159 matches
-
citind Jurnalul foarte intim atribuit lui Marin Preda. Ștefan Agopian l-a publicat în Ziua literară exprimînd firești îndoieli redacționale asupra autenticității sale. Cred însă că a făcut bine publicîndu-l chiar dacă e vorba, așa cum bănuiesc, de un text apocrif. Istoria dactilogramei pe care Darie Novăceanu a încredințat-o celor de la Ziua literară e aburită rău. O persoană care a murit între timp a fost pusă să copieze la Ministerul Justiției toate manuscrisele lui Marin Preda, ridicate din biroul său de la Cartea
Note la un jurnal foarte intim by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14915_a_16240]
-
că originalul a rămas la copist. Numele acestuia devine esențial, fiindcă e ultima persoană identificabilă care a avut jurnalul în mînă. Totuși Darie Novăceanu îl ține sub tăcere. Din mica istorisire, împănată cu diverse paranteze, prin care actualul deținător al dactilogramei explică în ce chip a ajuns în posesia ei n-am înțeles cîteva lucruri. De pildă ce căutau la Ministerul Justiției manuscrisele lui Preda. Ele puteau fi luate fie de Procuratură, fie, mai degrabă, de Securitate, pentru a fi copiate
Note la un jurnal foarte intim by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14915_a_16240]
-
Și am toate motivele să mă îndoiesc că o persoană căreia i s-au încredințat manuscrisele lui Preda spre copiere nu putea face ore suplimentare acasă, pentru a le citi și expertiza cît mai rapid. Poate că dl Novăceanu, cu dactilograma sa, s-a lăsat păcălit de acel cineva care i-a încredințat-o, luînd de bună autorecomandarea acestuia că lucra în Ministerul Justiției. Dar, dacă e așa, de ce nu îi scrie numele, căci omul ar merita, mai ales postum, să
Note la un jurnal foarte intim by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14915_a_16240]
-
luînd de bună autorecomandarea acestuia că lucra în Ministerul Justiției. Dar, dacă e așa, de ce nu îi scrie numele, căci omul ar merita, mai ales postum, să fie citat. Să fie nerecunoscător dl Novăceanu față de cel care i-a oferit dactilograma? Putem admite și asta, dar numele persoanei în discuție ar fi putut fi un argument pentru autenticitatea acestui jurnal. Dl Novăceanu se expune însă astfel bănuielii că, de fapt, acel copist n-a existat și că această dactilogramă e propria
Note la un jurnal foarte intim by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14915_a_16240]
-
a oferit dactilograma? Putem admite și asta, dar numele persoanei în discuție ar fi putut fi un argument pentru autenticitatea acestui jurnal. Dl Novăceanu se expune însă astfel bănuielii că, de fapt, acel copist n-a existat și că această dactilogramă e propria sa producție. Iar dacă e așa, în ce calitate?
Note la un jurnal foarte intim by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14915_a_16240]
-
pentru realizarea seriei de opere complete. Optează pentru publicarea a tot ce a scris Pamfil Șeicaru în exil, 15-18 volume "în regim de urgență". Nu include în proiectul său aparițiile din diferite țări, dacă nu au drept bază manuscrisele sau dactilogramele românești după care s-au efectuat traducerile; aparițiile în România, de după 1990; textele care nu pot fi probate ca autentice, fiindu-le date dispărute manuscrisele originale ori copiile. Deși ideea conducătoare a editorului este să epuizeze tot ce este accesibil
Secțiuni în dramele unei epoci by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14655_a_15980]
-
celelalte, arată un vârf strălucitor al aisbergului liric admirabil, în liniște, plutind la suprafață. (Irina Gavrilă, București) * O rugăminte către cei tentați să trimită la post-restant dischete cu poezii. Sunt de preferat, deocamdată, din motive lesne de închipuit, manuscrisele și dactilogramele. Mulțumesc! (Elena Adam, Vaslui) * Am primit cu bucurie urările. Sigur, la mijloc a fost o neînțelegere, nici măcar importantă. Prilej cu care vă mărturisesc că m-am bucurat că în epistolar sunteți mai puțin, chiar deloc, naivul veritabil din versuri. Recitind
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14095_a_15420]
-
și Oxford. Umbrită de activitatea științifică, beletristica sa redactată parțial în românește, parțial în limba franceză, cuprinde volume de poezii, de teatru, romane (Le couteau vert, Paris 1963 și Care Daniel?, Buc., 1995). Redactat în limba franceză și păstrat în dactilogramă, volumul de povestiri Paiață tristă (Guignol triste), la care ne-am referit este semnat cu pseudonimul Alexandre Treize și este datat 1974. El mai cuprinde alte unsprezece povestiri, de dimensiuni variabile, unele realiste, altele insolite, îmbinând fantezia macabră cu umorul
Alexandru Ciorănescu: Program by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15074_a_16399]
-
poate dura câțiva ani. Redactarea secundă vine în sprijinul primeia dar cel mai adesea o distruge. La sfârșitul etapei, după ce Foucault aduna mii de notițe, a doua redactare este dată spre dactilografiere. - Etapa 3: A treia redactare are ca suport dactilograma. Noua versiune va fi dată editorului pentru o nouă dactilografiere. Foucault distrugea ansamblul acestui dosar, cu excepția notelor sale de lectură care puteau să-i servească pentru alte lucrări. Nu își dădea manuscrisele, nu le păstra, le distrugea (spre exemplu, a
Philippe Artière - Michel Foucault - arhiva râsului by Raluca Arsenie () [Corola-journal/Journalistic/15203_a_16528]
-
lectură, cu speranța, respectiv promisiunea că pînă la sfîrșit efortul îi va fi răsplătit. În ce mă privește, comentînd volumul, nu-mi pot îngădui o alternativă similară, adică să risc a pune redacția în situația să-mi arunce la coș dactilograma, rămînînd cu această pagină în aer. Ca atare, renunț din capul locului la ce se cheamă o cronică. Nu din teama de a mă contamina de la frazele adesea cît se poate de dificultuoase ale textului de referință - legitime într-un
Filmul în trei proiecții by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15227_a_16552]
-
el, la o fermă de pe malul Dunării. Într-o încăpere alăturată, Mircea Dinescu însuși, cu un teanc de manuscrise în față, vorbea agitat la telemobil. Telemobilul îl ținea cu mâna stângă, iar cu mâna dreaptă corecta expeditiv printuri, manuscrise și dactilograme. - Citește asta, bătrâne Am citit și am râs. Era vorba de un scurt text care însoțea o caricatură referitoare la Irak. În timp ce americanii se pregătesc să dărâme de pe soclu, cu o funie trasă de un tanc, o statuie a lui
Infernul vesel by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13986_a_15311]
-
Cornelia Ștefănescu Editura „Muzeul Literaturii Române” a publicat în 2002, romanul Buga de Alexandru Lascarov-Moldovanu. Editarea s-a realizat după manuscrisul datat august-septembrie 1949, marcând astfel în finalul cărții timpul redactării sale. Descrierea acestui text inedit, dactilograma de 386 de pagini, cu intervențiile autorului pe pagină, corecturi și adăugiri, aparține dnei Dora Mezdrea. Pasiunea demonstrată de această cercetătoare față de manuscris, cu atât mai acuzat față de ineditul unui text, am descoperit-o când a semnat, alături de Marin Diaconu
Istorie patetică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13303_a_14628]
-
celor din timpul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, când teroarea ideologică era susținută de amenințarea cu lichidarea fizică a nesupușilor. Cărți interzise înainte de a deveni cărți Activitatea criminală desfășurată de regimul comunist în domeniul culturii s-a îndreptat și împotriva manuscriselor sau dactilogramelor - confiscate de la scriitori și păstrate apoi sub cheie sau distruse. Cărțile literaturii române sunt, așadar, scoase din circulație înainte de a deveni cărți. Activiștii PCR și lucrătorii Securității își bagă mâinile, ca niște ginecologi siniștri, în viscerele creației literare și provoacă
Din "realizările" regimului comunist - Cărți interzise by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12187_a_13512]
-
fost deținut politic, aflat după 1989 în poziția de consilier al Inspectoratului de Cultură pentru Municipiul București, dispunem astăzi de informații ceva mai numeroase referitoare la anvergura acestui genocid cultural. Din evidențele sale reiese că poliția politică a sechestrat manuscrise, dactilograme, fotografii, desene etc. de la un număr de cel puțin 123 de autori, printre care: Radu Gyr, Petru Dumitriu, Petre }uțea, Ion Caraion, Victor Valeriu Martinescu, Petre Pandrea, Victor Frunză, Paul Goma, Virgil Carianopol, Sergiu Dan, Nicolae Steinhardt, Gheorghe Ursu, Eusebiu
Din "realizările" regimului comunist - Cărți interzise by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12187_a_13512]
-
și pentru prima dată, umilit și indignat, se refugiază în anarhie și cinism, împotrivindu-se în felul acesta statului și altor evenimente de asuprire colectivă a individului. Acum, va redacta și prima lucrare "literară", monografia Ilustrissimae familiae Gombrowici, (rămasă în dactilogramă), ale cărei informații genealogice îi vor adânci și mai mult snobismul și însingurarea. Trăiește, prin urmare, o acută criză de inadaptabilitate, stârnind mila rudelor apropiate: "Artificialitatea mea provoca artificialitatea celorlalți. Eram nefericit. Nu puteam să-mi găsesc locul în lume
Centenar Witold Gombrowicz – "Un nebun răzvrătit" by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12363_a_13688]
-
urmă, ediția Bietul Ioanide. Cu spirit de expert, cronicarul a băgat de seamă că Nicolae Mecu, editorul critic și al celorlalte romane călinesciene (Cartea nunții, Enigma Otiliei) a procedat ca un veritabil profesionist, luând ca text de bază manuscrisul și dactilograma originală pe care a avut norocul să le descopere la Biblioteca Academiei. El a alcătuit un excelent aparat critic, scriind o adevărată Odisee a romanului, de la geneză până la publicare, cu toate avatarurile ei, și reconstituind sumbrul tablou al receptării de către
Studii despre clasici by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13216_a_14541]
-
cu "amintiri" de la Fredi. L-am pus bine. După ce a decedat (29 apr. 2002), l-am deschis. Erau acolo într-o perfectă devălmășie: acte, autobiografii, placheta sa de poeme suprarealiste "bust", decupaje din publicații, "fișe", "note" și mai ales, manuscrise, dactilograme, însumând mii de pagini - dar și acestea amestecate. M-am apucat să le pun cap la cap și să le ordonez într-un fel. Așa am izbutit să recompun nuvele, proiecte de roman. "Părți", "capitole" și "fragmente" din romanul său
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
am fost colegi, exasperată ori măcar istovită de inevitabil marea cantitate de stupidități banale ce-i trecea pe sub ochi - și era vremea cealaltă, vremea stupidităților impuse, a exercițiilor de tîmpenie obligatorii. își ridica frumoșii ei ochi albaștri din șpalturi și dactilograme, surîdea blînd și dezarmant, ei, da, o imbecilitate, un lung șir de imbecilități, chiar, și ce-i cu asta?! Ne-am văzut, mai apoi, de cîteva ori, prima dată după a fost la Paris, pe urmă la București. Trecuse vremea
Ada Bittel la aniversară () [Corola-journal/Imaginative/10578_a_11903]
-
Cum tocmai apăruse volumul al doilea al Operelor (1995) lui Vinea, ce conține proza lui scurtă, l-am citit cu scop detectivist. Una dintre proze, scrisă într-o manieră neobișnuită pentru scriitor, Sus pe luciul Dunării, și publicată direct după dactilograma din arhiva lui Vinea, mi s-a părut, în mod ciudat, cunoscută. Mi se părea că seamănă cu fragmentul prozastic Învățătură de minte al lui Dumitriu, pe care nu l-am uitat întrucît mă intrigase, căci apărea într-un moment
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
vecii vecilor!" (din capitolul trei) și, apoi, chiar sintagma titulară "învățătură de minte" detectabilă în capitolul patru. Interesant că, pentru titlul conferit lui Vinea, cheia se află în capitolele trei, șase și șapte, adică în trei din cele absente în dactilograma aflată în arhiva autorului Lunatecilor: "... o șaică mare cu pînza în trei colțuri călătorea în jos pe luciul Dunării", după cum, în finalul fragmentului prozastic, acțiunea e localizată, succesiv, "în josul apei" și "în susul apei". Avem două variante, Sus pe luciul Dunării
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
din textul lui Dumitriu are sensul contrar celui din citatul scos din varianta lui Vinea. Asta pentru că, începînd cu rîndul 16 de la pagina 34, în capitolul întîi existent în Viața Românească, urmează aproape patru pagini ce nu se regăsesc în dactilograma din arhiva lui Vinea. Ce e revelator în aceste patru pagini? Un anume pasaj. Acela în care recunoaștem imediat un leit-motiv specific atît lui Petru Dumitriu, cît și eroilor săi: fascinația cerului gol, substitut al transcendentului absent: "... se uita la
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
incitantă e, însă, alta: de ce se află primele două capitole ale nuvelei și în arhiva lui Ion Vinea? Iată, mai întîi, ce ne spune editoarea scriitorului, Elena Zaharia-Filipaș, în nota ei asupra volumului al doilea de Opere: "Manuscrisul 16557 conține dactilograma nuvelei Sus pe luciul Dunării și un reportaj". Presupun că reportajul este al lui Vinea; de aici ar reieși că și varianta primă a nuvelei îi aparține tot lui: altfel, ce să caute în mapa lui? Numai că acest fapt
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
nu-i este propriu; 3. Dumitriu a revizuit aceste capitole, a mai adăugat cinci, încheind prima parte a nuvelei. Nu putem evita, însă, o ipoteză care le anulează pe cele anterioare: pur și simplu, Dumitriu i-a dat lui Vinea dactilograma, cu intenția ca acesta s-o citească pentru a-i face observații; din diverse motive, poetul nu i-a mai restituit manuscrisul. Acest fapt ar putea, eventual, explica de ce Vinea a salvat dactilograma de la distrugere. Căci arhiva lui poartă urmele
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
simplu, Dumitriu i-a dat lui Vinea dactilograma, cu intenția ca acesta s-o citească pentru a-i face observații; din diverse motive, poetul nu i-a mai restituit manuscrisul. Acest fapt ar putea, eventual, explica de ce Vinea a salvat dactilograma de la distrugere. Căci arhiva lui poartă urmele gestului distructiv al creatorului. Or, manuscrisul nuvelei e, în mod misterios, legat de acest gest. Iată starea dactilogramei, descrisă de Elena Zaharia-Filipaș: "Paginile sînt arse de jur împrejur, ceea ce indică intenția autorului de
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
i-a mai restituit manuscrisul. Acest fapt ar putea, eventual, explica de ce Vinea a salvat dactilograma de la distrugere. Căci arhiva lui poartă urmele gestului distructiv al creatorului. Or, manuscrisul nuvelei e, în mod misterios, legat de acest gest. Iată starea dactilogramei, descrisă de Elena Zaharia-Filipaș: "Paginile sînt arse de jur împrejur, ceea ce indică intenția autorului de a distruge textul. (...) Corectări autografe cu creionul au fost făcute mai tîrziu, (...) căci se vede intenția autorului de a recupera textul prin rescrierea unor cuvinte
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]