8 matches
-
-meu se-nfuria pe maică-mea, îl apucau toate pandaliile, așa cum singur recunoștea după aceea: - Nașterea șî parastasu’ cui a făcut nea- mu’ ăl muieresc pă lumea asta! Fă, primito, ce dacă beau, beau din podu’ lu’ Hobza? Adică, viu dehulat de muncă șî n-am șî ieu dreptu’ la un ciocan de țuică pă fiece sară? Atunci când, data următoare, m-am dus la Băloasa după țuică, femeia mi-a spus cu blândețe: - Marinică, mamă, uite-ț’ pui litra plină oichi
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474402681.html [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
unt sau pastramă de oaie, era sătul de ele, toată viața numai din astea mâncase: - Fă, ’hre-a dracilor să fii tu de muiere, fă-m’, fă, crumpene prăjâte, că dacă mă dau jos din pat șî viu la tine, te dehulez de oase, auz’ tu, fă? - striga moșu’ Hobza la bunică-mea, ridicându-se chinuit într-un cot din patul în care zăcea. Alteori i se făcea poftă de scoverzi - evident, pentru ei, scoverz’ - pre¬să¬rate cu mult zacăr. Se
VLĂDUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1430840010.html [Corola-blog/BlogPost/366407_a_367736]
-
burzuluia Niță Mandea, zis Țambalagiu’ popii, era cântăreț bisericesc. - Eheee, să fi stat el în prizonerat aproape unșpe ani, cum am stat eu în Danbaș, la ruș’, care ne munceau în mină, cel puțin dooșpe ore pă zî, de ne dehulau, leșânaț’ de foame șî țapeni de frig... mama lor de muscali! - întărea și Mitică Teodorescu, zis Cățea, privind trist, în gol, la amintirea celor petrecute din 1941, când căzuse prizonier, și până în 1951, când a fost eliberat. Se uita apoi
MĂRIAN FRÂNTU ŞI DETA de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1431618923.html [Corola-blog/BlogPost/360506_a_361835]
-
ei prea devreme, maică-mea, care-mi prinsese obiceiul, venea de îndată la gardul din spatele curții, care despărțea goaspodăriile noastre, și striga cât o țineau plămânii, întinzându-și gâtul peste el: - Marinicăî, mă, Marinicăî, vino măi iute acas’, că te dehulez de oase, nu alta! Dacă mă striga după ce se încheia masa, era bine: plecam mulțumit și suportam cu mai mare ușurință morala la care mă supunea de fiecare dată: - Nu ț-ă rușâne, mă, prăpăditule, să te duci tu la
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474823495.html [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
casă di la Antonescu! - se burzuluia Niță Mandea, Țambalagiu’ popii. - Eheee, să fi stat el în prizonerat zece ani, cum am stat eu în Danbaș, la ruș’, care ne munceau în mină, cel puțin dooșpe ore pă zî, de ne dehulau, leșânaț’ de foame șî țapeni de frig... mama lor de muscali! - întărea și Mitică Teodorescu, zis Cățea, privind trist, în gol, la amintirea celor petrecute din 1941, când căzuse prizonier, și până în 1951, când a fost eliberat. Se uita apoi
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (X) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1477326880.html [Corola-blog/BlogPost/366417_a_367746]
-
unt sau pastramă de oaie, era sătul de ele, toată viața numai din astea mâncase: - Fă, ’hre-a dracilor să fii tu de muiere, fă-m’, fă, crumpene prăjâte, că dacă mă dau jos din pat șî viu la tine, te dehulez de oase, auz’ tu, fă? - striga moșu’ Hobza la bunică-mea, ridicându-se chinuit într-un cot din patul în care zăcea. Alteori i se făcea poftă de scoverzi - evident, pentru ei, scoverz’ - pre¬să¬rate cu mult zacăr. Se
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (V) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474996424.html [Corola-blog/BlogPost/366260_a_367589]
-
bucureșteni, acest război este dintre acelea în care, totuși, consideră el, „nu, nu e bine să te amesteci”. *„Pisica de jad”, capitolul întîi: La nuit blanche. Opt alineate. Ca să folosesc un cuvînt întîlnit în scrierile lui Iordache Golescu: m-a dăulat! * Din curiozitate, am citit cîteva reviste (excelent tipărite) și ziare (prost făcute și rău imprimate) nord-coreene, pentru a sesiza diferența de mentalitate față de noi și a-mi completa imaginea asupra varietăților comunismului pe glob. Pentru „tovarășii nordcoreeni”, îmi dau seama
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de gară: "... - N-am timp, mă lămuri, sunt ocupat cu înmormîntarea; a murit Mișu... Acum vin de la cimitirul ovreiesc și merg la jurnal... Mișu trăgea să moară, și noi în odaia de alături... tu comprends? - lipitoare - nu altceva, m-a dăulat. Du-te numaidecît, pînă nu iese bacceaua, hoașca: contez, nu e așa? Și porunci birjarului, să mîne. Vino poimîine la cimitir, îmi mai strigă cu capul afară, depărtîndu-se, iau cuvîntul." Un rîset general umplu văzduhul întunecat al celor zece noctambuli
Diverse supoziții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16146_a_17471]