39 matches
-
probabil, va fi, din cauza spațiului, o idee lacunară. După cum spuneam, fiat fotografia. Instantanee, așa cum era folosită de Muybridge și de Marey, cot la cot cu "lanterne magice" și cu fenakistoscopul. Abia apoi și-au făcut apariția montajul și sunetul. Primele dagherotipuri datează de prin 1839. Pe la 1860, Cook și Bonelli puseseră cap la cap un mecanism denumit "fotobioscop" și promiteau sus și tare "o revoluție completă a artei fotografice". Obsesia generală la acea vreme era redarea realității în mișcare - valurile, norii
La început a fost fotografia by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11659_a_12984]
-
vom învăța bazele realizării unei picturi, pornind de la desen, acordând o atenție sporită observației, înțelegerii volumelor și proporțiilor, totul îmbinat cu informații și exemple din istoria artei vechi până la cea contemporană. Deși la 1839 pictorul Hippolyte Delaroche spunea, văzând un dagherotip: “de azi pictură a murit”, acest mediu, probabil cel mai cunoscut din aria artelor vizuale, continuă nu doar să trăiască ci să se metamorfozeze, să uimească, să indigneze ori să fascineze lumea. Curs 1, 2- Pictură. Importantă să că practica
Curs de initiere in pictura [Corola-blog/BlogPost/98676_a_99968]
-
al fotografierii artistice. Cel roșu nu este la fel de important, dar este mult mai frumos. Hățurile sunt pentru strunirea aparatului. Aceasta tehnică străveche am învățat-o de la un bătrân apaș, pe care l-am întâlnit la Babele, ținea în mână un dagherotip și prindea pe peliculă sufletul vântului. Pentru copii de la 13 ani, introducere în arta fotografică, relaționare cu aparatul foto, compoziția imaginii și o temă: umbra. Cartea cu povești, povești și desene strânse într-o carte manufacturată, atelier pentru copii de la
Atelierele de creativitate de la MTR [Corola-blog/BlogPost/99921_a_101213]
-
atenție distributivă. Lumea întreagă, așadar, lumea sensibilă, captată în uluitoarea ei fenomenalitate, printr-un hiperrealism ce poate vira paginile în fantastic. Există însă un arierplan sub această derutantă suprafață mișcătoare, un mehanism ce transformă imanența postmodernă în simplu ambalaj. În spatele dagherotipurilor care se tot succed, dincolo de tablourile alternate și montate cu dexteritate îl întrezărim pe Demiurgul romantic, fie el și îmbrăcat în blugi de producător postmodern. Aspirația către un Centru, căutarea unui miez de stabilitate ontologică, într-o lume destructurată, fac
O epopee orientală by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9584_a_10909]
-
de piele și au închis-o într-un seif, s-au înțolit și poartă costumele cu oarecare stîngăcie, emfatic-carnavalesc. Memorabilă este hieroglifa lor în mijlocul străzii, în fundal giganticul picior de metal al podului Brooklyn, peisaj fumegos, în sepia ca de dagherotip, industrial, fordist. Cel mai mic dintre ei țopăie fericit și deodată totul se schimbă într-o secundă, regizorul trece la desfășurarea au relenti a peliculei, în cadru apărînd înarmat Bugsy, șeful bandei rivale decis să-i lichideze, după avertismentul contondent
America, odată ca niciodată... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9191_a_10516]
-
Cluj-Napoca primul Muzeu de Artă Fotografică din România, urmând să fie expuse temporar aparate foto și accesorii vechi, unele din perioada interbelică, dar și aparate noi. Autor: Cristina Andrei " Vom prezenta și o istorie a fotografiei, de la începuturi, de la apariția dagherotipului, până în prezent. Vom avea și o bibliotecă cu albume dedicate fotografiei, dar vor fi expuse și fotografii celebre, cu Marlon Brando sau J. F. Kennedy, realizate de un fotograf american. Muzeul va fi deschis pe perioada festivalului, iar, ulterior, dorim
Primul Muzeu de Artă Fotografică din România - inaugurat la Cluj-Napoca by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/79470_a_80795]
-
în aceea a doctorului Stasov (Aleksandr Mezentsev), prin servitoarea sa Grunia. Ne aflăm la fin de siècle într-un Sankt Petersburg spectral, care pare locuit numai de personajele acestui film, o imagine se fixează cu intensitatea nostalgiei pe care numai dagherotipurile o au, o locomotivă cu aburi urmărită cu aviditate de la fereastra sa de către Liza, care visează să plece oriunde altundeva. Lumea burgheză din care face parte, ca și familia Stasov, este una menită dizolvării, o lume care își așteaptă sfârșitul
Despre monștri și cinema by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6083_a_7408]
-
prin contrast în cuprinsul vetustului ceremonial burghez, a fascinației genuine a monștrilor săi pentru „artă", și în special arta cinematografică, peste modul retro în care Balabanov filmează în spirit postmodern. Calitatea picturală a cadrelor impresionate într-un sepia aurit precum dagherotipurile macerate de oxizii melancoliei, reluarea unor imagini obsesiv-maladive care joacă rolul unui refren și muzica lui Prokofiev și Musorgski conferă un lirism inefabil filmului unde Sankt Petersburgul devine fundalul nu atât al unei „drame reale" cât al poeziei ei. Orașul
Despre monștri și cinema by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6083_a_7408]
-
a valsului cu moartea, din nou explicit, din nou supărător. Din nou discuții. Și ieșirea mortului din ladă, un leu împăiat colonizat de molii, fostul gadget al fostului fotograf Carol. O cutie, un bătrîn. Și-o manivelă care, prinsă în dagherotip, îi învîrte și pe una, și pe altul. E începutul unei fascinații de novice față cu blițul, care-l ține pe Filip lîngă Leo cel vechi și pleșuv, ,cadavrul unui om peste cadavrul unui leu", făcîndu-l să-și scape ,prada
Cal de poștă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11115_a_12440]
-
fotografia femei probând aceste accesorii, femei diferite, femei obișnuite, dar care toate își schimbau atitudinea în momentul în care își așezau pe creștet pălăria. Dr. Nicolae Suciu, președintele Filialei, a remarcat la vernisaj tendința, prezentă în expoziție, de întoarcere la dagherotip, la imaginea fixată pe plăci de sticlă, dincolo de aerul nostalgic implicit al pălăriilor vintage. Pictorul Ioan Anghel Negrean a caracterizat acest tip de fotografie drept "portrete îmbrăcate", încadrate cu atenție și caracterizate de eleganță și rafinament, rezultând imagini de o
CINCI PORTRETE MARAMUREŞENE de ANCA GOJA în ediţia nr. 103 din 13 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350797_a_352126]
-
Imediat sub titlul ziarului în grafica ingenuă a începuturilor, cu o bucolică țărăncuță, notînd probabil știri pe un corpolent carton e titrată, cum ar veni, tema numărul unu, scandaloasă desigur: Iadul casnic. Sub ea însă comic fotografia (cu aer de dagherotip) a Biroului Asociației Generale a Studenților din (țineți-vă respirația!) Montpellier, fiind trimiși (alt suspans) la pag. 3, pentru a afla numele celor șapte... din Montpellier. Un subiect grav, cu care nu aș încerca, nici în somn, să glumesc, atinge
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nici o întrebare și nu abordează cu seriozitate nici o problemă" (Scene din viața viitoare, 1930). Pe lîngă un Émile Zola fotograf, care își developa el însuși plăcile, cîți sînt ca Baudelaire, care, chiar în momentul în care inventarea pozitivului permitea înlocuirea dagherotipului, comenta astfel prima expoziție fotografică din istorie (1855): "În aceste zile deplorabile, se produce o industrie nouă care nu contribuie în mică măsură la confirmarea prostiei în întregul ei și la ruinarea a ceea ce putea rămîne divin în spiritul francez
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
m-am amuzat. Nici un mijloc tehnic de comunicare descoperit vreodată de om, nici o tehnologie, de la fotografie și telegraf la radio, cinematograf, t.v. și internet n-a făcut să dispară un gen ori altul de artă (a dispărut pictura din cauza dagherotipului, teatrul din cauza filmului?) iar dacă le-a influențat, influența n-a fost capabilă să le schimbe natura (cinematograful a încurajat comportismul și a descurajat analiza psihologică în roman, dar nu mai mult). Ce poate fi cyberromanul? Un pas mai departe
Cultura "mijlocitului" by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15012_a_16337]
-
acoperită cu pânză albă; o cutie de lemn plină cu "planete de tânăr"; o pereche de "cizme spaniole"; un aparat cu pompiță de colectat sputa; câteva fire de cenușă din cuibul păsării Phoenix; un maldăr de ceasloave, scrisori vechi și dagherotipuri; mecanisme perpetuum mobile cărate din bunkerul bunicului lui Vanghele; o mărgea de bufonită găsită în țeasta unei broaște râioase; mantaua străpunsă de glonț a generalului Dragalina; o întreagă apotecă plină cu balsamuri și poțiuni miraculoase; un relicvar conținând boabele Sfântului
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
acoperită cu pânză albă; o cutie de lemn plină cu "planete de tânăr"; o pereche de "cizme spaniole"; un aparat cu pompiță de colectat sputa; câteva fire de cenușă din cuibul păsării Phoenix; un maldăr de ceasloave, scrisori vechi și dagherotipuri; mecanisme perpetuum mobile cărate din bunkerul bunicului lui Vanghele; o mărgea de bufonită găsită în țeasta unei broaște râioase; mantaua străpunsă de glonț a generalului Dragalina; o întreagă apotecă plină cu balsamuri și poțiuni miraculoase; un relicvar conținând boabele Sfântului
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
însă, aveam categoric și erau aproape identice: două organe mari, cărnoase, încovoiate ca niște trompe, care se deosebeau de orice alt nas din familie cu excepția, evidentă, a scumpului stră-străbunic Zozo, al cărui nas, bulbucându-se dintr-un vechi și timpuriu dagherotip, mă alarmase considerabil în copilărie. (Apropo de nas, Seymour, care, trebuie să spun, nu făcea niciodată glume anatomice, m-a surprins odată cu întrebarea dacă nasurile noastre - al lui, al meu, al stră-străbunicului Zozo - nu pun aceeași dilemă nocturnă ca și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
pe strada mare unde teii dor sub pleoape promontorii reci de ploaie s-ar întrece să mă scape iar în vis nu mi-ar fi teamă să deschid metamorfoze te-aș căuta cât ține timpul florile de tuberoze iubire la dagherotip când febra estompează metafora din mine și-n decolteul zilei plutesc arar cocori când somnul priveghează cutia de comori atunci e ceasu-n care călătoresc spre tine precum o cavalcadă ieșită dintr o ramă c-un vis de bătălie și-același
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
plăcuțe de metal pe marginea tamburului și cu o mulțime de potențiometre nichelate și de luminițe. Ne-am așezat pe unde am nimerit, încercînd să nu dăm jos de pe măsuțe și servante vazele delicat lucrate și alte obiecte ciudate: un dagherotip, un lornion care se plia lentilă peste lentilă, niște păpuși rusești... Băieții s-au repezit la secțiunea pentru discuri a bibliotecii, unde se aflau cel puțin două sute de bucăți, atât muzică clasică, în mari cutii elegante, cât și discuri rock
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
era o berărie în Oltenița numită identic, fără să mai aibă vreo legătură cu Marcos, de mult oale și ulcele. Când s-a chivernisit bine, Marcos a lăsat crâșma în grija unui nepot dinspre nevastă (o româncă bălaie al cărei dagherotip ne-a rămas) și, în ciuda piciorului de lemn, a devenit un arendaș cât se poate de afurisit, dar și harnic. Cel mai mult a arendat unsprezece moșii deodată, pe care le dădea și altora în subarendă. A murit în 1906
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
omul într-o singură viață? Până se făcu mâncarea, băieții hotărâră unde avea să atace America în viitorul apropiat. Duane și Mark anunțau diferite țări, iar Tommy estima cât de greu ar fi de învins fiecare dintre ele. Bonnie - un dagherotip colorat, cu o friptură de două sute cincizeci de grame pe o farfurie de hârtie ținută în echilibru pe genunchi - asculta, de parcă ar fi fost un discurs pe care trebuia să-l memoreze pentru slujba ei de la Arc. — Uneori nu vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
respiră adânc și întinde-te, nu poate fi nimic grav, ai băut prea mult și ești obosit! În Iran, fiecare duce un secret diferit de al celorlalți. Puse laolaltă, aceste povești fac o lume altfel, asemănătoare cutiei obscure dintr- un dagherotip. Pozarul își vâră fața îndărătul ramei acoperite cu pânză neagră și spune: „zâmbiți!“ alcătuind dintr-un singur flash tăcerea studiată a unei umanități pe jumătate înghețate: copiii și mamele la picioarele taților sau doar fetele între ele, o mireasă cu
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
apropia de pământ, îl lovea cu vârful picioarelor și se sălta iarăși. Visul era colorat, dar, într-un fel anume, bătea spre sepia. Nu putea spune cât a durat zborul, în vis timpul nu e orizontal. Le vedea pe argintul dagherotipului figurile încremenite și translucide, ca și cum deasupra fotografiilor ar fi curs o apă subțire. Tataia, pe jilțul lui, privind într-o parte și, pentru prima oară, semeț precum Moise, apoi Filip, așezat pe trepte și scriind, rezemându-și capul în cotul
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
pe umăr. Păstrându-și echilibrul într-un mod neverosimil, maestrul îndemna pasărea să zboare. Porumbelul se roti în cercuri largi, venind atât de aproape, încât fata își acoperi obrajii cu mâinile. Visul rămase încremenit, coborî, în șirul celorlalte imagini, pe dagherotip. Și atunci Cosmina, înfundându-și mâna în punga cu firimituri, scoase câteva pentru a le arunca până la rădăcina copacului, ca să ademenească porumbelul rotat. Dar în locul acela, rezemat de trunchi, aștepta Iacob al lui Zevedei. — Nu, clătină din cap Cosmina. Nu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
portretul doamnei Gonse, din 1852, și fusese executat în 1853, la Paris, precum rezulta din scrisoarea ce însoțise trimiterea tabloului. O româncă locuind la Paris în acel an îl comandase, și pictorul, refăcând șabIonul (mîna proptită în obraz, ca la dagherotip, păr negru și împărțit pe creștet printr-o cărare, bonet de dantelă), introdusese figura unei femei mai în vârstă cu nas grecesc și mai pronunțat și cu un aer general de matroană, încărcată de bijuteriile de zestre. Modelul nu avea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Voltaire, Lavoisier, Wilhelm Tell). Ca și educația religioasă, popularizarea științifică se face în secolul al XIX-lea cu ajutorul vederilor pe sticlă (cursurile de seară fiind, adesea, proiecții de seară). Dar toată lumea este de acord că reproducerea unică pe metal, sau dagherotipul, fabricată de Daguerre, pictor și decorator de teatru, deja inventator al dioramei în 1822, introduce imaginea occidentală în era mecanică. Totuși, ca să trecem mai repede, intrarea în Lumea Nouă a imaginii nu are loc în 1839, nici în 1859, anul
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]