-a produs aceasta? Dumitru Dascălu își analizează minuțios și exigent activitatea de diriginte din ultimul său an de dăscălie, asemenea unui procuror, stăpân pe meserie, care este ferm hotărât să facă lumină într-o gravă și complicată cauză penală. Cu răbdarea și echilibrul ce îl caracterizează, o ia iar și iar de la capăt. Așadar, cu un an înainte de a
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
neprimitoare și rece ca să se plimbe, să și dezmorțească oasele pe jumătate anchilozate, să mai vadă lumea, aproape necunoscută pentru el, fiind uitat de cei cu care a muncit și a împărțit bunele și relele celor 45 de ani de dăscălie. Se bucură când rareori mai întâlnește vreun fost elev care își amintește de el, ori cu un fost coleg de muncă, la fel de hârbuit și lovit de amnezie, cu care mai schimbă o vorbă și evocă vremuri, evenimente și oameni de
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
își dovedea hărnicia, priceperea și îndemânarea. Și după ce a dobândit statutul de profesor de matematică în satul natal, a continuat să-și ajute părinții la treburi, să-și satisfacă trebuința de activitate fizică. Am aflat că, după câțiva ani de dăscălie, și-a luat concediu fără salariu și a plecat pe meleaguri străine unde a prestat diferite activități în construcții, dintre care cea mai „nobilă” a fost aceea de șofer pe un camion de mare tonaj pentru transportat mărfuri și materiale
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
puțin asupra anilor d-voastră de formare. E.S.: Este bine de știut că, îndată după terminarea facultății, un an, am fost profesoară la o școală din Vaslui. Acolo mi-am confirmat vocația didactică. Eu mi-am iubit foarte mult profesia, "dăscălia", faptul de a fi profesoară. Acolo la Vaslui, după un an, copiii m-au simpatizat atât de mult încât, atunci când s-a pus problema să plec la Iași, prin căsătorie, mi-au făcut niște demonstrații de simpatie absolut impresionante. Aici
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
În particular - și unde, nici aici, n-am adân cit mai nimic, din lipsă iarăși de aplicații reale spre șco laritate, ca și de timp, ocupați fiind cu slujbele noastre modeste pe la particulari, cu Îndeletniciri mărunte și Întâmplătoare Într-ale dăscăliei pe la țară și Într-ale publicisticii, adică scrisul adre selor pe la ciuperci de reviste sau traduceri proaste și necon trolate de nimeni prin bibliotecile de popularizare amintite. Profesorul din Facultatea de Litere care ne incomoda cel mai mult lenea și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
e rău; precum nu tot ce-i nou e bun. Proba timpului ne arată ce e bun și ce e rău, dar trebuie să căutăm, să învățăm de la oricine, de pretutindeni... De aceea, am și trimis câțiva tineri isteți la dăscălie, pe cheltuiala domniei -, să prindă învățătură la Cracovia, sare Tăutu. Da! Să avem cărturarii noștri, înțelepții noștri. Să buchisească slovele din cărțile de înțelepciune, să ne luminăm, să pricepem și noi cum se învârte crugul vremii; că, mereu călcați, loviți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]