8 matches
-
pentru a aduna orice lucru ar putea transporta. O altă excursie a fost programată pentru oră 10, a două zi. Duminică, mai mult de 300 de furnizori de buștean nu au putut lucra în zonă. Până în momentul erupții climatice, magmă dacită din vulcan a forțat flancul de nord din exterior aproape 150 m incălzindu-se apele subterane ale vulcanului, cauzând multe explozii de abur( erupții freatice). Pe 18 mai la 7 dimineața, vulcanologul David A. Johnston, care a avut sâmbătă noapte obligația
Erupția vulcanului Saint Helens din anul 1980 () [Corola-website/Science/322194_a_323523]
-
de m până la deal. Toată apa din Lacul Spirit a fost temporar strămutată de alunecarea de teren, care a trimis valuri mari de 180 m care s-au izbit de culmea de nord a lacului. Alunecările de teren au expus dacita magmă din gâtul St. Helens la o presiune mult mai mică cauzând gaz-încărcat, topind stânca, și înalta presiune de abur de mai sus făcând-o să explodeze câteva secunde după ce alunecarea a început. Izbucnind explozii din partea posterioasa cauzate de alunecările
Erupția vulcanului Saint Helens din anul 1980 () [Corola-website/Science/322194_a_323523]
-
de piroclastic au fost trimise prin nord și o revărsare mai slabă de cenușă a crescut de la crater. Acest lucru a continuat păna la 22:32 când o a doua explozie mare a trimis cenușă în aer. A doua cupolă dacită a umplut această aerisire câteva zile mai târziu. Două luni de repaus s-au încheiat printr-o erupție care a durat din 16 până în 18 octombrie. Actest eveniment a șters al doilea dom, a trimis cenușă în aer 16 km
Erupția vulcanului Saint Helens din anul 1980 () [Corola-website/Science/322194_a_323523]
-
însă rocile magmatice. Activitatea vulcanică în aceste ținuturi a început în cretacicul mijlociu (de cca. 150 milioane de ani), când teritoriul s-a scufundat. Prin crăpăturile formate au ajuns la suprafață mai întâi andezite, iar mai apoi riolite, riodacite și dacite. Prin procese subvulcanice au pătruns în straturile sedimentare mai vechi corpuri magmatice intrusive. Astfel, înălțimile Vișag, Traniș și Răchițele sunt formate din dacite, iar vârfurile Vlădeasa (1836 m), Piatra Grăitoare (1557 m) și Poiana Mică (1417 m) din riolite. Roci
Masivul Vlădeasa () [Corola-website/Science/303231_a_304560]
-
scufundat. Prin crăpăturile formate au ajuns la suprafață mai întâi andezite, iar mai apoi riolite, riodacite și dacite. Prin procese subvulcanice au pătruns în straturile sedimentare mai vechi corpuri magmatice intrusive. Astfel, înălțimile Vișag, Traniș și Răchițele sunt formate din dacite, iar vârfurile Vlădeasa (1836 m), Piatra Grăitoare (1557 m) și Poiana Mică (1417 m) din riolite. Roci sedimentare calcaroase de vârstă jurasică și paleocenă se găsesc la vest de Răchițele (Pietrele Albe, 1100-1300 m) și la sud de Remeți, în
Masivul Vlădeasa () [Corola-website/Science/303231_a_304560]
-
în silicați( SiO2 ) În marea lor majoritate oxizi sau săruri care au în compoziție Și. Magma sursă din care se formează aceste roci este clasificată că acidă și/sau bogată în silicați până la o compoziție de concentrație medie în riolite, dacite sau andezit. Această compoziție este în contrast cu magma de bază mult mai fluida care formează vulcanii scut, așa cum este Mauna Loa din Hawaii, care are o bază foarte largă și panțe foarte putin înclinate. Deși stratovulcanii sunt uneori denumiți "vulcani compoziți
Stratovulcan () [Corola-website/Science/308815_a_310144]
-
terțiara, cu incluziuni vulcanice de piroclastite din munții Gutâiului. Aceste roci vor fi în perioada miocena și pliocena (înainte cu 9,3 - 65 milioane de ani) în estul și vestul regiunii printr-o ruptură tectonica întrerupte cu zone de vulcanite (dacite și andezite). Principalele filoane de minereu sunt Prin măsurători geotermice a cuarțului hidrotermal s-a stabilit o temperatură între 305 - 180 de grade Celsius. Felul mineralelelor din această zonă se cifrează la un numar de 90, care se bazează pe
Baia Sprie () [Corola-website/Science/297032_a_298361]
-
Asia sau Europa provine de la măsurarea topografică a cartografului suedez Strahlenberg (1676-1747) care a mutat granița inițială dintre Europa și Asia de pe linia cursului Donului la munții Urali. Structura petrografică a lui Elbrus care este un stratovulcan, este alcătuită din dacite și andezite unde în timpul perioadei holocene s-a format caldera cu diametrul de 14x17 km. Ultima erupție a lui Elbrus a avut loc cu 2000 mii de ani în urmă ( ± 50 n.Hr.), urmele lavei vulcanice s-au găst pe
Elbrus () [Corola-website/Science/311278_a_312607]