44 matches
-
vorbea cu alți 2-3 copii de vârsta lui. Unul se plângea că-i mort de obosit, vine de la porumbiadă. Altul, că el a fost mai fericit: Cartofiada s-a amânat, dar trebuie să dea o tură în jurul lacului, mâine-i Daciada, el trebuie să concureze la atletism. - Pe mine, a spus Gulă-ciobănelul, fiindcă n-a găsit la ce obiect să mărg la olimpiadă, tovul dirig m-a propus pentru olimpiada de mincinoși. - Concurs de minciuni? - A, nu. Ceva cu politica lor
PARADOXUL MODERNITATII IN CONTEXT RURAL de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Paradoxul_modernitatii_in_context_rural.html [Corola-blog/BlogPost/357197_a_358526]
-
-se aici primele organizații sportive (Asociația de Tir, Școala de Gimnastică și Cântări). "Muzeul Sportului Transilvănean" este printre cele mai vechi de acest gen din țară, și prezintă evoluția unor sporturi consacrate în oraș. În perioada comunistă se organizau universiade, daciade la care participau obligatoriu și sportivii brașoveni. Astăzi, infrastructura Brașovului permite practicarea unor sporturi diverse precum: fotbal, rugby, tenis, ciclism, handbal, planorism, schi, patinaj, alpinism, paintball, bowling, înot, tir, baschet, arte marțiale, echitație, volei sau gimnastică de întreținere. Nici sporturile
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
Anterior, fuseseră introduse sporturi precum șahul, jocul de cărți, biliardul (secolul XVIII). "Muzeul Sportului Transilvănean" este printre cele mai vechi de acest gen din țară, și prezintă evoluția unor sporturi consacrate în orașul nostru. În perioada comunistă se organizau universiade, daciade la care participau obligatoriu și sportivii brașoveni. Astăzi, infrastructura Brașovului permite practicarea unor sporturi diverse precum: fotbal, tenis, ciclism, handbal, planorism, schi, patinaj, alpinism, bowling, înot, tir, baschet, arte marțiale, echitație, volei sau gimnastică de întreținere. Nici sporturile la masă
Sportul în municipiul Brașov () [Corola-website/Science/311068_a_312397]
-
trăită la modul spectacular în cadrul unor manifestări precum Festivalul Național Cântarea României. În aceeași perioadă se susține ideea conform căreia românii sunt urmașii unui popor care are în România o continuitate de două mii de ani (idee prelungită în ritualuri precum Daciada), este revigorat mitul „visului de veacuri” al românilor personificat în Mihai Viteazul, răscoala lui Horea primește unele atribute ideologice pe care poate avea și este văzută atât ca semn al apariției conștiinței naționale a românilor la nivelul maselor cât și
Identitate națională () [Corola-website/Science/314455_a_315784]
-
articole și eseuri în diverse ziare și reviste. A tradus monografii și manuale de psihologie din limba rusă. Ulterior publică manualele de psihologie: „Cunoaște-te pe tine însuți” (1983), „Vârsta barierelor” (1987); iar mai apoi cărți de istorie pentru copii: „Daciada”, „Noi și biografia omenirii”; culegeri de aforisme, de cântece, precum și romane. În curtea Liceului „Prometeu”, a înălțat o biserică, unde au loc lecțiile de religie. În prezent, el construiește o Casă parohială la Mănăstirea Pocăinței „Sfântul Ion Botezătorul”. În prezent
Aurelian Silvestru () [Corola-website/Science/335221_a_336550]
-
Verne. De la G., scriitor fecund, cu suficientă imaginație, dar cu exigență minimă în definitivarea paginii scrise, au rămas și încercări de dramă istorică (Fanarioții, Fiii lui Alexandru cel Bun), iar în manuscris, o dramă despre Horea și o epopee intitulată Daciada. SCRIERI: Preludele, pref. Gh. Sion, București, 1862; Miosotis, pref. Gh. Sion, București, 1865; Fulga, Turnu Severin, 1872; ed. (Fulga sau Ideal și real, București, 1885); Eroii Pindului, București, 1872; Poezii noue, I, București, 1873; Nostalgia, București, 1885; Vlăsia sau Ciocoii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287341_a_288670]
-
că, după 17 ani de la hotarul temporal decembrie '89, să lâncezim într-o astfel de Ciuleandră politică Kitsch? Obosită, râncedă și sleită de voință până la a deveni o pseudo-periniță ridicolă și complicitară? Alternanța la putere a fost! Circ a fost! Daciada și "Cântarea României" au continuat aproape fără între-ruperi (doar cu câteva "adaptări și malformații") spre deliciul tuturor economiștilor bine antrenați în socialism, de la contabili până la inclusiv achizitori și magazioneri - gestionari, care s-au trezit ca "peștele pe apă". După Platon
Kitsch-ul și noi by Alexandru Bucur () [Corola-journal/Journalistic/9439_a_10764]
-
ridicau pentru salariu, dar nu cred că era vorba de așa ceva atunci, erau probleme politice, că... S. P.: - ...asta era, cred, în principiu. În calitate de sportiv, ați participat la vestitele întreceri din perioada comunistă ? V. I.: - Sigur ca da. Începând de la „Daciada” și toate astea, am participat de mic copil, v-am spus de la zece ani participam, că ne scotea clubul de fotbal, în echipament, la defilare, la chestii din astea, cu mingi, cu asta, era frumos, super. Mergeam și cu tata
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
și plăieșii români, Despot-Vodă, Dumbrava roșie, Dan, căpitan de plai), A. I. Odobescu (Mihnea Vodă cel Rău, Doamna Chiajna), B.P. Hasdeu (Răzvan și Vidra), G. Baronzi (piesele de teatru Matei Basarab sau Dorobanți și seimeni, Barba lui Ștefan cel Mare, epopeea Daciada), Grigore H. Grandea (Vlăsia sau Ciocoii noi). Spiritul pașoptist vibrează, cu vii rezonanțe, în versurile lui Andrei Mureșanu, în Cântarea României, în studiile și rememorările lui Al. Russo ori, chiar cu o mai puternică intensitate, în Românii supt Mihai-Voievod Viteazul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288709_a_290038]
-
Ochiul al treilea (1975) apărut și în versiune rusă; Apă neîncepută (1980); Zugravul anonim (1985) și în versiune rusă; Aripă sub cămașă (1989); Dreptul la eroare (1994); Oul de piatră (1995); Tăcerea asurzitoare (1999). Eseuri: Pe urmele lui Orfeu (1983); Daciada (1991). LEONID DIMOV Ismail: 11 ian. 1926 București, 5 dec. 1987. Versuri (1966); 7 poeme (1968); Pe malurile Styxului (1968); Carte de vise (1968), Eleusis (colab. cu Fl. Pucă), 1970; Semne cerești (1970); Deschideri (1972); A.B.C. (1973); La capăt
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
unui fotbal rațional repartizat în toate nesecatele vetre de folclor e una etatizată, de sorginte comunistă, situată temporal în zona cincinalurilor isprăvite în patru ani și jumătate. Dacă se va continua așa, în scurtă vreme, Divizia A va deveni o Daciadă la care va putea aspira oricare ceapeu fruntaș. Profesioniștii în acte vor planta puieți și vor raporta golaveraje la hectar. În apele patriei vor apărea euglene verzi, care apoi se vor numi echipe de prim eșalon. La „Cotele apelor rîurilor
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
el abundă în ironie caustică și polemici volubile, capătă nerv publicistic și își intensifică tonalitățile oraculare. D. este și autorul unor cărți pentru copii (Povești de când Păsărel era mic, 1980, ș.a.), în care mizează pe alegoria ludică și pe jovialitate. Daciada (1991) și Nasc și la Moldova oameni (1992) au un caracter didactico-instructiv. Într-un susținut efort de cunoaștere a culturii poporului român, D. s-a documentat intens și a transpus fragmentar, din slavonă, polonă, vechea rusă, greacă și latină scrieri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286636_a_287965]
-
Păsărel era mic, Chișinău, 1984; Zugravul anonim, Chișinău, 1985; Aripă sub cămașă, Chișinău, 1989; Moldova de peste Nistru - vechi pământ strămoșesc, Chișinău, 1990; Aripă sub cămașă, îngr. Andi Andrieș, pref. Const. Ciopraga, Iași, 1991; Domnia lui Ștefan cel Mare, Chișinău, 1991; Daciada, Chișinău, 1991; Nasc și la Moldova oameni, Chișinău, 1992; Mierla domesticită, Chișinău, 1992; Dreptul la eroare, Chișinău, 1993; Lacrima care vede, Iași, 1994; Oul de piatră, Chișinău, 1995; Libertatea are chipul lui Dumnezeu, Craiova, 1997; Cercul de cretă, Chișinău, 1998
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286636_a_287965]
-
român(...) Dirijind apoi, în sensul dorit de societate, procesele. socializării și instrucției, în acțiunea educării membrilor săi." Spălarea dirijata a creierelor va implica, ulterior, distrugerea sistematică a bisericilor, sistematizarea satelor românești, legea patrimoniului și cea a colectelor, "Cântarea României" și "Daciada", manualele triumfaliste de istorie (falsificată și cenzurata), închiderea grarnitelor, utilizarea funcționarilor, a elevilor, studenților și a armatei la strânsul recoltei, practica în producție etc.etc.etc. Spălarea creierelor va mai presupune încă ceva: instigarea unor categoni sociale împotriva altora. Prin stimularea reacției
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
desexuați" (fetele nu aveau voie să poarte pantaloni, cercei, inele, brățări, parfum, fard), acapararea divertismentului școlar pentru a reduce timpul liber și a impune corvoada suplimentară (participarea la coruri omagiale, la activități umoristice didacticiste, la activități sportive care culminau cu Daciada, la festivaluri așa-zis artistice precum Cântarea României, ori la diverse defilări și vizite) și, în fine, transformarea elevilor în "capacități de producție", dovedită principala direcție, care presupunea practica în îndeplinirea unor planuri, modificând modelul sovietic și idealul său proletar
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
și artistic”, „Cuget clar” ș.a. A tipărit trei volume de poezii: Visuri și dureri (1919), Volbura (1921) și Luminișurile anilor mei (1937). Dintr-un amplu poem istoric (de fapt o încercare de epopee), intitulat inițial Apa trece, pietrele rămân, apoi Daciada sau Cântarea neamului românesc, la care lucrase unsprezece ani, nu i-au apărut, din cauza morții premature, decât unele fragmente, în periodice. Lirica lui A. atestă, prin diversitatea ei (elegii, ode, poeme, cântece în stil popular, pasteluri cu tentă sămănătoristă), un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285466_a_286795]
-
poeți, 58-65; Laurențiu Ulici, Confort Procust, București, 1983, 178-189; Ștefănescu, Dialog, 186-195; Moraru, Textul, 93-97; Condurache, Portret, 190-194; Sorescu, Ușor cu pianul, 76-92; Marcea, Atitudini, 145-147; Rotaru, O ist., III, 355-381; Ștefănescu, Prim-plan, 309-315; Micu, Limbaje, 157-167; Mircea Mihăieș, Daciada și victimiada, O, 1990, 2; George Pruteanu, Țambalul și trombonul, CRC, 1990, 10-11; Cornel Ungureanu, Binefacerile cenzurii, O, 1990, 41; Bedros Horasangian, Tragedia unui poet, „22”, 1991, 4; Gheorghe Grigurcu, Un Pietro Aretino român, RL, 1993, 47; Alex. Ștefănescu, Poetul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]
-
Brâncoveanul (1877) răul (Cantacuzinii) distruge binele (Brâncoveanu), într-o desfășurare barocă, vădind aceeași înclinație către spectaculos. Diurpaneu, ultimul decebal al Daciei (1879) este o evocare imaginară a înfrângerii dacilor în ultimul război cu romanii. Ș. a scris și o epopee, Daciada (1885), nereușind decât o relatare plată, lipsită de fior poetic, a istoriei până la Mihai Viteazul. Impresiuni și noțiuni, un text manuscris din 1864, conține și un capitol de estetică, în care se încearcă o definire nuanțată a frumosului și se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289775_a_291104]
-
datând tot din 1864, cuprinde descrieri, impresii și divagații erudite. Ș. a publicat câteva traduceri din romanticii francezi (Chateaubriand). SCRIERI: Moartea lui Radu VII de la Afumați, București, 1854; Constantin Basarab Brâncoveanul, București, 1877; Diurpaneu, ultimul decebal al Daciei, București, 1879; Daciada, București, 1885; Domnul B. P. Hăsdeu și Radu-Negru, fondatorul Țării Românești, București, 1886. Traduceri: A. Cuvelier și Leopold, Macabeii sau Luarea Ierusalimului, București, 1849, Jertfa lui Avram, București, 1851; Jules Sandeau, Damicela de Kerouar, București, 1852; Chateaubriand, Aventurile celui din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289775_a_291104]
-
parte lui Gr. Alexandrescu, V. Alecsandri, D. Bolintineanu, C. Bolliac. Epigonismul lui apare evident în poemul epic, larg, grandilocvent și artificios. Resuscitând mai vechile teme romantice pașoptiste, prelungindu-le ecoul până târziu (în 1890 îi apare o încercare de epopee, Daciada), el aspiră totodată, ca și alți poeți de tranziție, la primenirea inspirației și a tehnicii versului. Atras de legendar, de fantastic, de misterul timpurilor și civilizațiilor revolute, cultivând exotismul, B. tinde să depășească experimentul formal și să dea poeziei rezonanțe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285654_a_286983]
-
cel Mare, Craiova, 1882; Comedia stelelor, Craiova, 1882; Palatul fermecat sau Crucea și sfoara, București, 1883; Biciul lui Dumnezeu, București, 1884; Cheia de aur, București, 1884; Confidențele unui om de inimă, București, 1885; Caritatea în costum de carnaval, București, 1887; Daciada, Brăila, 1890; Mina haiduceasa, fata codrilor, București, 1896; Fontana zinelor, București, 1896; Wogg-Jersey și umbra sa, [Galați], f.a.; Pasărea măiastră, Vălenii de Munte, 1909; Poezii alese, pref. N. Iorga, Vălenii de Munte, 1909. Traduceri: Al. Dumas, Castelul brâncovenesc [Strigoiul Carpaților
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285654_a_286983]
-
presa, rămânând doar cea din urmă, care s-a conservat. S.B.: În afară de participarea la aceste competiții mari, existau concursuri sportive între facultăți? D.T.: Era faza de masă. Dar cea mai mare problemă la sport era lipsa banilor. S.B.: Cine patrona Daciada? D.T.: UASCR-ul. Era o comisie de sport-turism la nivelul de UASCR care avea în frunte un vicepreședinte șef de comisie. După '80, șef de comisie a devenit (prin '81-'82), George Copos. Îniantea lui Copos a fost Costică Nicolae
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Împrumutăm de ne îngropăm generațiile viitoare sub împrumuturi. Limba română a ajuns o stîlcitură, cercetarea un sacrificiu personal, educația o bătaie de joc. Aud despre examenele de bacalaureat, de pildă, niște chestii de mă crucesc. Universiada a devenit o nouă Daciadă. Mai toată lumea face facultate, deși mulți nu știu nici să citească, nu mai spun să scrie. Sunt profesori care împlinesc curînd 20-30 de ani de cînd au scris ultimul articol. Aceleași cursuri compilate, cu cîte patru, șase sau opt autori
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
7 și 8) ale României literare îl are, ca “subiect”, deloc întîmplător, pe septuagenarul romancier. * Două viguroase articole polemice, în revista 22, ultimul număr (729) din februarie: unul al d-lui Traian Ungureanu, comentînd solidarizarea președintelui C.D.R., Ion Țiriac, cu Daciada Park de la Deva, contra gimnastelor traumatizate fizic și psihic în lagărul de concentrare care e, cam de multișor, școala de gimnastică de sub patronajul domniilor-lor Belu și Bitang; altul, cronica d-nei Carmen Mușat (să fi preluat ștafeta de la dl. Iorgulescu?) la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13051_a_14376]
-
să-i acumulăm în cei 13 ani de reforme în învățământul românesc. În ceea ce privește minicrosul preolimpic executat de Premierul Adrian Năstase pentru a îmbucura pe cât mai mulți „viitori de aur” ai patriei, a fost un semn plăcut de tradițională și optimistă „Daciadă”... Însă, acestea nu sunt decât o mică uvertură, fiindcă starul zilei a fost, după părerea mea, domnul ministru Alexandru Athanasiu. Viteaz bărbat! Eu, dacă eram în locul său, în ziua de 15 septembrie i-aș fi invitat pe Ioan Mircea Pașcu
Omagiu partidului și conducătorilor by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13479_a_14804]