44 matches
-
Pentru surorile mele L.L. și S.L. N-am avut eu cândva o copilărie adorabilă, eroică și formi dabilă, de Înscris pe foaie de aur, n-am avut eu parte de un noroc nemaipomenit? Rimbaud, Dimineața Vocea nu i s-a auzit decât câteva clipe. A plutit un tremur În aer, nu s-a mai repetat niciodată. Pramoedya Ananta
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
un pronunțat ca¬rac¬ter de iden¬ti¬¬tate națională. În Rusia, Bi¬se¬rica Rusă de as¬tăzi este foar¬te înfloritoare. Ia¬tă, și ei sunt depozitarii or¬to¬do¬xiei. Grecia, la fel, este in¬con¬¬fun¬dabilă. Atât credința or¬to¬do¬xă a Greciei, cât și cultura ei sunt inconfundabile, păs¬tra¬¬t¬e toate în contextul acesta al credinței care, în decursul se¬colelor, s-a păstrat așa, ve¬ni¬¬tă după rânduielile apostoli¬ce
DIALOG DUHOVNICESC, VIU ŞI DEOSEBIT DE SINCER CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP IOAN SELEJAN AL EPISCOPIEI COVASNEI ŞI HARGHITEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349198_a_350527]
-
un pronunțat ca¬rac¬ter de iden¬ti¬¬tate națională. În Rusia, Bi¬se¬rica Rusă de as¬tăzi este foar¬te înfloritoare. Ia¬tă, și ei sunt depozitarii or¬to¬do¬xiei. Grecia, la fel, este in¬con¬¬fun¬dabilă. Atât credința or¬to¬do¬xă a Greciei, cât și cultura ei sunt inconfundabile, păs¬tra¬¬t¬e toate în contextul acesta al credinței care, în decursul se¬colelor, s-a păstrat așa, ve¬ni¬¬tă după rânduielile apostoli¬ce
„BUCURIA SLUJIRII ESTE CEA CARE NE MENŢINE AICI, CĂCI M-A TRIMIS DUMNEZEU SĂ CAUT OAIA CEA PIERDUTĂ” – DIALOG CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE IOAN [Corola-blog/BlogPost/357211_a_358540]
-
spune Simion Moghila voievod la 30 octombrie 1606 (7115): „Scriem domnia mea slugii noastre, ureadnicului din târgul Iași și tuturor celorlalte slugi... cum veți vedea această carte a domniei mele, voi să aveți a lăsa foarte în pace de toate dabilele și angheriile chervăsăria ce este a rugătorilor noștri călugării de sfânta mănăstiri de la sfântul Sava, din târgul Iași”. Prin cele cărți am găsit și un dascăl, pe nume Nicula, care a primit de la Simion Moghila voievod un loc de casă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
zidit ruga și biserica din târgul Iași, în numele Adormirei Preasfintei... Fecioara Maria, și am miluit această sfântă rugă... cu un sat, anume Toporăuții, care este în ținutul Cernăuților, cu iazuri și cu mori,... și am iertat acest sat... de toate dabilele”. Am ascultat cu atenție spusele bătrânului, gândindu-mă la dania făcută doar după trei zile, adică la 12 decembrie 1627 (7136), când voievodul spune: „Am miluit sfânta noastră rugă... cu un sat, anume Șipotele, în ținutul Hârlăului, pe râul Miletin
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
este în ținutul Cernăuților, cu iazuri și cu mori... Am dat la sfânta și marea biserică din cetatea Ierusalim... și să asculte de oamenii pe care îi vor trimite aici patriarhii de Ierusalim; și am iertat acest sat de toate dabilele, ca să nu dea nici o dare”... În acest hrisov al lui Barnovschi vodă găsim o categorisire a animalelor pe care n-am mai întâlnit-o niciunde. M-ai făcut curios, fiule. ― Iată ce spune vodă: “Și iarăși, să se lase de la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
lui Simeon Movilă, care dovedește aceasta.” Îndată îl găsesc și îi dau citire: „Io Semeon Moghila voievod... Scriem slugii noastre, ureadnicului din târgul Iași, și tuturor celorlalte slugi ale noastre...voi să aveți a lăsa foarte în pace de toate dabilele și angheriile chervăsăria ce este a rugătorilor noștri călugări de la sfânta mănăstire de la Sfântul Sava, din târgul Iași... Așa să știți și mai multă jalobă să nu vină. Altfel să nu faceți. Scris la Iași, anul 7115 (1606), octombrie 30
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
spun că D. avea cei mai frumoși ochi galbeni pe care ți-i poți imagina, cu gene răsucite ca niște mici cârlige. Azi nu-i mai are la fel. De câte ori o mai văd, o recunosc după buze (astea chiar inconfun dabile), nu după ochi. I-am spus câte ceva, iar ea mă privea mai departe, cu aerul că ascultă grav, dar că, din motive confuze, nu poate ajunge la miezul vorbelor mele. Cred că au trecut două minute în care i-am
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
tide: a critical review, Universal Publishers, Florida, 2008. Cotuțiu, Aurelia, Sabău, Georgeta, Drept român și comunitar al concurenței, C.H. Beck, București, 2008. Cruceru, Sorin, Eficiența economică a transferului de tehnologie și a atragerii capitalului străin în societățile mixte, București, 1997. Dabilă, Nicolae, "Dezvoltare strategică sau ajustări frecvente", disponibil la http://www.bnro. ro/Dezvoltare-strategica-sau-ajustari-frecvente-5434.aspx. Davenport, Thomas, Prusak, Laurence, Working knowledge: How organizations manage what they know, Harvard Business School Press, 1998. Dedigama, Anne-Chandima, International property rights index, A project of
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
16-22. 222 Rod Falvey, Neil Foster, Davis Greenway, op. cit., p. 705. 223 Marin Dinu, Cristian Socol, "From Solow model to Endogenous Economic Growth Romania's Reinsertion into Civilization", în Revista Informatica Economică, nr. 1(37)/ 2006, p. 122. 224 Nicolae Dabilă, "Dezvoltare strategică sau ajustări frecvente", disponibil la http://www.bnro.ro/ Dezvoltare-strategica-sau-ajustari-frecvente-5434.aspx (accesat la 14.03.2011). 225 Steliana Sandu, Cristian Păun, "Repere ale convergenței sistemului CD&I din România cu cel din Uniunea Europeană", disponibil la ftp://www.ipe
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
Moghila voievod...Domn al Tării Moldovei. Scriem...slugii noastre urednicului din târgul Iași și tuturor celorlalte slugi ale noastre...câți vor merge la acel târg...cum veți vedea această carte...voi să aveți a lăsa foarte în pace de toate dabilele și angheriile chervăsăria ce este a rugătorilor noștri călugări de la sfânta mănăstire de la Sfântul Sava, din târgul Iași.” La prima vedere, s-ar părea că voievozii dădeau scutiri doar pentru lucruri importante. Iată însă o scutire dată de Constantin Moghila
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
de moștenire al domniei mele. Si întru aceea...am închinat sfânta biserică ...la Sfântul...Mormânt al Domnului nostru Iisus Hristos...și să asculte de oamenii care îi vor trimite aici patriarhii de Ierusalim; și am iertat acest sat...de toate dabilele.” Si nu s-a oprit aici. La 12 dec.1627 (7136), Barnovschi vodă face o nouă danie, mai bogată de această dată. El spune: „Si iar, satul Sipotili, în ținutul Hârlăului, cu eleșteu și cu moară în Miletin și cu
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
niciodată prima dată când am văzut-o pe scenă pe Viorica Cortez. S-a întâmplat nici mai mult, nici mai puțin, atunci când a câștigat Concursul Internațional de Canto de la Toulouse, în 1964. Aveam treisprezece ani. A fost o seară formi dabilă. Spectatorii nu aveau voie să aplaude concurenții la sfârșitul evoluției. În schimb, după ce Viorica a terminat de cântat "O mio Fernando" din Favorita, nu a mai ținut nimeni cont de reguli. Publicul a sărit, pur și simplu, în picioare și
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
luna! Noapte bună! În serile când era înnorat, se speria și trebuia să i se explice că luna e doar obosită și doarme. Chiara, șase ani, vorbea cu arborii. Este o mică balerină, cu o sensibilitate și o intuiție formi dabile. Preferă să meargă desculță și declară că dansează pentru că ar avea inimă de țigancă. Scrisoarea 149 Eu te-aș ruga să-mi explici dacă acea fatalitate a românului în fața sorții se aplică și-n ziua de azi. Și de ce? În
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
Fălciu. După stabilirea lor aici, vor fi scutiți vreme de doi ani de dări și alte angherii. Antonie Ruset îi dădea permisiunea, în 1676, episcopului Sofronie să cheme „oameni străini de altă țară”, care vor fi scutiți de anumite dări („dabile și angăriele”). Condițiile grele de viață ale bulgarilor la sudul Dunării, sub ocupația otomană, în cursul secolului al XVII-lea, al XVIII-lea și în prima jumătate a secolului al XIX-lea, au determinat emigrarea acestora spre nord. Unii s-
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
negoț cu datoriile altor oameni nici pentru zeciuirile altor sate (un fel de cislă); să fie lăsat în pace de dregători, ce au a scrie tinuturile în credintă; să nu fie supărat de nici un debilar domnesc cu nici un fel de dabile; să nu se treacă cu nimic peste cartea domnească". Din scutirea pentru scoatere la pensie a lui Ion Vătag reiese și numărul angărălilor pe care le plăteau, totuși, ceilalți slujbași ai statului, ai lui Vodă. „Era domn în Moldova, spun
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
rândul) negustorilor din târgul Eșii, au venit și s-au jeluit cu mare tânguire, și lacrimi de sânge au vărsat înaintea sa, cum că sunt toți oameni străini de prin alte țări și de prin alte pământuri, și din pricina luăturilor (dabilelor), toți neguțitorii care erau cu putere și cu avere au fugit în alte țări străine, rămâind numai puțini neguțitori care erau săraci... Pentru aceea a socotit Vodă, cu boerii moldovinești mari și mici, „că nu se cuvine să se facă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
dimpreună cu toți neguțitorii mari, care rămăseseră săraci din pricina greutăților luăturilor ce au avut în zilele Domnitorilor de mai nainte ”; și astfel a ertat pe toți neguțitorii târgului Eșii, „ unde este cetatea Domniei noastre, să nu mai aibă de luături (dabile) niciodată în veacu-veacului, numai să aibă ei a schimba banii ce li se vor da de la Visteria Domnească, să facă bani buni de argint, iar alta să nu dee nimic de luat”... (Uricarul, II). Dar nici dispoziția de la urmă nu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
tocmai ușoară pentru neguțătorii străini, căci banul local, moldovenesc, nu putea trece ușor peste graniță, ș-apoi de unde era să-și procure „bani buni de argint", de cât numai de la străini. Cât va fi durat însă această nesupărare de alte dabile, iar nu se poate ști. „Breasla străinilor însă de la o vreme începe a se confunda în alte multe bresle ce mai existau în Iași, fiecare după meșteșugul său, încât mai încoace de Ghica decapitatul nu se mai pomenește nimica despre
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de pricini. Ce plăteau, cât plăteau românii, care erau dările și angăriile, ne-o spun cronicarii, dar mai ales cei puși să plătească. Tot de aici aflăm stările de scutire, privilegiații. Ca să știm cât de variată și încărcată era lista dabilelor și angăriile ne ducem la Melchisedec care în Cronica Hușilor reproduce o carte domnească (p. 54-55), din anul 1676 pentru scutirea unor coloniști, din care rezultă în amănunt ce impunea Domnia locuitorilor țării: „Noi Antonie Ruset Voievod Boj Milostiio Gospodar
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Glasul Bucovinei - Cernăuți București, 2006, despre Nomenclatorul de obligații fiscale și politica promovată de Ștefan cel Mare în acest domeniu). Din cartea citată rezultă că „mișeii din țara Domniei sale plăteau datoriile în bani sau în produse, sau în muncă, următoarele dabile sau dăjdii pe care Melchisedec le enumeră și mai explicit, punând alături și pe strângătorii lor. Chiar dacă ne repetăm, arătăm că târgurile cum au fost și Vasluiul, Bârladul și Hușii, în fruntea consiliului local aveau un președinte, șoltuzul, și consilierii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
la cale cazurile ce se întâmplau între turci și locuitorii țării (Descrierea Moldovei, f. 178). Când era vreo reclamație asupra turcilor, Turcagiaga trimitea amploaiații săi pe la ținuturi să facă cercetare, împreună cu ispravnicii. Dăbilarii erau funcționarii care se ocupau de strângerea dabilelor sau a birurilor domnești: „Și voi toți dăbilari, care veți umbla cu toate slujbele Domniei mele printr-acel târg" zice Georgie Ghica în cartea de scutire a doi preoți și un diacon de la episcopie, cărora le ordonă a-i lăsa
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mele toți să vă feriți și să dați bună pace acestor poslușnici", zice cartea lui Grigore Ghica pentru scutirea de angarale a poslușnicilor din Crețești (1737). Boierii zlotași ocupau locul dăbilarilor în vremea lui Alexandru Iliașu, la 1621. Ei strângeau dabilele impuse de domnie: „neputânduse strânge banii, atâția cât să-și împlinească lăcomia cea fără de saț, ieșise poruncă către zlotași să arunce năpastă, să se îmbrace toți banii după sumele care ieșiseră din vistierie", spune cronicarul Nicolae Costin despre dabilele impuse
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
strângeau dabilele impuse de domnie: „neputânduse strânge banii, atâția cât să-și împlinească lăcomia cea fără de saț, ieșise poruncă către zlotași să arunce năpastă, să se îmbrace toți banii după sumele care ieșiseră din vistierie", spune cronicarul Nicolae Costin despre dabilele impuse populației de domnitorul Mihai Racoviță. Ce se întâmpla cu zlotașii împotriva cărora se iscau reclamații, ne-o zice Gh. Ghibănescu în ziarul „Evenimentul" nr. 21 din 6 martie 1904 într-unul din serialele din rubrica „Din traista cu vorbe
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mănăstirei să fie slobozi de orice angărie câte sânt pre alți mișei în țară; iar dumnealui Gligori Hăbășăscul vel stolnic jăluitu-s-a pre sluga noastră Vasile Ponici zloteș că în tărie și peste cuvântul Domniei mele a silit cu împlinirea tuturor dabilelor pe cei 4 poslușnici ai mănăstirei Măstacăn. Iată că-ți scriem ție șoltuze să chemi de sârg pre acest porc de câne de Ponici și mustrându-l cu bătae să-i lipești în frunte cartea Domniei mele cu vina lui
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]