71 matches
-
mai crede asta după demonstrația de implicare zeloasă în materie de “colectare” a colegei de la București. De aceea, rușinea mea (“vinovat” și eu, în cor) e în solidar cu învățătoarea intrată în istorie ca “șpăgară” (după expresia presei), împreună cu toată dăscălimea preuniversitară, pusă la zid fără “prezumție de nevonovăție” sau “circumstanțe atenuante”. Nu mai contează demnitatea, onestitatea celor de statura colegilor pe care i-am cunoscut bine. De aceea, mă rușinez și eu, spre a mă elibera cât de cât de
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (2) SAU... MI-E RUŞINE. MI-E FOARTE RUŞINE! de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Sunt_si_eu_in_cetate_2_sa_gheorghe_parlea_1390586979.html [Corola-blog/BlogPost/347330_a_348659]
-
de clasă”, la țăranul și muncitorul docil noilor rânduieli) suporta cu “răbdare” dicte-urile puterii. Învățământul ideologic de partid era obligatoriu, mai ales cu acele segmente socio-profesionale considerate de partid că sunt ele însele formatoare de opinie și de conștiințe: pătura dăscălimii din școli. Am urmat astfel de cursuri la Câmpulung în 1949 și le-am continuat în București, după mutarea mea definitivă, timp de mai mulți ani. Nu s-a lipit de mine, după cum nu s-a lipit limba rusă de
DUPĂ RĂZBOI, ÎN TIMPUL BOMBARDAMENTULUI IDEOLOGIC !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Dupa_razboi_in_timpul_bombardamentului_ideologic_.html [Corola-blog/BlogPost/360865_a_362194]
-
și nici partidul de proveniență a sa. Dar de unde banii necesari la buget? Legea oricum va fi aprobată deoarece Mutu nu o poate opri a doua oară. Se va întâmpla însă ceea ce s-a întâmplat în 2008 cu mărirea salariilor dăscălimii, aprobată în unanimitate și promulgată de Băse dar inaplicabilă după alegerile respective. La fel va face Victoraș acum. Va canaliza tot bugetul micșorat substanțial al țării pe salarii puțin mărite dar impozitele locale vor crește de 10 ori (din vina
VICTORAŞ VERSUS MUTU de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1438013882.html [Corola-blog/BlogPost/369754_a_371083]
-
dat celor care mi-au cerut părerea cu privire la „autodenunțul” recent al unei june profesoare de gimnaziu. Mi-au trimis textul „autodenunțului” și, în adaus, comentariul domnului decan Liviu Papadima. Două texte care au făcut ceva valuri pe internet, în lumea „dăscălimii”! Nu-i mai dau numele domnișoarei profesoare. Nu cred că va trece multă vreme și se va jena singură de impulsul egolatru căruia nu i-a putut rezista! Impuls jalnic, ca și textul asumat, pus pe internet. Despre textul domnului
PRIN LIVEZI ALBINELE ŞI-AU PORNIT COLINDA... de ION COJA în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_coja_1493600563.html [Corola-blog/BlogPost/371109_a_372438]
-
el. Îți recomandăm Alegeri 2016: americanii, cu Trump, noi, cu Big data la găleata și Y combinator pe graham Eu unul încep să fiu tot mi sigur că Trump nu s-alege și asta nu din cauză (datorită?) a toată dăscălimea care e acum împotriva lui. Nu s-alege pentru că „I've gotten to know the people of the country over the last year-and-a-half that I've been doing this as a politician. I cannot believe I'm saying that about
Da, nu se va alege! Dar tot avem o problemă by https://republica.ro/da-nu-se-va-alege-dar-tot-avem-o-problema [Corola-blog/BlogPost/338603_a_339932]
-
propășire a culturii în rândul maselor populare". Majoritatea membrilor comitetului de conducere sunt cadre didactice : Ion Ștefănescu, Toma Ștefănescu, Daniil Rădescu, C. Teodorescu, Gh. Constantin. Poetul și publicistul Vasile Militaru consemnează cu mândrie, în registrul de inspecții al școlii, obolul dăscălimii pe tărâmul cultivării și educării maselor de jos, în pofida opreliștilor de tot felul. Datorită frumuseților naturale dar și al simțului gospodăresc și ospitalier al locuitorilor din această pitorească așezare montană, Rucărul este ales în vara lui 1930, ca loc de
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xiii_.html [Corola-blog/BlogPost/355452_a_356781]
-
tară în tare Fără un plan de dezvoltare.. Mânați-i măi hăi, hăi ! Acum în loc de Guvernare Avem o nouă testare : Cu niște oameni mai curați Apolitici, Tehnocrați Dar vederile tehnocrate Dau înspre-austeritate Și spre lefuri înghețate... Se cam vrea ca Dăscălimea Și-așa marginalizată Să fie în viitor, oarecum diminuată... Când-și-când, câteva mii, Să plece de la copii... Ce-o fi asta, haide zii ! Mânați măi, hăi, hăi ! Noi n-am făcut politică, Din jenă și nu de frică Am renăscut "Apostolia
PLUGUȘORUL DASCĂLILOR DIN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1822 din 27 decembrie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1451233270.html [Corola-blog/BlogPost/378613_a_379942]
-
plânge Ană... !") Directorat : Cum am fi catalogați, ne întrebăm cu-nfiorare : De-am uita de cea mai bună (și la suflet !), Directoare ? Care ne conduce Școala, cu inima și cugetul Printre Legi, Regulamente, dar mai ales, cu sufletul ! Profesorul-Poet : Din pleiada Dăscălimii, e unu' ce tot insistă, Ca Poet și ca Profesor, să fie ultimul...pe listă ! DOMNUL Să vă aibă-n pază, oriunde-ați fi, în orice an Să școliți și țărănimea ! Al vost' coleg, Paulian ! Le-ați infuzat o dragoste
BANCHETUL IDUSTRIAȘILOR DIN MORĂRIT-PANIFICAȚIE (BANCHETUL DE ABSOLVIRE A LICEULUI de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1617 din 05 iunie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1433484240.html [Corola-blog/BlogPost/379744_a_381073]
-
albe”, deci plasată în complementara „gulerelor albastre”, ca să invocăm numai culoarea salopetelor muncitorești standard (cele două categorii sunt uneori opuse una alteia, de pildă, în doctrinele criminal-comunistoide bazate pe „lupta de clasă”). Mai intervine și clișeul istoric: în mod tradițional, dăscălimea, scriitorimea, funcționarii înalți (din justiție, de exemplu) conturează portretul-robot al intelectualului. Iar privind spre secolul XIX sau spre perioada interbelică, numele care ne vin în minte sunt monumentale, dau complexe - asta și pentru că numele monumentale ne vin (primele) în minte
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/unde-ne-sunt-intelectualii/ [Corola-blog/BlogPost/93609_a_94901]
-
ce Dreaptă ne-au lăsat ! IISUS trimis-A iată, ca peste tot în lume, Apostoli și în Școală, mereu în Misiune ! Dar ca să izbândească, 'cei Dascăli-Teologi, Mereu mă Rog la DOMNUL ! ai vrea și tu, să-L Rogi ? Noi, toată Dăscălimea, de Sus primirăm Cina Și Harul Pedagogic, să v-arătăm : LUMINA ! Prof.Paulian Buicescu, Lic.Thg.Izvoarele & Șc.Gimn.Bacea-Movileni, Jud.Olt, membru L.S.R.Fil.Olt & U.Z.P.R.(Rev."Cultura Vâlceană", ș.a.). Referință Bibliografică: LUMINĂ din LUMINĂ ! / Paulian Buicescu : Confluențe
LUMINĂ DIN LUMINĂ ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1438197804.html [Corola-blog/BlogPost/350350_a_351679]
-
grade didactice, participarea le sistemul de premiere și stimulări, înlesnirea efectuării și participării în excursii și tabere școlare, accederea în funcții... Să revin, în sfârșit, la temă... Nefericitul plan - adevărată „pacoste și jug apăsător” apreciat ca atare de toată suflarea dăscălimii (cu un plus de spolială pentru cea de la sate) a adus cu sine și o sporire a tensiunilor și învrăjbelilor dintre colegi, de sus în jos și mai ales invers pe scara ierarhică a nefericitei bresle. Dacă mai adăugăm că
IERTARE, DOAMNĂ ÎNVĂŢĂTOARE ARETIA RĂUŢĂ !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Iertare_doamna_invatatoare_aretia_rauta_.html [Corola-blog/BlogPost/371201_a_372530]
-
VICTORAȘ NE VA MĂRI SALARIILE! Autor: Emil Wagner Publicat în: Ediția nr. 1666 din 24 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Și nu cu 10% ci la dublu, triplu. A mai făcut-o Tăriceanu iar Băsescu a promulgat legea triplării salariilor dăscălimii după triplarea pensiilor. Păcat că a dat faliment banca Lehman Brothers [1] iar legea aceea nu a mai putut fi aplicată. Acum este însă serios deși realitatea începe să strige „jos Ponta”. Ni-i vorba de RealitateaTV care doar a
VICTORAŞ NE VA MĂRI SALARIILE! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1437731335.html [Corola-blog/BlogPost/344009_a_345338]
-
toată Europa chiar și America. Un bum general economic a culminat în 2008. Tăriceanu, un liberal, tocmai triplase pensiile motiv pentru care a devenit zeu, nu numai pentru pensionari. Lucra intens la un plan care, cică, ar fi triplat salariile dăscălimii. Planul a devenit Lege care a fost promulgată de Băsescu. Dar pe 9 sept. Lumea financiară a fost dintr-odată zguduită din temelii. Cea mai mare bancă care asigura reasigurarea are dificultăți reflectate pe bursă cu scăderea la jumătate a
VICTORAŞ NE VA MĂRI SALARIILE! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1437731335.html [Corola-blog/BlogPost/344009_a_345338]
-
celor oropsiți de soartă la măriri substanțiale. După ce prim-ministrul interimar a emis decretul de mărire a salariilor vârfului conducerii țării presa a intrat în detaliile noii legi făcând cunoscute secrete bine păzite cum ar fi viitoarele salarii ale medicilor , dăscălimii și a funcționarilor publici. Este un vis de nesperat să ai, de mâine când o fi mâine, salariul dublu sau chiar triplu dacă astăzi este mic. În condițiile în care Victoraș urlă cu toate gurile că nu sunt bani la
VICTORAŞ NE VA MĂRI SALARIILE! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1437731335.html [Corola-blog/BlogPost/344009_a_345338]
-
nu se întrevede ce șanse de aplicare revin. Mâine, când va fi mâine, va fi cu siguranță „când s-au copt condițiile” adică gogonelele din salcie. Va mări Ponta salariile precum a făcut-o „pretenul” său Tăriceanu cu cel al dăscălimii? Să analizăm puțin această perspectivă. Deși PSD este un partid strâns unit în jurul fostului său conducător Victoraș iar coaliția cu unii trădători este mai vie ca niciodată (USL trăiește în coșciugul din care a ieșit fantoma Tăriceanu) cauza dezbinărilor intra
VICTORAŞ NE VA MĂRI SALARIILE! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1437731335.html [Corola-blog/BlogPost/344009_a_345338]
-
aprobare de la Ministerul Instrucțiunii pentru ca lăcașul de învățământ să poarte numele pr.Vasile Lucaciu în semn de respect și recunoștere pentru meritele sale în susținerea învățământului românesc pe aceste meleaguri. Liceul Vasile Lucaciu a avut parte de nume reprezentatice ale dăscălimii de la acea dată,dintre care îi amintim pe prof.Aurel Coza,pr.Ignatie Borza,prof.Bogdan Andrei,viitor rector al UBB Cluj Napoca,pro.Matei Francis,participant ca gimnast în echipa olimpică a României la Olimpiada de la Berlin din 1936,prof.
Carei () [Corola-website/Science/296997_a_298326]
-
pisică, mă sui pe uluci și mă pui s-ascult: auzeam și vedeam cum v-auz și m-auziți, coane Fănică, știți, ca la teatru. TIPĂTESCU (interesându-se): Ei, ce? PRISTANDA: Jucaseră stos. TIPĂTESCU: Cine era? PRISTANDA: Cine să fie? dăscălimea: Ionescu, Popescu, popa Pripici... TIPĂTESCU: Și popa? PRISTANDA: Da, popa și d. Tăchiță, și Petcuș, și Zapisescu, toată gașca-n păr. Jocul era pe isprăvite... și fumărie de tutun... ieșea pe fereastră ca de la vapor. Mai juca popa și
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
și fumărie de tutun... ieșea pe fereastră ca de la vapor. Mai juca popa și cu Petcuș. Ăilalți ședeau de vorbă. TIPĂTESCU: Și Cațavencu mă-njura? PRISTANDA: Grozav, coane Fănică, pe guvern și pe dv. ... și-și număra voturile. TIPĂTESCU: Dăscălimea, popa și moflujii. PRISTANDA: Curat moflujii! TIPĂTESCU: Las’ că le dau eu voturi. PRISTANDA: Da, să vedeți ce s-a-ntâmplat... coane Fănică. Din vorbă-n vorbă, Cațavencu zice: «Mă prinz cu d-voastră că o să voteze Cel care e
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
structură și de compoziție Aceste personaje sunt polarizate pe criteriul grupurilor de interese, evidențiate încă din „lista de persoane“: aripa conservatoare, care deține puterea (Tipătescu, Trahanache, Dandanache, Farfuridi, Brânzovenescu) și aripa reformatoare, care aspiră la structurile de putere (Cațavencu și „dăscălimea“). Relația conflictuală dintre cele două grupări vizează lupta pentru putere (conflict de interese); ea este reliefată chiar din prima scenă a piesei. Incipitul „ex abrupto“ este focalizat asupra prefectului Tipătescu, care, citind un articol vehement al lui Cațavencu, decide: Nu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
că limba noastră s-a născut la sat. Româna a fost vorbită prin bordeie sărăcăcioase și la muncile grele ale câmpului de oameni simpli, dar cinstiți în fața vieții și a morții. Biserica neamului a fost prima școală unde preoțimea și dăscălimea au predat limba română. În limba română nu există dialecte, ci doar graiuri, vorbite în provinciile moștenite de la strămoșii noștri. Graiurile sunt aproape identice, fiind diferențiate de puținele regionalisme specifice. Apariția graiurilor se află în strânsă legătură cu limitele naturale
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
posturile de profesor Întrucât: „Școala este cum este profesorul, iar acesta este În realitatea profesiunii sale, Întocmai cum este și În taina conștiinței sale de om; așa că singurele măsuri de Îndreptare nu pot fi decât acelea care, izvorând din cugetul dăscălimei, vor da un nou suflet, sau cel puțin o nouă Însuflețire profesoratului de toate gradele. Nu din afară, ci dinăuntrul școalei trebuie deci să Înceapă reforma”. Prin comparație cu managementul strategic corporatist, managementul strategic universitar ar trebui să gândească dinamica
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
perioade din istoria interbelică și postbelică. Se găsesc în cărțile sale mai toate poncifele ideologice ale anilor ’50, întreaga recuzită tematică proletcultistă, propagate și dincolo de limita cronologică a „obsedantului deceniu”. Fie că au în centrul lor personaje provenite din rândul dăscălimii rurale „progresiste”, ca în romanul Învățătorii (I-II, 1961-1964), sau ingineri agronomi, ca în Moara Săracă (1967), muncitori ori țărani, scrierile produc pe bandă rulantă tipologii convenționale, lipsite de adâncime psihologică, oameni care sunt puși să gândească, să vorbească și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288400_a_289729]
-
Întreținută. În cuvintele lui Racoviță, conferințele din 1927 au elicitat un interes real printre membrii unei audiențe foarte largi: „Norod așa de mult ș...ț Înghesuiți,... cot la cot, ș...ț, civilii și militarii, mirenii și preoții, boierii și cucoanele, dăscălimea și studențimea, băeții de liceu și fetițele de școală, și alte soiuri de bărbați și femei...”56. O astfel de descriere arată cât de larg era spectrul societății românești În care subiectele conferinței trezeau interes. Pe parcursul următorilor ani, Secția Biopolitică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
care am introdus punctele de suspensie. 119 AS: Este probabil vorba de Françoise Sagan, admirată de "les jeunes filles en fleurs"din mica burghezie proletară ceuașină (funcționari de "sfat popular", "consilii" de la cele locale la cele județene, ingineri cu funcții, dăscălime universitară, miliție, alte "forțe de ordine" mai absconse), care trăiau prin scrierile ei (și poate, mai curând, prin identificare biografematică) doza de îndrăzneală/deșuchiere neîndrăznită în viața de zi cu zi. Pentru detalii, căutați pe Google. 120 AS: Dublă eroare
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
la Cetatea Albă, lunar, în două serii: octombrie 1930 - decembrie 1932 și septembrie 1935 - noiembrie 1938, sub conducerea unui comitet. C.A. dorește a înfățișa problemele de educație și învățământ, pentru a menține trează și activă grija de școală în dăscălime, pentru o viață culturală „luminoasă prin înțelepciune și bunătate” (Motive și rosturi, 1/1930). Rubrici: „Inițieri în filosofie”, „Însemnări”. Revista publică versuri semnate de D. Paltin, Ion Brădescu și proză de Gheorghe Bujoreanu, alături de numeroase medalioane dedicate unor scriitori români
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286178_a_287507]