108 matches
-
cu fugiții ș.a.m.d. Câmpul semantic al impozitării reflectă suprapunerea mai multor straturi etimologice, cicluri istorice, influențe politice. În termenii de bază, miturile istorice se echilibrează: darea e o formație internă, dintr-un cuvînt de bază moștenit din latină, dajdia e de origine slavă, iar birul a fost explicat prin maghiară (în Dicționarul limbii române, DA, cf. DEX), prin slavă sau prin turcă (Ciorănescu, Dicționarul etimologic al limbii române). În terminologia veche, de mult ieșită din uz, sînt și alte
Biruri,taxe, impozite by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12183_a_13508]
-
judecător, cugetul împăcat. Fără o explicație evanghelică expresă asupra revenirii, procesul continuă, însă. Totuși, Evanghelia după Luca arată și alte pâri de natură acum a atrage competența Prefectului: „Pe Acesta L-am găsit răzvrătind neamul nostru și împiedicând să dăm dajdie cezarului și zicând că El este Hristos, rege” (Luca, 23; 2). Cel puțin indirect, din întrebarea magistratului rezultă că pârâșii și-ar fi schimbat astfel tactica acuzării, marșând acum mai ales pe crima de lezmajestate, săvârșită prin pretenția lui Iisus
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (IV). Cine a fost judecătorul lui Iisus? () [Corola-journal/Journalistic/26656_a_27981]
-
dintre voi să arunce cel dintâi piatra asupra ei!” (Ioan 8,7) . Altădată, ispita, poate mai periculoasă prin posibilele sale consecințe, vizează relația dintre iudei și puterea romană de ocupație, prin delicata problemă: „se cuvine ca noi, iudeii, să dăm dajdie cezarului sau nu?”, iar Iisus găsește din nou ieșirea cuvenită: „Dați cele ce sunt ale cezarului, cezarului, și cele ce sunt ale lui Dumnezeu, lui Dumnezeu.” (Luca 20, 25) . El devenise „Cel pe care-L caută să-L ucidă” (Ioan
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (II). În preajma Pesahului () [Corola-journal/Journalistic/26678_a_28003]
-
cnezatăformă de organizare politică de tip statal în evul mediu, bazată pe autoritatea cneazului). antreprenor. cătun, grup de așezări țărănești care nu constituie o unitate administrativă, având un număr mic de locuitori. cântar format dintr-o pârghie cu brațe egale dajdie dârvar diligență diurnă dorobanț dragon dram dregător dril epistat francare găitan ghebă gheretă gleb grătar han haraci și o limbă care oscilează la cea mai mică aplecare a talerilor. impozit. țigan folosit la tot felul de munci. trăsură mare acoperită
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de decizie folosite în cadrul acestuia. De la Cantemir încoace se vorbește despre „Republica Vrancei”. Două idei sunt atașate acestei denumiri. Prima a exprimat-o clar Cantemir și privește autonomia acestui ținut față de autoritatea domnească: „Ei plătesc domniei în fiecare an o dajdie știută; altminteri se țin de legile lor și nu primesc nici poruncile și nici judecători de la domnie” (Cantemir, 2001, pp. 173-174). A doua constă în ipoteza că Vrancea era o republică țărănească bazată pe democrație și egalitate. Aceasta în sensul
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
aceștia întărâtă cugetele locuitorilor și se bizuie pe întăriturile ce le-a dat lor firea. Nu se pricep la meșteșugul lucrării pământului cu sapa, fiindcă în munții lor nu au defel țarini; toată munca lor este păstoritul oilor. Plătesc o dajdie în fiecare an, însă nu atât cât le cere domnia, ci numai cât făgăduiesc ei domnilor; iar această învoială o înnoiesc, prin trimișii lor, de câte ori se așază domn nou peste Moldova. Dacă un domn vrea să se poarte mai aspru
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
părțile de munții cei mai sălbatici. Aici sunt douăsprezece sate și două mii de case și fiindcă se mulțumesc, ca și cei din Câmpulung, cu păstoritul, locuitorii nu au știință despre plug. Asemenea și ei plătesc domniei în fiecare an o dajdie știută; altminteri se țin de legile lor și nu primesc nici poruncile și nici judecători de la domnie. A treia este Tigheciul, în ținutul Fălciului, un codru aflat la hotarul cu tătarii din Buceag. Este pavăza cea mai tare a Moldovei
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
poruncile și nici judecători de la domnie. A treia este Tigheciul, în ținutul Fălciului, un codru aflat la hotarul cu tătarii din Buceag. Este pavăza cea mai tare a Moldovei între Prut și Basarabia. Locuitorii plătesc domniei în fiecare an o dajdie mică, toți sunt călărași sau călăreți, înainte vreme erau o oaste de 8.000 de oameni; dar acuma abia mai pot aduna la nevoie 2.000; de altminteri întrec în vitejie pe toți ceilalți moldoveni... (1998, pp. 183-185) Dintre cele
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
țanțoș pe la poarta mea, mam gândit și eu ca omul: „Iaca, l-o apucat și pe aista fudulia și umblă cu nasul pe sus... Da’ nu mi-ai spus ce taină îi cu făncialu’. Nu cumva mă-i ierta de dajdie, pentru că mă cheamă Carpen? Nu-i vorba să te iert, moș Dumitre. Alta-i taina. Și eu, care îmi făceam socoteli... „Îmi iau o pălărie nouă și babei un tulpan de să crape satul de ciudă!” Da’ cum văd eu
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
judecător, cugetul împăcat. Fără o explicație evanghelică expresă asupra revenirii, procesul continuă, însă. Totuși, Evanghelia după Luca arată și alte pâri de natură acum a atrage competența Prefectului: „Pe Acesta L-am găsit răzvrătind neamul nostru și împiedicând să dăm dajdie cezarului și zicând că El este Hristos, rege” (Luca, 23; 2). Cel puțin indirect, din întrebarea magistratului rezultă că pârâșii și-ar fi schimbat astfel tactica acuzării, marșând acum mai ales pe crima de lezmajestate, săvârșită prin pretenția lui Iisus
Iisus judecat de Pilat, cel mai important proces din istorie () [Corola-journal/Journalistic/66960_a_68285]
-
printre care și Cântecu lu Angealâu, baladă neatestată de nici o colecție folclorică și pe care n-o posedă nici Institutul de Folclor. Balada aceasta, consider eu, că e neîntrecută în folclorul românesc în privința conținutului social, glăsuind despre cele mai grele dajdii impuse țărănimii în epoca fanarioților, sub domnia lui Constantin Hangerli. Cele 400 de piese folclorice ce vor apărea în Folclor din Oltenia și Muntenia 4, nu înseamnă mare lucru. Eu m-am și supărat un timp pe Șerb5, pentru că mă
Scrisori către poetul Nicolae Ungureanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3965_a_5290]
-
O anchetă a autorităților făcută în 1779 (satul Ieciu, Jud. Mureș) dezvăluie cauzele pentru care țăranii români (niciodată și țăranii unguri!) iau drumul spre Moldova.: „Cei mai mulți iobagi pleacă în bejenie din pricina sărăciei ce bântuie între țărănimea din țara noastră. Robotele, dăjdiile cărăușiile la depărtări mari sunt mai multe decât să poată a fi suportate, fiindcă domnii au cuprins în timpul din urmă tot pământul cel bun pe seama lor și iobagii n-au unde să producă cereale suficiente pentru casele lor. Apoi mai
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a primarilor, care îi bat și îi chinuie fără milă... numai românii se duc în Moldova c cei mai mulți acolo au rude, prieteni și cumnați, și mulți oameni laudă acea țară, că acolo pământul este mai roditor decât pe la noi, și dăjdiile și robotele sunt mai ușoare.” b) Cauzele de ordin politic-național își găsesc originea în nerecunoașterea națiunii române, alături de unguri, sași și secui, deși românii singuri erau mai numeroși decât toți ceilalți luați împreună. încă din anul 1437 când între unguri
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
colectarea multelor dări în produse și bani, a gloabelor și amenzilor, era firescă să existe un personal numerosă care umbla prin sate pentru strângerea sumelor datorate. Dările erau diferențiate după categoria socială a datornicului. Răzeșii plăteau dările către domnie (stat): dajdia - 30 lei anual, la fel, ruptașii, cei care încheiau cu visteria o înțelegere că plătescă o singură dată toată suma datorată și nu pe sferturi. Țăranii liberi, răzeșii, erau datori domniei cu multe alte dări în natură, din cereale, din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mult cu acțiuni polițienești și cu menținerea ordinii. Pentru satul Fruntești cu 32 de case, între cei 12 scutiți sunt: Ariton Rusu, vornic, Grigore Bârgul, vătăman și Constantin Vatamanu, mazil, pe care-l găsim în documente îndeplinind diverse slujbe administrative. „Dajdia mazililor” (birul, banii pentru plata tributului către înalta Poartă, era mai ușoară decât a răzeșilor și a țăranilor, în cazul în care nu erau scutiți pentru slujbele îndeplinite. și pentru bejenarii bucovineni stabiliți pe moșia boierilor Rosetti exista un vornică
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
venit la curtea împăratului și l-a vindecat. A refuzat răsplata în aur oferită de împărat, în schimb a obținut scutirea de dări a clerului și slujitorilor Bisericii, necuviință fiind socotit faptul că slujitorii Împăratului cel fără moarte să dea dajdie împăratului cel muritor. După moartea sfântului, diaconul său, Artemidot a mai povestit că a venit odată la el o femee care nu știa grecește iar el nu înțelegea ce spune, purtând pe brațe un copil mort. Dându-și seama despre
SF. SPIRIDON, FĂCĂTORUL DE MINUNI de ION UNTARU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363293_a_364622]
-
socialistă de aceea se cuvine sa facem o seama de precizări în ceea ce privește natura raporturilor Bisericii Ortodoxe cu societatea contemporană. Biserica și Statul Relația Bisericii cu statul a fost statornicită de însuși Mântuitorul încă din timpul activității Sale pământești prin îndreptățirea dajdiei datorata Cezarului (Mt. 22,17). Răspunsul dat de Hristos fariseilor la întrebarea: Se cuvine să dăm dajdie Cezarului?"subliniază două lucruri: recunoașterea autorității de stat, în cazul dat statul imperial și realitatea ne-opoziției dintre îndatoririle religioase și cele civice
DESPRE CULTURA DIALOGULUI DINTRE BISERICA SI STAT... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360798_a_362127]
-
societatea contemporană. Biserica și Statul Relația Bisericii cu statul a fost statornicită de însuși Mântuitorul încă din timpul activității Sale pământești prin îndreptățirea dajdiei datorata Cezarului (Mt. 22,17). Răspunsul dat de Hristos fariseilor la întrebarea: Se cuvine să dăm dajdie Cezarului?"subliniază două lucruri: recunoașterea autorității de stat, în cazul dat statul imperial și realitatea ne-opoziției dintre îndatoririle religioase și cele civice( ). Potrivit Sfintei Scripturi, Dumnezeu este unicul izvor al autorității (In. 19,11; Rom. 13,1) iar Iisus
DESPRE CULTURA DIALOGULUI DINTRE BISERICA SI STAT... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360798_a_362127]
-
aceștia l-au întrebat pe acest învățător dacă iudeii trebuie să dea bir cezarului de la Roma. În fapt era o capcană pentru a-l putea acuza în fața înalților arhierei iudei. De ar fi zis că orice iudeu trebuie să dea dajdie cezarului aceștia ar fi spus că e omul nostru, al romanilor și deci ce fel de învățător al legii lor este el dacă admite jugul stăpânirii noastre? Dacă ar fi răspuns că nu trebuie ca iudeii să dea bir, aceștia
AL TREISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349429_a_350758]
-
l-a dat nouă oamenilor, Pronia Divină: Făcătorul tuturor celor văzute și nevăzute să se nască într-o iesle și să fie încălzit de măgarul pe care călătorise Sfânta Fecioară și de boul luat de Iosif la drum pentru plata dajdiei împărătești. Facem aici legătura cu cele spuse de Dumnezeu că boul și asinul cunosc ieslea stăpânului lor dar Israel nu Mă cunoaște (Isaia 1.3). Mai departe sfinții Părinți socotesc că într-o zi de vineri a zămislit Fecioara pe
NAŞTEREA DOMNULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347679_a_349008]
-
se cuvine sa facem o seama de precizări în ceea ce privește natura raporturilor Bisericii Ortodoxe cu societatea contemporană. 3. Despre relația Bisericii cu Statul Relația Bisericii cu statul a fost statornicită de însuși Mântuitorul încă din timpul activității Sale pământești prin îndreptățirea dajdiei datorata Cezarului (Mt. 22,17). Răspunsul dat de Iisus Hristos fariseilor la întrebarea: Se cuvine să dăm dajdie Cezarului?"subliniază două lucruri: recunoașterea autorității de stat, în cazul dat statul imperial și realitatea ne-opoziției dintre îndatoririle religioase și cele
DESPRE CULTURA DIALOGULUI DINTRE STAT SI BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364720_a_366049]
-
relația Bisericii cu Statul Relația Bisericii cu statul a fost statornicită de însuși Mântuitorul încă din timpul activității Sale pământești prin îndreptățirea dajdiei datorata Cezarului (Mt. 22,17). Răspunsul dat de Iisus Hristos fariseilor la întrebarea: Se cuvine să dăm dajdie Cezarului?"subliniază două lucruri: recunoașterea autorității de stat, în cazul dat statul imperial și realitatea ne-opoziției dintre îndatoririle religioase și cele civice( ). Potrivit Sfintei Scripturi, Dumnezeu este unicul izvor al autorității (In. 19,11; Rom. 13,1) iar Iisus
DESPRE CULTURA DIALOGULUI DINTRE STAT SI BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364720_a_366049]
-
și necerut, chivotul israelienilor, împreună cu multe daruri de aur și chiar să înapoieze cetățile acestora pe care le răpiseră de la ei mai înainte. Și cu toate acestea, poporul Israel rămâne sub jugul filistenilor timp de douăzeci de ani plătindu-le dajdie. Între timp, Domnul a ridicat pe predicatorul pocăinței, pe Samuil, care îndemna: Întoarceți-vă cu toată inima către Domnul, lepădați zeii cei străini din mijlocul vostru și dumbrăvile lui Astarot și gătiți-vă inimile spre Domnul, slujindu-I Lui singur
SFÂNTUL PROROC SAMUEL de ION UNTARU în ediţia nr. 963 din 20 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/365003_a_366332]
-
o trece cu bine. Eu de mult nu mai știu cum arată banii. Și credeți-mă că nu îmi pare rău. Când a fost ispitit, Domnul Iisus a refuzat să atingă banul și a zis numai: Arătați-Mi banul de dajdie. Știți de ce? Banul este mai rău ca o fiară. Cât ar fi ea de crudă, fiara se hrănește numai cu sânge. Cu sânge și carne vie. În timp ce banul se hrănește numai cu suflete. Cu sufletele celor care cad în cursa
PUSTNICUL de ION UNTARU în ediţia nr. 449 din 24 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354695_a_356024]
-
mânăstiri și vecinii , câți vor fi locuitori împrejurul sfintei mânăstiri, și să fie ertați de birul de miere și de ceară și de stupi și de goștina oilor și a râmătorilor și de împrumuturi de cai domnești și de toate dăjdiile și de mâncătoriile câte sunt peste an în țara domniei mele, de către nimeni bănuială să nu aibă ,ci să fie sfintei mânăstiri de hrană și de întărire , iar Dumnezeiștilor monahi de trebuință ș pentru că alt venit n-a avut această
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354894_a_356223]