542 matches
-
La unâ agenție de turismu etc.); 2. explicații de natură gramaticală (morfosintaxă) / lexicală; 3. exerciții. La aceste lecții, se adaugă diverse secțiuni auxiliare: alfabetul, scrierea și pronunțarea. Foarte util este și glosarul de la sfârșitul volumului (p. 259-338), cu echivalente în dacoromână, franceză și engleză. Textele sunt concepute pe două coordonate ale existenței aromânești: viața de zi cu zi - exemplu viu de supraviețuire / adaptare istorică - și cea intelectuală, de cucerire, prin cultura proprie, a locului meritat în conștiința / memoria europeană. Aceste două
Aromâna de lângă noi by Coman Lupu () [Corola-journal/Journalistic/10430_a_11755]
-
de cercetări și studii de istorie literară română, cu peste 50 de cărți și mai mult de 2 500 articole de promovare a culturii”. Dimensiunea spiritului sau multidimensional prin binecuvântarea și harul Logosului l-a concretizat în ctitor al Culturii dacoromâne, conferindu-i autoritatea misionara de Apostol al spiritualității. Omul de creație: Dascălul, Geniul, Duhovnicul, Sfanțul, potrivește, făptuiește și înnoiește sensul spiritual al Culturii Nației sale, dându-i măreția, funcțiunea și dimensiunea unei ordini superioare universale: „În acest fel, sublinia Marele
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
C, 1940), care îi rezervă un paragraf în tratarea cuvîntului căci; dovedindu-i astfel vechimea și ilustrînd-o cu citate din Cantemir, Țichindeal, Petru Maior și alții. Caracterul livresc al conjuncției căci e confirmat de Magdalena Vulpe (Subordonarea în frază în dacoromâna vorbită, 1980), care constată neînregistrarea ei în textele dialectale. Despre fenomenul confuziilor și al substituirilor între conjuncțiile parțial sinonime scrie și Mioara Avram (Gramatica pentru toți, 1997). E într-adevăr foarte probabil ca eroarea să fie o manifestare a fenomenului
"Căci" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16002_a_17327]
-
însoțit de note muzicale etc. Atunci se miră și se întreabă, pe bună dreptate, domnul profesor doctor în istorie Augustin Deac: “de ce institutele de specialitate ale Academiei Române au rămas pasive la descoperirea și descifrarea acestui document istoric, scris în limba dacoromână, latina dunăreană, într-un alfabet geto-dacic existent de milenii, cu mult înaintea celui latin al romanilor?” Dar, după orientarea ideologică ce o au, cei sus amintiți ar fi preferat ca acest diamant să nu se fi descoperit. Academia Română ar fi
O carte veche de 1.000 de ani, păstrată la Budapesta, răstoarnă toate teoriile istorice despre cultura strămoşilor noştri [Corola-blog/BlogPost/93213_a_94505]
-
prezentat comunicări la reuniuni științifice internaționale desfașurate la Paris, Roma, Berlin, Leipzig, Halle, Bonn, Sofia, Chișinău, Pitești, București. Posedă titlul de Doctor Honoris Causa al Universității din Oradea, Doctor Honoris Causa al Universității din Pitești, Doctor Honoris Causa al Academiei DacoRomâne, academie care l-a propus pentru Premiul Nobel pentru literatură în anul 2013. Mihail Diaconescu face parte din Comitetul Științific European al Societății Ad Fontes. Alle Fonti Dell Unita D′Europa aflate sub patronajul Secretariatului General al Comitetului Europei, al
COMEMORARE 97 de ani de la revenirea Bucovinei la Patria mamă- România la Palatul Mogoşoaia, 27.XI.2015, ora 11:00 [Corola-blog/BlogPost/93234_a_94526]
-
eroare regretabilă a "vorbirii neîngrijite", ca un anacolut și nici ca manifestare a unei tendințe moderne de simplificare a flexiunii. Ca foarte bună cunoscătoare a graiurilor românești, a textelor dialectale, autoarea a descris în cartea sa, Subordonarea în frază în dacoromâna vorbită (1980, reluată în Opera lingvistică, III, Cluj-Napoca, Clusium, 2006), ca și într-un articol din 1975, "Note privind sintaxa relativului care" (reprodus în Opera lingvistică, I, 2004), ideea a "două gramatici": una, cultă, care recomandă marcarea prin pe și
"Care" și "pe care" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9380_a_10705]
-
de cercuri internaționale cu meschine interese. Privitor la existența acestei conștiințe naționale valahice, doar două exemple: în 1780, doi reprezentanți ai iluministei școli Ardelene, Gh. șincai și Samuil Micu, elaborează și tipăresc Elementa linguae daco-romanae sive valachicae / Elemente de limbă dacoromână sau valahică, titlu din care se vede clar sinonimia Valah - Dacoromân / Român (la nordul Dunării, în Transilvania, nu numai la sudul Dunării, cum zic, în 1958, lexicologii staliniști / proletcultiști, în Dicționarul limbii române moderne); în ianuarie 1840, spre a pregăti
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
mai mult decât oricând se constată necesitatea revenirii la numele antic al statului nostru, Dacia, renunțându-se la numele de România, impus de imperiile moderne / contemporane... (cf. Ion Pachia-Tatomirescu, Istoria religiilor, I, Din paleolitic / neolitic până în mitologia pelasgo-daco-thracică - sau valahică / dacoromână, Timișoara, Editura Aethicus, 2001, p. 122 sq. / Etnonimul Pelasg > Belag / Belac - Balac - > Blac / Vlah - Valah -, imensa țară Pelasgia > Valahia, divizarea Pelasgilor >Valahilor, a Pelasgiei / Valahiei Mari, după Reforma Zalmoxianismului - din orizontul anului 1600 î. H. - în Dacia / Pelasgo-Dacia și Thracia
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Tata nu mă cheamă, /de ești cu El, de ce nu-i spui Tu, Mamă, /ca să-mi trimită unul dintre îngeri /să pună capăt istovitei plângeri...( Plângerea de pe Cruce). Ionel Zeană, vlăstarul armân din Doleani, salonic-Macedonia. Doctorul de aur al pătimirii dacoromâne a purtat cu demnitate șiragul anilor în temnițelor totalitarismului :1936, 1938- 1940, 1948-1963. Poetul creștin Zeană și-a zămislit crezul într-o confesiune lirică, în care viața urcă și coboară ca strigătele de pe cruce. Suspinul lui ca un jurnal de
PARTEA A II-A de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361196_a_362525]
-
Scriitorilor din România. S-a remarcat și în plan social unde are mai multe funcții și responsabilități: membră fondatoare a Fundației MIRABILIS pentru Medicină Alternativă Transdisciplinară (ONG) și președinta acesteia, secretar al UNFR, cu statut consultativ ONU, vicepreședintă a Academiei Dacoromâne (participant cu lucrări la Congresele de dacologie), membră a Asociației Medicilor Scriitori și Publiciști din România. A fost distinsă cu - Diploma si Crucea in grad de Officer- pentru servicii aduse cauzei progresului, acordate de Regatul Belgiei - Bruxelles 2006. Doamna Elena
SEARĂ DE POEZIE LA CENTRUL “JEAN LOUIS CALDERON”, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384682_a_386011]
-
fondator și coordonator de reviste culturale, membru al multor foruri ale scriitorilor români și nu numai, un model confirmat de Ordinul „Ambasadorii culturii” și Medalia „Virtutea literară” conferite de Liga Scriitorilor Români, Diploma de Doctor în Dacoromanistică, acordată de Academia DacoRomână, precum și altele, uităm că este vorba despre un om, cu limite biologice, a cărui muncă fără întrerupere, poate fi uneori epuizantă. Așa se face că, domnul GEORGE ROCA, despre care am scris aceste rânduri, fără să fi reușit să-i
SUFLETUL NU ARE GRANIŢE ! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382589_a_383918]
-
Literatură și Arte (ASLA) 2002 - Membru Emeritus al Academiei Româno-Americane (ARA) 2006 - Membru al Asociației Române pentru Patrimoniu (ARP) 2008 - Membru al Asociației Naționale a Cavalerilor de Clio 2009 - Membru al Ligii Scriitorilor din România 2011 - Membru al Fundației Academice DacoRomâne 2011 - Membru de onoare al Internațional Association of Paradoxism 2011 - Primește distincția „Virtutea Literară” din partea Ligii Scriitorilor Români; 2012 - Premiul Ligii Scriitorilor Români - Secțiunea Proză/Interviuri (Pentru volumul „De vorbă cu stelele”); 2013 - Medalia „Virtutea literară” din partea Ligii Scriitorilor Români
INTERVIU CU GEORGE ROCA – DESPRE PRIETENIE, LITERATURĂ ŞI ARTA – ÎNTRE DOUĂ CONTINENTE [Corola-blog/BlogPost/92413_a_93705]
-
Ateneu, Luceafărul, Destine, Argeș, Cronica Fundațiilor, Puntea Prieteniei (China) ș.a. Astăzi, frecventez Cenaclurile bucureștene Destine, Literatorul, Mihai Eminescu, Octavian Goga, particip la manifestări culturale și științifice din Capitală și iau parte la Reuniunile și Sesiunile de comunicări periodice ale Academiei Dacoromâne. De-a lungul anilor, din maldărul de manuscrise mai vechi și mai noi, am strâns, când și când, poeziile care în acele clipe îmi plăceau cel mai mult, și am făcut cărți pe care le-am publicat de-a lungul
„ DORESC O ROMÂNIE CU O CULTURĂ COMPETITIVĂ ÎN LUME ” [Corola-blog/BlogPost/93534_a_94826]
-
cu pseudonim: Marian Haiducu, Radu Mirt. -Mi-au fost acordate premii (selectiv): -Pentru poezie, la Cenaclului „George Bacovia” în anul 1971; Pentru poezie, la Cenaclului „Nichita Stănescu”al Bibliotecii Municipale (Metropolitane) Mihail Sadoveanu”, București în1988. Premiul MIHAI EMINESCU acordat de Academia Dacoromână (2005), pentru volumul de poezii OCHIUL ZIMBRULUI -Editura Tempus D.R. -Premiul Special Mondial al Radio China Internațional la concursul de cultură chineză, *SICHUAN, PARADISUL URSULUI PANDA” (2007), premiu înmânat în Marea Sală a Poporului de către Vicepreședintele Parlamentului Republicii Populare Chineze
„ DORESC O ROMÂNIE CU O CULTURĂ COMPETITIVĂ ÎN LUME ” [Corola-blog/BlogPost/93534_a_94826]
-
OCHIUL ZIMBRULUI -Editura Tempus D.R. -Premiul Special Mondial al Radio China Internațional la concursul de cultură chineză, *SICHUAN, PARADISUL URSULUI PANDA” (2007), premiu înmânat în Marea Sală a Poporului de către Vicepreședintele Parlamentului Republicii Populare Chineze. -Premiul MIHAI EMINESCU al Academiei Dacoromâne (2009), pentru volumul de sonete FAGURI SĂLBATICI-Editura SemnE. -Diplome pentru activitatea publicistică (perioada 1993 -1996), acordate de Societatea culturală „Destine”, București; Diploma de Excelență (2011) pentru volumul de versuri ELEGANȚII ATOMI AI FRUMOSULUI- Ed. SemnE; Diploma de investire cu titlul
„ DORESC O ROMÂNIE CU O CULTURĂ COMPETITIVĂ ÎN LUME ” [Corola-blog/BlogPost/93534_a_94826]
-
pentru activitatea publicistică (perioada 1993 -1996), acordate de Societatea culturală „Destine”, București; Diploma de Excelență (2011) pentru volumul de versuri ELEGANȚII ATOMI AI FRUMOSULUI- Ed. SemnE; Diploma de investire cu titlul de DOCTOR HONORIUS CAUSA, (2013) acordat de Senatul Academiei Dacoromâne pentru promovarea susținută a valorilor românești. -Am fost inclus în „O ISTORIE A LITERATURII ROMÂNE DE LA ORIGINI...”, Editată 2006, ( Ediția 2 -2009), autorul monumentalei sinteze, ION ROTARU alocându-mi spațiu generos, un subcapitol. -Volumele de versuri mi-au fost onorate
„ DORESC O ROMÂNIE CU O CULTURĂ COMPETITIVĂ ÎN LUME ” [Corola-blog/BlogPost/93534_a_94826]
-
la emisiunile culturale, cum ar fi cele ale doamnei Liliana Ursu. -Sunt membru al unor Organizații culturale, științifice, astfel, (selectiv): -Fundația Internațională „MIHAI EMINESCU” ,Senior editor la Revista „Cronica Fundațiilor”;-Societatea culturală „DESTINE”, Redactor la Revista „Destine”; -Fundația cultural-științifică ACADEMIA DACOROMÂNĂ; -Fundația COLEGIULUI NAȚIONAL DE APĂRARE,Președinte al Comisiei de Control (1993-2001) - RADIOCLUBUL București, radioamator, membru,din1981,indicativ: YO3-2154 /B -R.S.-La ce proiecte literare lucrați în prezent, ce proiecte în perspectivă pregătiți? M.D. - Sunt pe punctul de a găta
Cine sunteți dvs.,domnule Marian Dumitru? ( II ) [Corola-blog/BlogPost/93538_a_94830]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > ACADEMIA DACOROMÂNĂ - COMUNICAT: MARIOARA MURĂRESCU - UN SUFLET ÎN SUFLETUL NEAMULUI NOSTRU Autor: Academia Dacoromână Publicat în: Ediția nr. 1131 din 04 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Senatul Academiei DacoRomâne a aflat cu durere despre trecerea la cele veșnice în noaptea de joi
UN SUFLET ÎN SUFLETUL NEAMULUI NOSTRU de ACADEMIA DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364060_a_365389]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > ACADEMIA DACOROMÂNĂ - COMUNICAT: MARIOARA MURĂRESCU - UN SUFLET ÎN SUFLETUL NEAMULUI NOSTRU Autor: Academia Dacoromână Publicat în: Ediția nr. 1131 din 04 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Senatul Academiei DacoRomâne a aflat cu durere despre trecerea la cele veșnice în noaptea de joi spre vineri a realizatoarei TV Mărioara Murărescu - doamna de suflet a folclorului
UN SUFLET ÎN SUFLETUL NEAMULUI NOSTRU de ACADEMIA DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364060_a_365389]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > ACADEMIA DACOROMÂNĂ - COMUNICAT: MARIOARA MURĂRESCU - UN SUFLET ÎN SUFLETUL NEAMULUI NOSTRU Autor: Academia Dacoromână Publicat în: Ediția nr. 1131 din 04 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Senatul Academiei DacoRomâne a aflat cu durere despre trecerea la cele veșnice în noaptea de joi spre vineri a realizatoarei TV Mărioara Murărescu - doamna de suflet a folclorului dacoromânesc. A fost de la începuturi alături de acțiunile noastre la recomandarea profesorului Ioan Călin - moț din
UN SUFLET ÎN SUFLETUL NEAMULUI NOSTRU de ACADEMIA DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364060_a_365389]
-
în noaptea de joi spre vineri a realizatoarei TV Mărioara Murărescu - doamna de suflet a folclorului dacoromânesc. A fost de la începuturi alături de acțiunile noastre la recomandarea profesorului Ioan Călin - moț din Moldovenești - Podenii Munților Apuseni, ca membră fondatoare a Academiei DacoRomâne, încă din vremea în care funcționa ca Institut Național pentru Românitate și Românistică. Mărioara Murărescu a fost atrasă de muzica folclorică încă din copilărie, când bunicul ei, care era cioban, cânta la caval. A urmat cursurile Conservatorului din București, fiind
UN SUFLET ÎN SUFLETUL NEAMULUI NOSTRU de ACADEMIA DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364060_a_365389]
-
emisiunea "Tezaur folcloric"). Prin plecarea ei la Zamolse, lumea folclorului - acest uriaș tezaur oral de spiritualitate dacoromânească, unic în Europa, prin care sufletul lui Zamolse a rămas prezent înlăuntrul sufletului fiecărui dacoromân, indiferent de vremuri și de regimuri politice, națiunea dacoromână a suferit o grea pierdere. Spiritul ei ocrotitor, felul ei de a fi și de a evalua și de a prezenta pe micul ecran stele nepieritoare ale frumosului autentic românesc, într-un cuvînt zestrea ei de preoteasă, a călăuzit drumul
UN SUFLET ÎN SUFLETUL NEAMULUI NOSTRU de ACADEMIA DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364060_a_365389]
-
moșească o strălucită pleiadă de artiști tineri talentați înaintemergători ai cetății folclorului dacoromânesc. Ea este o adevărată cloșcă cu puii de aur ai tezaurului spiritului dacoromânesc. Marioara Murărescu a primit distincțiile ADR și titlul de doctor în dacoromânistică al Academiei DacoRomâne devenind o nemuritoare a națiunii dacoromâne, iar Senatul ADR îi acordă post mortem supremul titlu de Doctor Honoris Causa pentru întreaga sa activitate închinată tezaurului folcloric zamolsian, autentic dacoromânesc. Mărioara Murărescu a fost, este și va rămâne suflet în sufletul
UN SUFLET ÎN SUFLETUL NEAMULUI NOSTRU de ACADEMIA DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364060_a_365389]
-
tineri talentați înaintemergători ai cetății folclorului dacoromânesc. Ea este o adevărată cloșcă cu puii de aur ai tezaurului spiritului dacoromânesc. Marioara Murărescu a primit distincțiile ADR și titlul de doctor în dacoromânistică al Academiei DacoRomâne devenind o nemuritoare a națiunii dacoromâne, iar Senatul ADR îi acordă post mortem supremul titlu de Doctor Honoris Causa pentru întreaga sa activitate închinată tezaurului folcloric zamolsian, autentic dacoromânesc. Mărioara Murărescu a fost, este și va rămâne suflet în sufletul folclorului autentic, al cîntecului, portului și
UN SUFLET ÎN SUFLETUL NEAMULUI NOSTRU de ACADEMIA DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364060_a_365389]
-
îi va purta numele, iar un premiu Mărioara Murărescu va fi acordat periodic unor continuatori ai strădaniilor sale pe scene și în studiouri de televiziune în semn de pioasă aducere aminte întru nemurirea folclorului autentic dacoromânesc. ----------------------------------------------------------------------------- Pentru SENATUL FUNDAȚIEI ACADEMIA DACOROMÂNĂ „TEMPUS DACOROMÂNIA COMTERRA” Dr. Geo STROE București 1 februarie 2014 (10 014 după Calendarul dacoromânesc) Referință Bibliografică: Academia DacoRomână - COMUNICAT: MARIOARA MURĂRESCU - UN SUFLET ÎN SUFLETUL NEAMULUI NOSTRU / Academia Dacoromână : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1131, Anul IV, 04
UN SUFLET ÎN SUFLETUL NEAMULUI NOSTRU de ACADEMIA DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364060_a_365389]