100 matches
-
1372/95; la restitución deberá concederse al menos quince días laborables después de la fecha de șu expedicíon - Eksportlicens udstedt med forbehold af særforanstaltninger i henhold til artikel 3, stk. 4, i forordning (EF) nr. 1372/95; restitution ydes tidligst 15 dage efter udstedelsesdagen - Ausfuhrlizenz, erteilt unter Vorbehalt der besonderen Maβnahmen germäβ Artikel 3 Absatz 4 der Verordnung (EG) Nr. 1372/95; Erstattung frühestens fünfzehn Arbeitstage nach dem Tag der Erteilung zu gewähren - Export licence issued subject to any particular measures taken
jrc3120as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88276_a_89063]
-
tanar Grimani, pe care cineva l-a identificat cu același Gerolamo: vrând să se căsătorească cu o tânără din familia Tiepolo, a cerut mâna să de la tatăl ei care i-a răspuns umătoarele: Non sarà mai dito vero che mi daga la mân de mia fia a un desparà che no ga gnanga palazzo în Canal"» ("Nu voi da mâna fiicei mele unui disperat care nu are palat pe Canal"). Tânărul Grimani a promis că va construi o casă cu ferestre
Palatul Grimani di San Luca () [Corola-website/Science/333494_a_334823]
-
scuze, jjj... Asta nu înseamnă că treg de partea lui, nu-l cunosc, nu mă interesează... Fiegare cu masa lui... Dar n-o să merg bînă acolo cu ordinăria să-l mai înjur când el face ginste... Mai dîrziu văd eu, dagă se mai leagă de leafa mea îi dau gu vermorelul în gap..." Vintilă râse și îmi șușoti: "...vedeți, are el ce-are cu ideea asta, că v-ați legat de leafa lui! Încolo, dacă nu l-ar trăzni așa cîte-o
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
fălcos și așteptă. Eu mi-adug foloase mie, zise grasul deodată furios și agresiv. Restul nu mă interesează." "Păi așa zice și șobolanul", strigă Vintilă cu un fel de entuziasm pentru sine, pentru inteligența sa. "Îl privește, zise Calistrat, numai gă dagă eu îl prind, îl omor. Eu nu sânt indian să mă uit cu doleranță la toate viețuitoarele și să le las să-mi mănînge din draistă. Niște gretini!" Vintilă clătină din cap, având aerul că înțelege multe, se minunează și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
un porc. Tu ajungi repede în faza asta, singura care îți place..." "De bag în bida mă-tii gu bărbatu-tău, gu tot, eu nu l-am văzut niciodată bă dreapta îndîia j' adoua, gă doar de la gine am învățat, dagă nu de la el și de la tata... E drept, îmi ger scuse, tu nu tregi nigiodată de dreapta îndîia, ești un înger și de-aia de iubesc, un borc ji un înger, jjj..." Și aici Calistrat părăsi furculița și cuțitul, se
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
-i arăți și un autobuz și el tot pe tipesa lui o vede... În timp ce tu îmi placi mie, băiat tânăr, de..." "...Alo, alo, filozofule, nu de da la fedele noastre, nu zînt de nazul tău, ai destule fede în mahala dagă cu nevastă-ta, o distinsă doamnă, n-ai fost bapabil să te împaci... Ce te legi tu de el, mă, besmeticule, ca și când tu nu te-ai născut tot în mahala... ha, ha... Exizdă ji o mahala aristogratică... Atîda îi spun
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
destinație. Astfel, echipajul i-a urmat În aceeași prăpastie, șopti Dante. Să Încercăm mai degrabă să aflăm câte ceva despre corabie. Se uită În jur. În fundul cabinei, fixat de perete, era un scrin Întărit cu benzi de fier. Forțând cu vârful dăgii, smulse capacul din țâțâni. Înăuntru se afla un caiet Învelit În piele. Probabil jurnalul de bord. După o privire sumară, Îl vârî și pe el În traistă. Duhoarea descompunerii devenise insuportabilă. Fu cuprins de un atac de tuse violentă, În timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
ți-am zis eu, priorule, exclamă șeful gărzilor În gura mare, așa Încât oamenii săi să-l audă. Dante Își Îndreptă degetul arătător spre șira spinării lui Rigo, În dreptul inimii, arătând ceva. Două tăieturi paralele și adânci, pe vesta carbonizată. Scoase daga din buzunarul interior al hainei și introduse delicat lama În una din tăieturi. Oțelul pătrunse fără să Întâmpine nici o rezistență În țesuturile distruse. Tot În tăcere, sondă și cealaltă rană, cu același rezultat. Apoi se uită țintă la bargello, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
fi descoperit Într-un salt Înainte. Cu siguranță, așa era. Voia ca el să se descopere, Încrezându-se În mai marea sa agilitate. Abia atunci priorul Își dădu seama că, În fierbințeala urmăririi, lăsase jos țărușul de fier. Scoase anevoie daga din buzunarul de sub haină, agitând-o În față ca un recrut aflat În prima zi pe Câmpul lui Marte. - Aruncă spada sau ești pierdut! strigă. Celălalt rămânea nemișcat. Dintr-o dată, poetul auzi un glas. - Messere, te rog, cruță-l pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
avântă pe trepte În sus, de unde părea să vină o licărire. Trebuia să fi fost o torță sau o lumânare aprinsă la etajul superior. Străbătu coridorul aruncând câte o privire În fiecare chilie goală, apoi se aventură În ultima, cu daga În mână. Chilia nu era pustie. În picioare, rezemată de peretele din fund, femeia pe care o Întrezărise În biserică Îl fixa nemișcată, cu o scânteiere de frică În ochi, frângându-și mâinile. Respira greu, ca și când i-ar fi lipsit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
altarului. Dar, după doar câțiva pași, se opri, Împingând-o la adăpostul unuia dintre pilaștri și nemaifăcând nici el nici un zgomot, În Întuneric. În fața lor era un bărbat care se Învârtea prin naos, căutând parcă ceva. Mâna Îi alergă la dagă, gândindu-se că Brandan s-ar fi putut Întoarce, În timp ce umbra se apropia tot mai mult. Se pregătea să Îl atace, iar mușchii Îi jucau În așteptare; dar Înainte să sară afară, raza lunii lumină, printr-o fereastră, fața dizgrațioasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
să descâlcească acea „comoară” din ascunzătoarea ei, până când se pomeni dinaintea unui bloc compact și greu, de cel puțin două picioare pe cinci, și ceva mai gros de o palmă. Parcă cineva ascunsese În postav o placă din piatră. Cu daga tăie ușor un colț al Învelitorii de fetru. O rază ce pătrundea pieziș din curte izbucni ca o străfulgerare argintie În punctul dezvelit, orbindu-l pe poet. O oglindă. Era o oglindă ascunsă În Încărcătură. De o mărime neobișnuită, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
o siluetă Întunecată se interpuse Între el și ieșirea din ulicioară. Sub imboldul acelei noi primejdii, forțele i se redeșteptară. Se ridică În picioare, rezemându-se cu spatele de zid și rămânând nemișcat, În așteptare. Își duse mâna la mânerul dăgii și se pregăti să Îl alunge pe intrus, dacă s-ar fi dovedit că nu era cel pe care Îl aștepta. În fața lui apăruse o figură Învăluită cu totul Într-o mantie de in ușoară, care Îl acoperea până În partea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
deasupra lui. Părea pe punctul de a-l ataca iar. Zvârlind din picioare cu disperare, Dante se târî pe spate, dându-se Îndărăt cu câțiva pași. Apoi, arcuindu-se din șale, izbuti să se ridice În picioare și să scoată daga. Dar Arrigo nu părea ca ar fi vrut să Îl amenințe. Întinse mâinile spre el, arătându-i că era neînarmat, și i se adresă pe un ton potolit. - Nu te teme, messer Alighieri. Atacatorul dumitale a fugit. A luat-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Lucis imago repercussa. Ceea ce marele Frederic nu izbutise să afle, oprit de moarte. Acum, poarta acelei cunoștințe era acolo, În fața lui, gata să se deschidă. Privirea Îi zbură către scrinul Încă Închis, acoperit de teancurile de cărți prețioase. Cu vârful dăgii, forță sertarul. Lampa lui Elia. Acum pricepu ce sens aveau toate. Iată de ce fusese construită copia după Castel del Monte și de ce fusese chemat Fabio dal Pozzo, matematicianul, să calculeze... Asta voise să Îi spună Arrigo lângă zidurile Baptisteriului, prețios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Ibidem, pp. 251-252. 198 Brian Michael Jenkins, "Strategy: Political Warfare Neglected", San Diego Union-Tribune, 26 iunie 2005. 199 Comentariul îi aparține lui Hamoud al-Hitar, fiind citat în James Brandon, "Koranic Duels Ease Terror", 7 martie 2005, Interfaith Cooperation blog, http://daga.dhs.org/ icp/blog.html. 200 Václav Havel, "The Art of the Impossible: Politics as Morality in Practice", Knopf, Toronto și New York, 1997, pp. 90. 201 Mona Eltahawy, "The Wahhabi Threat to Islam", Washington Post, 6 iunie 2004, B7. 202
by Madeleine Albright [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
Asemenea celor pe care le făceați voi înainte de a veni în Italia și pe care le acopereați cu gunoi de grajd ca să țină de cald. M-a condus într-un colț. Ascunse sub o veche piele de cerb, erau o dagă romană în stare bună, vârfuri ruginite de lance și săgeți, fibule, monede, vase de sticlă colorată. A scos afară dintr-o gaură acoperită cu o piatră o pereche de cercei de aur. Din colecție mai făceau parte inele și brățări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
vizitatori. Era un mic grup de tineri, îmbrăcați ca niște țărani, înarmați cu arcuri cu săgeți deja gata de tras și îndreptate spre noi. - Volpe se perpelește acum în flăcările iadului, a constatat tânărul care purta la centură și o dagă, uitându-se la căpetenia bandiților. Ne-a măsurat și a zis: - Nu e rău pentru niște pelerini. Care e vrăjitoria? Cum le-ați venit de hac? Tocmai voiam să le răspund, când Bovo a venit în mare goană. - Nu trageți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
în fine gata să-mi povestească ceea ce i se întâmplase, părea rece și detașat, vorbindu-mi ca și cum ar fi relatat întâmplările altcuiva. Fusese capturat, legat cu căluș în gură și dus de braț în jos pe o scară. Cu o dagă împungându-i ceafa, îl obligaseră să se uite printr-o deschizătură din ușă la măcel. După care îi puseseră o glugă pe față și îl duseseră într-un loc unde, după coborârea multor scări, fusese lăsat de izbeliște. După câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Încăierare, Într-o ambuscadă la colț de stradă, În scăpărările unor oțeluri. În treburile astea, Însă, Diego Alatriste se descurca de minune. Era foarte priceput la trasul spadei și mânuia la perfecție, pitit În mâna stângă, jungherul acela zis și dagă, subțire și lung, căruia mulți Îi spuneau vizcaína, cu care mardeiașii profesioniști se ajutau adesea. Una caldă, alta rece ca vizcaína, se spunea pe-atunci. Adversarul era ocupat cu paratul și atacatul, cu fandări de scrimă fină, când deodată se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
de alguazili Martín Saldaña era dur și tăbăcit de intemperii ca o cărămidă. Purta peste cămașă un pieptar din piele de bivol, căptușit pe dinăuntru, foarte practic pentru amortizarea loviturilor și Împunsăturilor de cuțit sau de sabie; și, cu pumnalul, daga, spada și pistoalele lui, avea pe el mai mult fier decât toată Biscaya. Fusese soldat În războaiele din Flandra, ca Diego Alatriste și răposatul meu tată, și, camarad la toartă cu ei, pătimise ani lungi de lipsuri, primejdii și necazuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
conștiințele. Și nu s-ar putea spune că ne-am schimbat mult de-atunci. Fapt e că, pentru a se duce la Întâlnirea aceea căpitanul, și-a luat zeci de precauții. În partea din spate a cingătorii și-a atârnat daga vizcaína; și am mai văzut că Își strecura În carâmbul cizmei drepte cuțitul cel scurt de parlagiu care atât de multe servicii Îi făcuse la temnița municipală. Pe când era ocupat cu toate preparativele acestea, i-am observat pe furiș chipul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
puteau fi trași jos de pe cai cu ușurință. Era destul de răcoare, și căpitanul se Înfofoli mai bine În capa lui nouă, cumpărată din avansul În monede de aur al mascaților. Făcând aceasta, răsună clinchetul fierăriei pe care o purta dedesubt: daga vizcaína se frecă de mânerul spadei și de crosa pistolului bine Încărcat pe țeavă, pe care Îl ținea În partea dindărăt a centurii pentru cazul că trebuia să recurgă, În ultimă instanță, la acest mijloc zgomotos și definitiv, interzis cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
zidului. Alatriste respiră adânc de cinci-șase ori, ca să-și golească pieptul de umorile rele și, simțindu-se perfect stăpân pe sine și Într-o formă bună, ieși de sub portic cu spada În mâna dreaptă, În timp ce cu stânga scotea din teacă daga vizcaína. La jumătatea drumului, din bezna porții ieși Încă o umbră, cu câte o scăpărare metalică În fiecare mână; și umbra aceea, alături de a căpitanului, se mișcă pe străduță În Întâmpinarea celorlalte forme omenești pe care fanarul le proiecta deja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
camaradul meu! strigă, pe când para un atac, Într-o spaniolă elementară cu un puternic accent străin. Cruțați-l pe camaradul meu! Situația aceea, neatenția și strigătele Îl făcură să neglijeze puțin apărarea; și la prima Încercare, după o fentă cu daga, căpitanul Îl dezarmă fără efort. La dracu’ cu englezul naibii, se gândea. Unde s-a mai pomenit așa ceva? Cum adică să ceri Îndurare pentru altul, când tu Însuți ești pe punctul să te pupe mă-ta rece? Încă mai zbura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]