24 matches
-
Acasa > Poeme > Antologie > ANTI-DADA Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1503 din 11 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Anti-DADA La chanson d”un dadaiste Qui avait dada au coeur, Ce faci tu când te îneci? Numeri zece, două zeci, Strigă, băiete, strigă, Tăcerea ta mă intrigă, Ferigă. Te invită iar la dans, Vive le Senegale et France, Între doi șoimi se-avântă care? Un
ANTI-DADA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 by http://confluente.ro/boris_mehr_1423628624.html [Corola-blog/BlogPost/366519_a_367848]
-
de întuneric încât doar cuvintele sunt lumina. În jurul primelor poezii în limba română scrise de Tristan Tzara, Ion Pop - Il “mondo come teatro” nei manifesti di Tristan Tzara / "Lumea ca teatru" în manifestele lui Tristan Tzara, Ioan Pop-Curșeu - L’eredità dadaista nell’opera di Benjamin Fondane / Moștenirea dadaistă în opera lui Benjamin Fondane, Ștefana Pop-Curșeu - Dal teatro dadaista al teatro di neo-avanguardia, Tzara, Adamov, Ionesco, Beckett/ De la teatrul dadaist la teatru de neo-avangardist: Tzara, Adamov, Ionesco, Beckett. Moderator: traducătorul Bruno Mazzoni
100 de ani DADA, celebrați la Roma by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104216_a_105508]
-
Ion Pop - Il “mondo come teatro” nei manifesti di Tristan Tzara / "Lumea ca teatru" în manifestele lui Tristan Tzara, Ioan Pop-Curșeu - L’eredità dadaista nell’opera di Benjamin Fondane / Moștenirea dadaistă în opera lui Benjamin Fondane, Ștefana Pop-Curșeu - Dal teatro dadaista al teatro di neo-avanguardia, Tzara, Adamov, Ionesco, Beckett/ De la teatrul dadaist la teatru de neo-avangardist: Tzara, Adamov, Ionesco, Beckett. Moderator: traducătorul Bruno Mazzoni. Marți, 22 noiembrie, de la orele 21.00, Teatrul Palladium al Universității Roma Tre va găzdui spectacolul de
100 de ani DADA, celebrați la Roma by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104216_a_105508]
-
pe o continuare a acelui discurs al demagogului interpretat de Lari în “D`ale noastre”. Discurs al lui Cațavencu dezmembrat de mine, redus doar la vocale și două consoane șuierătoare, ceea ce a constiutuit deja, de fapt, un fel de acțiune dadaista. Astfel, voi continua cu Lari Giorgescu în “l’Om DAdA”, ceea ce am început în “D`ale noastre”, unde l-am celebrat cu toată dragostea pe pre-dadaistul Caragiale (să mă ierte puriștii!)” a declarat Gigi Căciuleanu, într-o conferință de presă
Premieră la Teatrul Național București by http://uzp.org.ro/premiera-la-teatrul-national-bucuresti/ [Corola-blog/BlogPost/93565_a_94857]
-
et l’epoque du dandy - XI G 11. Atelier de creation de poesie - manifeste DADA, conduit par Cristian Galatanu et șes collegues 12. Recitation de poesies DADA par Cristian Galatanu, Alexandra Muclea et Andrei Gheorghe 13. Presentation sur le poete dadaiste Tristan Tzara - Adriana et Georgiana de XI G 14. Măcel Iancu l’architecte des maisons du Petit Paris - Cristian Sima et Mihnea Faust, IX F 15. Dadadanse Antonia et son partenaire 16. Menu francodadaiste : eleves de IX F 17. La
Ziua Internaţională a Francofoniei by http://uzp.org.ro/ziua-internationala-a-francofoniei-2/ [Corola-blog/BlogPost/92937_a_94229]
-
neclară. Sunt păreri care susțin că provine din afirmația "Da", folosită foarte des în discuțiile purtate de inițiatorii mișcării, de origine românească, Tristan Tzara (pseudonimul literar provine de la cuvîntul românesc "țara") și Marcel Iancu. Alte păreri susțin că inițiatorii mișcării dadaiste au creat acest cuvânt prin înțeparea cu un cuțit a unui dicționar francez-german, și deschizând cartea acolo unde indicau loviturile. O altă variantă spune că numele mișcării lor este ales prin hazard, dintr-un dicționar Larousse. El apare după ce inițiatorul
Dadaism () [Corola-website/Science/297542_a_298871]
-
a lui Malevici. La începuturile carierei a fost influențat de suprematismul rus și de generația artiștilor Revoluției Ruse. A studiat artiștii și teoriile grupate în jurul mișcărilor De Stijl și Bauhaus. Mai târziu a fost inspirat de ideea hazardului, de origine dadaista, de Arp și Duchamp. Sayler a ajuns la arta concretă în semn de protest față de realitatea politică și doctrina realismului socialist în România. Schimbarea, evoluția, mișcarea, au devenit teme centrale în opera să. Ceea ce caracterizează înainte de toate primele sale lucrări
Diet Sayler () [Corola-website/Science/329872_a_331201]
-
privind din acest punct de vedere, ar putea fi considerat una dintre marile figuri ale stilului avangardist din România. Totuși, traseul sau a fost sinuos și ciudat. Deși prieten cu Tzara și Marcel Iancu, într-o perioadă în care mișcarea Dadaista prindea forță, credința să în propria dezvoltare artistică și dorința de perfecționare l-au făcut să aibă prima expoziție de autor abia în 1922, după multe căutări și studii, expoziție în care a expus în principal lucrări post-impresioniste, cu un
Corneliu Michăilescu () [Corola-website/Science/326015_a_327344]
-
privind din acest punct de vedere ,ar putea fi considerat una dintre marile figuri ale stilului avangardist din ROMÂNIA. Totuși,traseul sau a fost sinuos și ciudat . Deși prieten cu Tzara și Marcel Iancu,într-o perioadă în care mișcarea DADAISTA prindea forță,credința să în propria dezvoltare artistică și dorința de perfecționare l-au făcut să aibe prima expoziție de autor abia în 1922,după multe căutări și studii ,expoziție în care a expus în principal lucrări post-impresioniste,cu un
Corneliu Michăilescu () [Corola-website/Science/326015_a_327344]
-
pentru el mai curînd un stadiu preparator: textele publicate aici de poet țin să marcheze, Înainte de orice altceva, ruptura, atitudinea anticonvențională „destructurarea gramaticii” și „logicii” discursurilor tradiționale; ilustrare, În fond, a unor teze futuriste („cuvintele În libertate”) și, mai ales, dadaiste, Într-un demers ostentativ antipoetic, - cum o atestă cele două Strofe parodice, dintre care a doua nu e decît reproducerea răsturnată a versurilor celei dintîi; mod ludic de a vorbi, ca Urmuz, despre vidul Literaturii, nu Înainte de a fi subminat
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
mă întâlnesc cu un poet trist și fără talent”. Într-un simulacru de rimă și de cadența a versurilor - o sumă întreaga de libertăți asociative și dezarticulări sintactice. Într-o bună parte din aceste texte mocnește parcă ceva din rebeliunea dadaista, amenințând, deocamdată, prin gestul insolent: „Ne-om dezbrăca pe deal în pielea goală / Să se scandalizeze preotul, să se bucure fetele”, prin mimarea naivității și prin batjocorirea tradiției. În Glas, de pildă, motivul zidului ruinat și părăsit, ca și metrica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290319_a_291648]
-
lui Tristan Tzara, ST, 1968, 8; Călinescu, Principii, 17-18; Manolescu, Metamorfozele, 54-55; Ion Pop, Avangardismul poetic românesc, București, 1969, 149-159; Mary Ann Caws, The Poetry of Dada and Surrealism: Aragon, Breton, Tzara, Éluard and Desnos, Princeton, 1970; Nicolae Balotă, Aventură dadaista, LCF, 1971, 26; Alex. Ștefănescu, „Primele poeme”, LCF, 1971, 31; Dan Cristea, „Primele poeme”, RL, 1971, 41; G. Călinescu, Universul poeziei, îngr. și postfața Al. Piru, București, 1971, 26-33; Elmer Peterson, Tristan Tzara, Dada, and Surrational Theorist, New Jersey, 1971
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290319_a_291648]
-
radical „etică” poate Îndepărta, chiar dezgusta publicul de o carte, valoroasă În original, dar devenită ciudată În ambalajul traducerii. Or, când e vorba de Septuaginta, acest risc trebuie redus la minimum. Nu ne permitem să facem experiențe stilistice văcăresciene sau dadaiste pe Sfânta Scriptură, mai ales În România, unde Încă nu există o traducere șiințifică a Bibliei. Un asemenea experiment și-l pot permite francezii, englezii sau italienii, care au zeci de traduceri excelente, nu noi, care abia ne dezmeticim. Așadar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
pentru el mai curând un stadiu preparator: textele publicate aici de poet țin să marcheze, înainte de orice altceva, ruptura, atitudinea anticonvențională „destructurarea gramaticii” și „logicii” discursurilor tradiționale; ilustrare, în fond, a unor teze futuriste („cuvintele în libertate”) și, mai ales, dadaiste, într-un demers ostentativ antipoetic, - cum o atestă cele două Strofe parodice, dintre care a doua nu e decât reproducerea răsturnată a versurilor celei dintâi; mod ludic de a vorbi, ca Urmuz, despre vidul Literaturii, nu înainte de a fi subminat
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
să piară lumea, își strigă mînia-melodia. Ion Caraion nimerește în Tzara imagini potolite - "moartea ar fi o frumoasă călătorie lungă/ și nesfîrșitele vacanțe ale cărnii țesuturi și oase", în schimb lui Tașcu Gheorghiu îi scapă, în La Chanson d'un Dadaiste, bufoneria avangardistă cu numere: "envoya au Vatican/ Leur deux corps en trois valises." Pentru ieșirea din volum, care continuă și după ei, cei care niciodată n-au regretat că refuză, ținînd pînă la René Char, cîteva versuri tot din Tzara
Ochi compuşi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9858_a_11183]
-
mascaradă, o oarece pasiune de-a vorbi "formalizat", în speranța că haosul se poate "ordona" așa, toate cîte puțin și la un loc fac din cartea-sinteză a lui Valentin Iacob un "sunet colorat". Sau, altfel spus, "la chanson d'un dadaiste/ Qui n'etait ni gaie, ni triste"...
Sofisme vesele și triste by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11229_a_12554]
-
celebrele New York School of Poetry și Black Mountain College cu al său prim happening din 1952) șunt preluate într-un adevărat living museum livrat cititorului că poezie în the true "Dada tradition". Volumul se împarte în poezii de tip "predică" dadaista (cu toate îndemnurile cunoscute și obiectele de cult consacrate: droguri, sex, anarhie, magicieni, sirene, îngeri foarte high, levitație etc.) și altele de tip hagiografie (grupajul intitulat Saints of Dada). Aici poemele șunt dedicate marilor spirite tutelare: Tristan Tzara (Thus Spoke
Dada for ever by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17713_a_19038]
-
semnul unui realism „magic” sau chipuri aproape abstracte de țărani - de naționalismul catalan... L-au transformat pe Miró dintr-un observator destul de pasiv al perioadei războiului civil din Spania într-un ardent luptător antifascist. Au promovat gesturi ocazionale de sorginte dadaistă - un afiș intitulat „Mai 1968” sau picturi din anii ’70 pe care Miró le-a găurit cu o torță - la rangul de manifeste socio-politice. Nu este greu de văzut că lucrările pe care expoziția le-a adus în prim plan
Universul lipsit de constrângeri al lui Joan Miró by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/4312_a_5637]
-
așa cum se desprinde el din textele vechi. Sînt convocate în acest colocviu al vechiului cu noul texte de Mihail Sadoveanu, Mateiu Caragiale, Ion Marin Sadoveanu, Ion Vinea, Gib Mihăescu și Șerban Foartă. Epilogul volumului oferă un montaj parcă de inspirație dadaista, cu fraze decupate din Letopisețul cantacuzinesc și din Sorin Titel, într-un cocktail deloc neverosimil, ba chiar reconfortant pentru cititor, care în final va răsuflă ușurat: deci asta e - sub straiul studiului academic se ascund de fapt condeiul autorului de
Critica si condeiul autorului de fictiune by Stefana Totorcea () [Corola-journal/Journalistic/17678_a_19003]
-
radical „etică” poate îndepărta - chiar dezgusta - publicul de o carte, valoroasă în original, dar devenită ciudată în ambalajul traducerii. Or, când e vorba de Septuaginta, acest risc trebuie redus la minimum. Nu ne permitem să facem experiențe stilistice văcăresciene sau dadaiste pe Sfânta Scriptură, mai ales în România, unde încă nu există o traducere științifică a Bibliei. Un asemenea experiment și-l pot permite francezii, englezii sau italienii, care au zeci de traduceri excelente, nu noi, care abia ne dezmeticim. Așadar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
precum Valéry, Vanderéme, Thibaudet sau E.R. Curtius. În articolul „Dadaism și creație“ (Viața literară, II, nr. 57, 15 oct. 1927, fragment din proiectatul volum Digresiuni asupra conceptului de poezie), Vladimir Streinu ironizează cu o finețe dusă pînă la imperceptibil „metafizica” dadaistă, combătînd-o cu propriile arme: „...Noi, care într-alte vremi ne-am fi prosternat zeităților astăzi defuncte, să așezăm cucernici pe Dada în ordinea acestui sacru incomprehensibil. Ca un predestin pentru orașul viitoarei solidarități internaționale, anticipînd rostul antantist între popoare al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
beată deplasare, i-a putut apărea ca dadaistic. Dadaismul a însemnat adecvarea la o realitate percepută ca delirantă, absurdă. Rezultatul a fost un insolit amestec de bizar umor și imponderabilă nebunie”. Proiectul Cumpăna era de fapt un colaj de asocieri „dadaiste” între fragmente urmuziene (din „Fuchsiada”) și heideggeriene (din „Ființă și timp”): „În Cumpănă, pentru început, textul lui Urmuz se ciocnește în mod insolit cu acela al lui Heidegger. Cuvintele «cînd curajul gîndirii își are obîrșia în exigența Ființei, abia atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Octavian Paler, Gabriela Adameșteanu, Teodor Mazilu, Ileana Mălăncioiu, Ana Blandiana, Mircea Dinescu, Nicolae Steinhardt, Alexandru Paleologu etc., întrucât erau considerate "snoabe, mistice, descompuse, dezumanizate, degenerate, morbide, iraționale, retrograde, putrede și mai ales decadente toate creațiile simboliste, ermetice, suprarealiste, naturaliste, expresioniste, dadaiste, moderniste, neomoderniste, șaizeciste etc., precum și tot ce ține de estetism, formalism, purism, experimentalism. Însuși locul în literatură al lui Eminescu e pus sub semnul întrebării, căci poetul nu numai că a împărtășit și propagat o filozofie idealistă și un pesimism
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
1974. Nina Cassian a scris enorm: versuri, dintre care unele pentru copii, dar și proză. În cele aproape 30 de volume, utilizează o gamă largă de tipuri prozodice și procedee care pleacă de la formule abstracte, poezii de notație, suprarealiste, expresioniste, dadaiste până la delir verbal, cu efecte comice realizate prin rimă și ritm. Nina Cassian este un poet autentic. Poetă informată, cu inspirație livrescă ce selectează doar chemările care-i corespund, distilându-le până la esență și până la saturare: "Heraclit și vechii greci
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]