2,937 matches
-
contemporan al poeziei populare românești. dar și duhul păzitor al străvechiului nostru spirit, cel care l-a ajutat pe tracul Orfeu, cântăreț și poet să învingă trufia și furia zeilor din Grecia antică. Trăiește în Țara Zarandului ca o preoteasă dacică, poemele sale sunt învățături și incantații care pomenesc despre un popor drept și viteaz, un neam puțin mai tânăr decât Dumnezeu, dar plin de martiri și mucenici cum sunt și în jurul Bunului Domn. Poeta Maria Oprea este cronicarul istoriei și
SĂRBĂTOAREA POEZIEI ÎN APUSENI! AZI LA ZDRAPȚI! by http://uzp.org.ro/sarbatoarea-poeziei-in-apuseni-azi-la-zdrapti/ [Corola-blog/BlogPost/94026_a_95318]
-
întregii acestei activități a fost crearea unui parteneriat public între instuțiile de învătământ și muzeu având ca deziderat dezvoltarea interesului pentru cultură, respectiv istorie, literatură și artă a generațiilor viitoare, dar chiar și a întregii populației. Asociațiile „Histarch” și „Terra Dacica Aeterna”, Teatrul Municipal și Teatrul de Păpuși, Liceul Teoretic „Emil Racoviță”, Colegiul Tehnic Transilvania”, Colegiul Național „Mihai Eminescu”, Grupul Școlar „Gheorghe Lazăr”, Colegiul Național „Vasile Lucaciu”, Liceul de Artă din Baia Mare au avut un aport substanțial la buna desfășurare a
ÎNTRE 14 ŞI 15 MAI, ÎN BAIA MARE, MUZEUL DE ISTORIE MARAMUREŞ ORGANIZAT „NOAPTEA MUZEELOR” de MARINA GLODICI în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/Intre_14_si_15_mai_in_baia_mare_muzeul_de_istorie_maramures_organizat_noaptea_muzeelor.html [Corola-blog/BlogPost/343181_a_344510]
-
Împăratului său absolut Hristos, a fost singurul împărat care a slujit poporul, nu l-a aservit, conducându-l biruitor spre menirea și împlinirea eshatologică. Împărăteasa ELENA este cinstită la demnitatea cerească întocmai cu Apostolii Domnului. Elena vine din seminția noastră dacică, fiind înzestrată de Dumnezeu cu o frumusețe nemărginită, o inteligență aleasă, o bunătate pe măsură și o virtute cerească-smerenia, calități suverane în care l-a crescut și l-a educat pe fiul ei și viitorul Mare Împărat al lumii. S-
ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1495329481.html [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]
-
a fost Regina Maria. Împărăteasa Elena a fost conștientă de alegerea sa, prin care Împăratul Hristos i-a pregătit rangul pentru a-și împlini dragostea față de Dumnezeu și față de imperiul său creștin. Icoana Sfintei Împărătese Elena răspândește lumii generozitatea sa dacică fără hotare, nimbul adevăratei Femei creștine, aura Mamei evlavioase, dar și apoteoza marii Împărătese. Icoane dacoromâne odrăslite din Numele Sfinților Împărați Constantin și Elena: • Ramura voievodală: Costea-voievod, C. Cantacuzino-Stolnicul, C. Șerban Basarab, Sf. Martiri Brâncoveni tatăl și fiul, Elena-Doamna Basarab
ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1495329481.html [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]
-
-i simți trăirea/ Cele mai frumoase scrieri/ Despre mamă, despre țară,/Despre glie,România.// Azi, prin suflete pictate/ De iubirea vetrei noastre/Sărutăm limba română/ La Marea Neagră-albastră.// Sărutăm și al ei nume/ Care veșnic ne adună/Limba neamului meu dacic,/Limba noastră cea română.// Sărutând marea și limba/Limba noastră cea română/Cânt-a patriei ființă/ La întâlnirea cea divină.” Domnul Al.Florin Țene a trecut în revistă principalele aspecte ale devenirii literare a Domniei Sale, ale înființării Ligii Scriitorilor din
ZIUA LIMBII ROMANE SARBATORITA LA MALUL MARII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1411303636.html [Corola-blog/BlogPost/354400_a_355729]
-
să se adreseze cu sensibilitate copiilor ținând cont atât de vârsta cât și de boala lor. Citisem cu câțiva ani în urmă un volum de versuri întitulat ”Pururea” alcătuit din catrene care porneau de la cuvintele cunoscute ca fiind de origină dacică: viezure, barză, brânză, zimbru etc, al cărui autor este Gheorghe Marinescu Dinizvor * o personalitate de excepție intrată în pantheonul științei și culturii românești, un strălucit om de știință al cărui renume a depășit granițele țării și, în același timp, o
FOCUL DE TABĂRĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1429947149.html [Corola-blog/BlogPost/369830_a_371159]
-
de dimensiuni considerabile (600 de pagini). Printre cei care semnează studii și articole în acest prim volum se numără și doi băimăreni: dr. Ioan Marchiș („Drumul morții și renașterii pe vasele funerare") și col. (r.) Mihai Cozma („Cine reînvie cetatea dacică de la Cheud, din Poarta Someșului?"). Studiul lui Ioan Marchiș reprezintă un fascicul din cartea sa „Simbolica artelor non-verbale - Aplicații hermeneutice", apărută la Editura Ethnologica și care are la bază lucrarea sa de doctorat. „Am demonstrat o idee curajoasă: cultura Suciu
EVENIMENTE CULTURALE LA BAIA MARE (MAI 2011) de ANCA GOJA în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 by http://confluente.ro/Evenimente_culturale_la_baia_mare_mai_2011_.html [Corola-blog/BlogPost/361186_a_362515]
-
dintre stâlpii de bază ai Academiei OJT (boema băimăreană) a scris un material ca urmare a participării sale, în urmă cu mai bine de 20 de ani, la săpăturile arheologice care au scos pentru prima dată la iveală vestigiile cetății dacice a Cheudului, una dintre cele mai vechi construcții din perioada daco-romană din Nordul României. Dr. Geo Stroe le-a oferit celor doi băimăreni câte o diplomă de "doctor și conducător de doctorat în dacoromânistică". ----------------- A consemnat , Anca GOJA Baia Mare mai
EVENIMENTE CULTURALE LA BAIA MARE (MAI 2011) de ANCA GOJA în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 by http://confluente.ro/Evenimente_culturale_la_baia_mare_mai_2011_.html [Corola-blog/BlogPost/361186_a_362515]
-
Orizont > Reportaj > TURISM ÎN INIMA TRANSILVANIEI - ȘI AM VĂZUT UN ELVEȚIAN FERICIT Autor: Elisabeta Iosif Publicat în: Ediția nr. 669 din 30 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului Turism în inima Transilvaniei Dacă în secolul al II-lea d.Hr. așezarea dacică Napuca era una dintre localitățile importante ale Daciei preromane, (menționată și de Ptolemeu) iar mai târziu a devenit unul dintre importantele municipii romane, după unele surse științifice, capitală a Daciei Porolissensis, astăzi Cluj-Napoca este capitala unui județ important, candidând la
ŞI AM VĂZUT UN ELVEŢIAN FERICIT de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Turism_in_inima_transilvaniei_si_am_elisabeta_iosif_1351604663.html [Corola-blog/BlogPost/358074_a_359403]
-
s-au despărțit de la restul românilor la 1830 și au rămas până azi cam cum erau românii la 1830. Simbolul principal al românilor de azi din Voievodina nu e crucea, ci zvastica, care apare pe haine, obiecte, colivă, simbol hiperborean, dacic. Nu sunt lucruri complicate, dar nu este permisă o anumită limitare atunci când analizăm anumite aspecte, credința în special - ca punct de plecare, evoluție și finalitate. Numai dezvăluind practicantului religiei acele momente din istoria de la începutul lumii, așa cum o cunoaștem, așa cum
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ . de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1450465454.html [Corola-blog/BlogPost/368493_a_369822]
-
și de locuire, fapt dovedit în mare măsură de descoperirile arheologice, dar și de obiceiurile, tradițiile populare, casa de locuit, uneltele gospodărești, îmbrăcămintea ș.a. care și-au păstrat caracterul lor tradițional până în zilele noastre, fapt ce dovedește continuitatea și caracterul dacic din vremuri îndepărtate a populației petrilene. Descoperirea zăcămintelor de cărbune, începerea exploatării acestora, dezvoltarea rapidă a construcțiilor economice, sociale, culturale, a căilor de comunicație, după anul 1850 au dat la iveală un impresionant tezaur arheologic, care acoperă perioada începând cu
ROMÂNIA ÎN PRAGUL UNUI RĂZBOI CIVIL ÎN ANUL 2016 ? ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A CINCEA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1449355205.html [Corola-blog/BlogPost/360138_a_361467]
-
latină) și „dava” (cetate sau apă). Bogdan Petriceicu Hașdeu susține etimologia din germanicul „meuld” (scobitură, carieră, culoar de scurgere). Autorul cărții crede că „mai apropiată de realitate ar fi cea potrivit căreia numele de Moldova derivă din cuvintele din limba dacică: molta și dava." (Cap. II Ruginoasa, ieri - pag 35). Capitolul acesta se încheie cu o interesantă, incitantă, dar foarte bine documentată incursiune în procesul de formare a poporului și limbii române. Atât de incitantă încât, ajungând cu lectura aici, formația
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ”, OPINII, PROF. ANICA TĂNASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1453750989.html [Corola-blog/BlogPost/383940_a_385269]
-
vorbit cu astrul Să risipească albul în cerul cel albastru, Un ghiocel Ce-a făurit din graiul nostru Aripi înalte, Ce timpul din respect Spre înălțimi le întinde Lasandu-le în vântul zilnic Că flutur tricolor și magic: Neamul cel dacic în vesminte de romantic ............................................... Aripi de un suflet de maestru Eliberând calul pur sânge Din căpăstru! În schimb ca om noi te-am lăsat în van, Nu am știut să iți lăsăm iubirea pământeasca, Am smuls brutal din însăși rădăcina
PRIMUL POET de MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 by http://confluente.ro/Maria_teodorescu_bahnareanu_1402326756.html [Corola-blog/BlogPost/365462_a_366791]
-
profesor universitar la Academia de Arte Frumoase din București, iar din 1945 s-a stabilit în Spania unde a înființat Institutul Român de Cultură din Madrid. Postum (1985) îi apare un remarcabil volum de cercetare istorică intitulat „Zamolxis sau mitul dacic în legendele spaniole” (reeditat în 2009). În antologie are două poezii: “Țara în gând” și „Nimb”. Mihail Drumeș este scriitorul care a folosit, de-a lungul carierei sale de prozator și dramaturg, nu mai puțin de 17 pseudonime. A debutat
,,POPASURI SCRIITORIEȘTI PE OLT ȘI OLTEȚ, II (2016) – O NOUĂ ANTOLOGIE ALCĂTUITĂ DE FLORENTIN SMARANDACHE de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1455295718.html [Corola-blog/BlogPost/366411_a_367740]
-
oamenii așteaptă. Dochia mâhnită își cercetează cu ochii împrejur gătelile. ). Scena 1. ZADA Dochia! Deasupra nimic nu-i, Aici, neamul cu grijile lui! Eu mor, prescriptul să-l împlinesc. Ooo ... mi-a fost drag cu tine să trăiesc Dar neamul dacic în veci va fi Și acest pământ îl va iubii. Iată, sovonul îți stă bine, Ciupagul cu săbace stau pe tine, Frumos salbele de aur ț-i se așează pe piept De îți fac trupul împlinit și drept Când pe
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, TABLOUL 2 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_tabloul_2.html [Corola-blog/BlogPost/358013_a_359342]
-
autoritatea spirituală și demnitatea mistică ce-i deschide Calea spre mântuire. Sufletul neamului Dacoromân trăiește nemuritor prin jertfa sfântă de sânge în care grăiesc necontenit Limba română cu stihurile ei de aur și psalmii serafici ai cântării Liturgice. Nemurirea precreștină dacică și-a odrăslit sufletul creștin prin cuvânt și rugă, revărsându-se dincolo de limanurile timpului și spațiului pe țărmurile veșniciei ortodoxe. Focul din Cuvântul dumnezeesc și flacăra Rugii divino-creștină prelinsă pe Chipul ființei și persoanei dacoromânului străbun i-a împletit unitatea
BISERICA ORTODOXĂ BASARABEANĂ-ÎNFĂPTUITOARE A MARII UNIRI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1490587113.html [Corola-blog/BlogPost/379265_a_380594]
-
Pe temeiul cercetările întreprinse în ultimile decenii, în special de I.I.Russu- cercetări care se întemeiază și pe comparația cu limba albaneză, moștenitoare a vechi limbi ilire, care, la rându-i, era înrudită cu limba tracă, deci și cu limba dacică s-au putut stabili un număr de 160 de termini românești care sunt de origine geto-dacă. Acești termini privesc o arie foarte largă, începând cu corpul omenesc-beregată, buză, ceafă, grumaz, gușă-, cu cu familia-copil, prunc,, zester-, cu locuința-vatră, colibă, cătun-
LIMBA NOASTRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_al_florin_tene_1385194262.html [Corola-blog/BlogPost/347266_a_348595]
-
aspecte ale moștenirii lingvistice; de pe acum se specifică că aparțin acestei moșteniri sufixele atât de folosite și caracteristic românești:-esc,-ește( omenesc, crăiesc, bărbătește, trupește ). Ni s-au păstrat de la daci câteva nume de ape: Dunmărea care derivă din Dunaris dacic, Argeșul din Arges-sos, la Herodot deformat în Ordessos, Bârzava, al cărui nume se regăsește în orașul dacic Berzobis. Someșul, o inscripție latină vorbește de Samus. La fel Oltul- Aluta în izvoarele latine. Mureșul are foarte probabil o legătură cu vechiul
LIMBA NOASTRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_al_florin_tene_1385194262.html [Corola-blog/BlogPost/347266_a_348595]
-
caracteristic românești:-esc,-ește( omenesc, crăiesc, bărbătește, trupește ). Ni s-au păstrat de la daci câteva nume de ape: Dunmărea care derivă din Dunaris dacic, Argeșul din Arges-sos, la Herodot deformat în Ordessos, Bârzava, al cărui nume se regăsește în orașul dacic Berzobis. Someșul, o inscripție latină vorbește de Samus. La fel Oltul- Aluta în izvoarele latine. Mureșul are foarte probabil o legătură cu vechiul Maris, pomenit de Herodot. În ceea ce privește numele de localități, siguranță n-avem până acum decât pentru Abrud. Acesta
LIMBA NOASTRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_al_florin_tene_1385194262.html [Corola-blog/BlogPost/347266_a_348595]
-
greci, în măsură mai mică. Toți acești coloniști nu au depășit ca număr pe locuitorii autohtoni, pe daci. Am făcut această incursiune în istorie pentru a exemplifica faptul că limba română, fondul ei lecsical, este format nu numai din cuvinte dacice, ci și dintr-un număr destul de însemnat de cuvinte împrumutate de la coloniști,de la alte limbi, prin interferența culturilor, cum este franceza. Exemplu: telefon, însemnând: tele- trasmitere, fon -sunet; televizor, însemnând : tele -trasmitere, vizor-imagine, ceea ce vedem.Sau abajur vine de la francezul
LIMBA NOASTRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_al_florin_tene_1385194262.html [Corola-blog/BlogPost/347266_a_348595]
-
plătim, Când pe cei ce spun că ne iubesc Și ne iartă, noi îi pălmuim! (O dilemă) „Ce păcate plătim?” - se întreabă, îndurerat/indignat, poetul? Poate chiar pe cel aflat la temelia noastră ca români și popor: osul rău - osul dacic - cum îl numea Înalt Prea Sfințitul Serafim Joantă, Mitropolitul Bisericii Ortodoxe Române pentru Germania și Europa Occidentală; osul moștenit odată cu celelalte daruri lăsate de strămoșii noștri. De altfel, recunoaște și poetul: De peste două mii de ani Pe noi ne-apasă un
VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1495223127.html [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
-
-i simți trăirea/ Cele mai frumoase scrieri/ Despre mamă, despre țară,/Despre glie,România.// Azi, prin suflete pictate/ De iubirea vetrei noastre/Sărutăm limba română/ La Marea Neagră-albastră.// Sărutăm și al ei nume/ Care veșnic ne adună/Limba neamului meu dacic,/Limba noastră cea română.// Sărutând marea și limba/Limba noastră cea română/Cânt-a patriei ființă/ La întâlnirea cea divină.” Domnul Al.Florin Țene a trecut în revistă principalele aspecte ale devenirii literare a Domniei Sale, ale înființării Ligii Scriitorilor din
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1410432746.html [Corola-blog/BlogPost/362361_a_363690]
-
din Ungaria (cu Radu Păiușan, 2003), Zeul traco-daco-get. Mit și realitate (cu Horia Țâru, 2004), Conștiința unității de neam (cu Horiana Țâru, 2004), O istorie a românilor din din nord-estul Serbiei, o ediție revăzută (cu Radu Păiușan, 2005), De la scrierea dacică la cea românească (cu Afrodita Carmen Cionchin, 2006), Ionel Cionchin, Mariana Strungă, Tiberiu Ciobanu, Ana Ghiaur, Timișoara, oraș modern și multicultural, (2013). Dintre lucrările editate în colaborare menționăm următoarele: Inscripții paleocreștine din Banat, Ed. Fundației Române de Etnografie și Folclor
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Doua_studii_de_mariana_strung_al_florin_tene_1392388701.html [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
lui Traian, replică dusă la Roma a Columnei Cerului din Carpați - menționa Conf. univ. dr. Tiberiu Ciobanu, Prorectorul Universității «Ioan Slavic» Timișoara, în Prefața volumului - are o triplă valoare: documentară, topografică și artistică. Scenele Columnei sunt ilustrarea fidelă a textului Dacica sau De Bello Dacico ‘Despre Războiul Dacic', scrisă de ilustrul împărat”. Volumul se structurează în cinci cărți / părți: • Cartea I: La început a fost cuvântul; • Cartea a II-a: Columna Cerului; • Cartea a III-a: «Taina Monumentului Sacru»; • Cartea a
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Doua_studii_de_mariana_strung_al_florin_tene_1392388701.html [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
la Roma a Columnei Cerului din Carpați - menționa Conf. univ. dr. Tiberiu Ciobanu, Prorectorul Universității «Ioan Slavic» Timișoara, în Prefața volumului - are o triplă valoare: documentară, topografică și artistică. Scenele Columnei sunt ilustrarea fidelă a textului Dacica sau De Bello Dacico ‘Despre Războiul Dacic', scrisă de ilustrul împărat”. Volumul se structurează în cinci cărți / părți: • Cartea I: La început a fost cuvântul; • Cartea a II-a: Columna Cerului; • Cartea a III-a: «Taina Monumentului Sacru»; • Cartea a IV-a: Columna lui
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Doua_studii_de_mariana_strung_al_florin_tene_1392388701.html [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]