32 matches
-
înnoirea limbajului continuă să acționeze și în Metamorfoze.” Eugen Cizec Între anii 2 și 8 d.Ch., Ovidiu a compus, în cincisprezece cărți, aproape 250 de legende privitoare la metamorfoze. A compus această colecție de mituri în 12.000 de hexametri dactilici. Dacă de la această vastă lucrare i s-a imputat acel celebru error și a fost alungat din Romă la capătul pământului, recte Pontul nostru Euxin, Tomis, poate vă mai discenne viitorul dar există și riscul devierii adevărului,căci până acum
2017- ANUL OVIDIU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1475319693.html [Corola-blog/BlogPost/353369_a_354698]
-
completă, prin care renasc și se reunesc ritmurile cardiace cu prosodia pe care doar poetul le poate alinia și reda comprehensibil. Cordul devenit inimă, își recapătă esența vie, cu cele mai variate cadențe: ritmul bradicardic iambic, ritmul tahicardic troheic, extrasistolele dactilice, ritmurile de scăpare, amfibrahice. Iar cele trei figuri sunt reunite în contemplare și în modalitatea de exprimare, căci fiecare este câte puțin din toate: medicul a găsit în cord frumusețe și armonie, artistul a descoperit detalii ce-i trezesc interes
La Sala Dalles din Bucureşti, medicină, artă plastică şi poezie by http://uzp.org.ro/la-sala-dalles-din-bucuresti-medicina-arta-plastica-si-poezie/ [Corola-blog/BlogPost/93010_a_94302]
-
p. 80); El își bea ceaiul matinal / Din flori de mucigai moral.» (p. 108); (5) distihurile epigramatic-polivalent-înrăzăritor-satirice: (formal / parodic-topârceniene:) «O emoție finală / Fu cazată-n Capitală» (p. 48); «Atestatul de zacuscă / Este parafat de-o muscă.» (p. 52); Rima lui dactilică / S-a născut etilică !» (p. 67); «Limbile, cât mai străine, / Tot mai bune-s cu măsline !» (p. 50); «I-ul ce-a scăpat de punct / E mai drept, fiindcă-i defunct.» (p. 51); („parodierea“ rubricilor de „mică publicitate“ din mass-media
ÎNTRE CORBIGRAMĂ, EPITAF ŞI FABULĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_1397642666.html [Corola-blog/BlogPost/347838_a_349167]
-
lexical; 1.5 Explicarea unor elemente de cultură și civilizație. NOTĂ: *) Textele studiate vor fi diferite în funcție de filiera (teoretic/vocațional/teologic). 2.Conținuturi: 2.1. Morfologie: substantiv, adjectiv, pronume, verb, numeral; 2.2. Sintaxa; 2.3. Metrica și prozodie: hexametrul dactilic și pentametrul; 2.4. Literatura:- ILIADA - capodoperă a literaturii universale; - ODISEEA. - capodoperă a literaturii universale; - Tragediile lui Eschil - Tragediile lui Sofocle - Tragediile lui Euripide - HERODOT - părintele istoriei - Tucidide și opera să - Concepția istorică a lui Plutarh - Contribuția lui Xenofon la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
s-a permis să se întoarcă la Constantinopol, dar puțin mai târziu s-a retras la Chora, unde a murit pe 13 martie 1332, sub numele monastic de Theoleptos. Opera vastă a lui Metochites cuprinde 20 "Poeme" scrise în hexametru dactilic, 18 orații "Logoi", "Comentarii" la tratatele de științe naturale ale lui Aristotel, o introducere la astronomia lui Ptolemeu ("Stoicheiosis astronomike") și 120 de alte texte pe teme diverse, adunate sub numele de "Semeioseis gnomikai". Ediții
Teodor Metochites () [Corola-website/Science/305724_a_307053]
-
cunoscut în română sub numele de Ovidiu. Datorită perfecțiunii formale a stilului, umorului fin și fanteziei creatoare a devenit unul dintre clasicii literaturii latine, alături de Horațiu și Virgiliu. Ovidiu a excelat în forma distihului elegiac, cu excepția "Metamorfozelor", scrise în hexametru dactilic, după modelul "Eneidei" lui Virgiliu sau epopeelor lui Homer. Așa cum scrie el însuși în "Tristia IV 10", Ovidiu s-a născut la 20 martie 43 î.Hr. în orașul Sulmo (astăzi: Sulimona), situat în Italia de mijloc, la aprox. 140 km
Publius Ovidius Naso () [Corola-website/Science/297061_a_298390]
-
acesta a fost inițial cunoscut sub numele de „boala franceză”, așa cum specificau referințele tradiționale. În 1530, denumirea de „sifilis” a fost utilizată pentru prima dată de către medicul și poetul italian Girolamo Fracastoro ca titlu al poemului său latin în hexametru dactilic, care descria ravagiile produse de această boală în Italia. Din punct de vedere istoric, sifilisul a fost de asemenea cunoscut sub numele de „vărsatul cel mare”. Microorganismul care declanșează boala, "Treponema pallidum", a fost identificat pentru prima dată de către Fritz
Sifilis () [Corola-website/Science/310130_a_311459]
-
fiind înmormântat pe colina "Esquilina". Creația lui Horațiu s-a păstrat în întregime până în zilele noastre și poate fi împărțită în trei perioade: Cele două cărți cu Satire ("Satirae"), numite de Horațiu "Sermones" ("Convorbiri"), cuprind 18 poezii scrise în hexametre dactilice, inspirate din operele satiricului Gaius Lucillius. Sub forma unui dialog cu Maecena, sunt tratate teme etice, criticându-se, pe baza unor exemple, ambiția nemăsurată, prostia, avariția, defecte și vicii care îi fac pe oameni nefericiți, într-un mod tolerant și
Quintus Horatius Flaccus () [Corola-website/Science/299749_a_301078]
-
Exegi monumentum..." ("Carmina", III,30). "Carmen saeculare", scrisă cu ocazia sărbătorilor „seculare” ("ludi saeculares") organizate de împăratul Augustus (17 î.Hr.), este oda patriotică cea mai avântată închinată gloriei Romei. "Epistulae" ("Scrisori"), două cărți (20 și 13 a.Chr.) în hexametru dactilic cu problematică filosofică, morală, literară etc. Ca filosof, Horațiu preferă principiul aristotelian al "căii de mijloc de aur" ("aurea mediocritas") și învățăturile lui Epicur, conform cărora plăcerea reprezintă bunul unic, iar durerea singurul rău existent. Adevărata plăcere se găsește în
Quintus Horatius Flaccus () [Corola-website/Science/299749_a_301078]
-
fost un aed din Ionia, din a doua jumătate a secolului VIII î.Hr., și care a preluat în epopeele sale, "" și "Odiseea", tradiții, fragmente și motive din mituri vechi și cântece populare. Iliada este compusă din 15 337 de hexametri dactilici și, din epoca elenistica, divizată în 24 de cânturi. Textul a fost probabil compus între 850 și 750 î.Hr. (date deja menționate de către Herodot), deci cu patru secole după perioada în care istoricii înscriu războiul mitic pe care acesta îl
Iliada () [Corola-website/Science/300831_a_302160]
-
înaintașilor, asociind analiza expresiei cu intuiții estetice remarcabile, din păcate fără o sistematizare care să permită concluzii generale asupra scriitorului. Expresivitatea limbii române, 1942, este mult mai arbitrară însă, încercând o clasificare a cuvintelor românești pe tipare ritmice (cuvinte "trohaice", "dactilice" etc.) cu valori artistice "fixe", ceea ce este fals, un cuvînt avînd o funcție stilistică numai în context, lorgu Iordan în Stilistica limbii române, București, 1944, creează un echivalent al lui Bally pentru limba noastră, urmărind, pentru prima oară sistematic, toate
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
delfic” asupra stilului poeților beoțieni, cum este Hesiod, de pildă, cu atât mai mult cu cât nici În cazul lui nu s-ar putea face clar diferența Între poet și profet. În plus, stilul foarte personal, dar epic, folosirea hexametrului dactilic, mișcarea metrică lentă, de preferință spondaică, gustul pentru metaforă, tonul demn - toate acestea sunt trăsături caracteristice ale oracolelor delfice care se regăsesc În egală măsură la Parmenide și Empedocle. Porecla lui Heraclit (deosebit de interesat de oracole), ho skoteinos, „cel obscur
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
patristica [Platonismo e filosofia patristica. Studi e testi 1], Vita e Pensiero, Milano, 1992). Capitolul XIX POEZIA LITURGICĂ GREACĂ 1. Poezie clasică și poezie liturgică Pe lîngă formele poeziei creștine care se caracterizează prin reluarea ritmurilor clasice - fie a hexametrului dactilic, ca în poezia lui Nonnos și a Eudociei, fie a diverselor tipuri de metru liric, cum sînt cele din poezia inovatoare și tradițională în același timp a lui Synesius - a apărut și s-a răspîndit mai ales începînd din secolul
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
214 dar în analiza literară trebuie să avem în vedere faptul că normele "exactității" au variat considerabil de la o școală poetică la alta și, firește, de la o națiune la alta. în limba engleză, unde rima masculină predomină, rimele feminine și dactilice au de obicei un efect burlesc sau comic, în timp ce în latina medievală, în limba italiană sau în cea polonă, rimele feminine sunt obligatorii când se tratează temele cele mai serioase, în engleză întâlnim problemele speciale constituite de rima vizuală, de
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
și de trăsăturile oare le deosebesc și de modul în care fiecare dintre 'aceste trăsături corespunde scopului estetic al genului: drama e scrisă în vers iambic, deoarece acest vers este cel mai apropiat de vorbirea obișnuită, în timp ce epopeea cere hexametrul dactilic care nu se 1 aseamănă de loc cu aceasta: Dacă cineva s-ar gândi să întreprindă o imitație narativă într-un alt soi de măsură, sau în mai multe, ar părea nelalocul său. într-adevăr, din toate felurile de metri
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
lăcrimând, / Pe culmi alergând, / Pe toți între bând / Și la toți zicând Rimele monosilabice sunt numite rime masculine (silabele finale sunt accentuate: ...dés /...iés), iar rimele bisilabice (penultima silabă accentuată: ...lúne /...súne), rime feminine. Rimele bogate sunt cele trisilabice (rima dactilică începe cu antepenultima silabă, care e accentuată: ... clípele/...arípele) sau tetrasilabice (rima hiperdactilică/peonică realizează identitatea fonetică a ultimelor patru silabe: ...málurile/...válurile). - Rima interioară (două cuvinte sau cele două emistihuri dintrun vers rimează: Linele, colinele / strâng de sus luminile
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
patristica [Platonismo e filosofia patristica. Studi e testi 1], Vita e Pensiero, Milano 1992). Capitolul XIX POEZIA LITURGICĂ GREACĂ 1. Poezie clasică și poezie liturgică Pe lângă formele poeziei creștine care se caracterizează prin reluarea ritmurilor clasice, adică fie a hexametrului dactilic, ca în poezia lui Nonos și a Eudociei, fie a diverselor tipuri de metru liric cum sunt cele care se întâlnesc în poezia inovatoare și tradițională în același timp a lui Sinesios, a apărut și s-a răspândit mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
și este caracteristic poeziei populare. Exemplu: "Doină, doină, cântec dulce Când te-aud nu m-aș mai duce". ( Doina) Dactilul- piciorul metric alcătuit din trei silabe, în care o silabă este accentuată, iar două neaccentuate. Ritmul astfel obținut se numește dactilic. Exemplu: " Mihnea încalecă, calul său tropotă" (D.Bolintineanu) Amfibrahul- piciorul metric format din trei silabe, în care prima este neaccentuată, a doua este accentuată și a treia neaccentuată. Ritmul se numește amfibrahic. Exemplu: "Pe vodă-l zărește călare trecând Prin
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
metric 37. Versurile se pot diferenția prin aplicarea rimtului metric fondat pe modelul de silabe singulare sau elidate. Piciorul metric duce la identificarea și înțelegerea funcționalității poeziei, în special, cea a lui Homer. În timp ce anumiți tropi (iambul pentametric sau hexametrul dactilic) sunt folosiți și de poeți moderni. Diversificarea piciorului metrului ține de construcția lingvistică, precum și de tradiția poetică regională. Modelele metrice sunt utilizate în mod diferit și devin trăsături specifice în conturarea ontologică a poeziei. Prin intermediul lor, putem înțelege diferențierea existențială
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Poetic Language, traducere de John Burbank and Peter Steiner, Ridder Press, New York, 1976. 38 Pornind de la modelele metrice putem identifica o compoziție interioară a poeziei definitorie anumitor autori, curente sau tradiții. De exemplu: pentrametru iambic - John Milton, Paradisul pierdut; hexametrul dactilic - Homer; tetrametrul iambic - A. Puskin, Eugene Onegin; octametrul trohaic - E.A. Poe - Corbul etc. 39 "A novel might be characterized as follows: its content would be fictional and portray a significant action or process. Its form could be one of suspense
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
ușurel/ Din lună mii de stropi/ Și cad punând scântei/ Pe frunzele de plopi”. Sunt versuri de vibrație scurtă, cu o tonalitate minoră, deși câteva nu lipsite, mai ales sub aspectul prozodic, de o mică notă personală, dată de cadențări dactilice și rime mai puțin obișnuite. Figurația celor cincizeci de poezioare, miniaturi sufletești brodate pe rețeaua unei fantezii metrice variate, e construită în special din elemente de recuzită a naturii (plopii înalți, grâul verde, florile de mac, anotimpurile), dorurile, visul, tristețea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290337_a_291666]
-
alexandrinul, din când în când și versul mai scurt. Foarte rar recurge la versul liber, toată iubirea sa fiind dăruită definitiv „sfintelor silabe cu rimă și cezură”. În două-trei rânduri ritmează în metru antic, construind hexametri și tetrametri amfibrahici și dactilici. Nu lipsesc procedările instrumentaliste. În cuprinsul lor, Visări păgâne (un fel de replică la Florile Bosforului de D. Bolintineanu), în parte și Eternități de-o clipă, mai puțin Amăgiri sunt piese arheologic-exotice, iar sub aspectul realizării le este proprie maniera
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
de nopți ar fi o ipostază a poeziei înseși, dar și un model de exprimare a credinței religioase și a patriotismului nației care le-a creat. Un anume spirit modernist se află infuzat chiar Acatistului... - recurgerea la virtuțile poliritmiei (alternanța dactilicului și trohaicului), ale unei imagistici de o abundență extraordinară, șocînd deseori prin noutate sau prin autohtonizare. Mult mai substanțial este efortul de a fuziona tradiționalismul și modernismul în volumul Pregătiri pentru călătoria din urmă. Năzuind să fie un îndreptar de
Cazul Paul Sterian - Ortodox și futurist by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9429_a_10754]
-
în fond, o chestiune de ritm. Iar la Sorin Mărculescu, ritmurile se dovedesc de o importanță incalculabilă, fiind, ele, forma cea mai adeseori utilizată pentru a reglementa cât de cât invazia discursului: „(zdrențe în vânt fluturând cu pocnet iar hexametri dactilici/ fragede leșuri zorite spre viața de clopot a umbrei)/ oricât aș crede că nu știu nimic știu mai mult/ decât mine numai fiind și știu mai mult decât dat mi-e/ să știu: treptele- s moi când le urc și
Originalitatea vintage by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3414_a_4739]
-
din Memento mori a avut aici o primă reprezentare tulburător de asemănătoare. Spontaneitatea și lipsa de măsură comandă textul. Versul lung, alexandrinul românesc, prezent în pasajele descriptive, alternează cu un vers expresiv și neobișnuit, cu alexandrinul clasic sub forma lui dactilică, săltăreț și cadențat. Cele mai spectaculoase înfruntări din epopee adoptă ritmul și măsura din Mihnea și baba, episodul cavalcadei; spontaneitatea vitală a scriiturii poetice se manifestă în construirea deliberată de imagini grandioase; uneori prețul este sacrificarea exactității prozodiei, așa cum va
D. Bolintineanu, poet și nimic altceva by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5431_a_6756]