9 matches
-
Teodosie al lui Mihai Viteazul. Acela zicea în anul 1596: "„Craiova, reședința Banului, oraș mare, împoporat și plin de tot belșugul, dar și fără ziduri și cetățuie.”" Din Catagrafia din anul 1835 rezultă existența a 1653 de familii -"ctrștini i dajnici"-, deci un număr aproximativ de 10-11.000 de locuitori creștini. La aceștia trebuie adăugați, tot cu aproximație, străinii, necredincioșii ortodocși, slugile și alte categorii. Se obține astfel o populație totală de circa 16.000 de locuitori. Considerând drept bun numărul
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
denumirea : „Catagrafia plășii orașului Craiovii, capitala județului Doljiu, arătând mahalalele, numele moșiilor, bisericile cu hramul lor, preoți, diaconi și țârcovnici” - în publicația Arhivele Olteniei Nr. 53/1931. Această catagrafie prezintă următoarele 27 de mahalale : (numărul familiilor se referă numai la „dajnici i boieri”, adică numai la cei ce plăteau bir și la boieri) La numai trei ani după catagrafia anului 1835 s-a procedat la o alta, probabil ca urmare a cutremurului memorabil din 1838. Totodată s-a procedat și la
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
provocate bisericilor cu ocazia cutremurului. Noua catagrafie s-a întocmit „potrivit cu așezarea cinstitei comisii catagraficești”. Orașul a fost împărțit și de această dată în mahalale grupate în jurul bisericilor parohiale. La socotirea populației s-au luat în considerație tot „numai creștini dajnici i boieri”. La statistica din 1838 s-au enumerat numai 26 de mahalale, cu una mai puțin decât în 1835, eliminându-se Mahalaua Haralambie. Despre aceasta nu s-a precizat pe ce moșie s-ar fi aflat și nici numărul
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
denumirea : "Catagrafia plășii orașului Craiovii, capitala județului Doljiu, arătând mahalalele, numele moșiilor, bisericile cu hramul lor, preoți, diaconi și țârcovnici" - în publicația Arhivele Olteniei Nr. 53/1931. Această catagrafie prezintă următoarele 27 de mahalale : (numărul familiilor se referă numai la ""dajnici i boieri"", adică numai la cei ce plăteau bir și la boieri) La numai trei ani după catagrafia anului 1835 s-a procedat la o alta, probabil ca urmare a cutremurului memorabil din 1838. Totodată s-a procedat și la
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
provocate bisericilor cu ocazia cutremurului. Noua catagrafie s-a întocmit ""potrivit cu așezarea cinstitei comisii catagraficești"". Orașul a fost împărțit și de această dată în mahalale grupate în jurul bisericilor parohiale. La socotirea populației s-au luat în considerație tot "numai creștini dajnici i boieri". La statistica din 1838 s-au enumerat numai 26 de mahalale, cu una mai puțin decât în 1835, eliminându-se Mahalaua Haralambie. Despre aceasta nu s-a precizat pe ce moșie s-ar fi aflat și nici numărul
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
categorii: Categorii sociale a) Mazilii erau categoria fiscală a celor privilegiați care, în schimbul unor servicii aduse domniei, autorităților locale ori unor dregători, beneficiau de anumite avantaje. Lor li se stabilea o dare fixă, de obicei mai mică decât a celorlalți dajnici, erau scutiți de havalele și podvezi și nu erau supuși regimului cislei. În schimb, ei erau puși să îndeplinească anumite slujbe la isprăvnicie, la sameșie ori la casele boierești: tăiat lemne, îngrijit vite, păsări și casa, aduceau apă, executau sau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
că, urmare a intrării în vigoare a Regulamentului Organic această categorie a fost desființată Scutelnicii erau scutiți de biruri către stăpânirea înaltă, către vistierie, dar plăteau dregătorilor sau le slujea la curte. După anul 1830, scutelnicii sunt incluși în categoria dajnicilor, iar cei pe lângă care fuseseră dați, erau despăgubiți cu 24 lei pe an pentru fiecare, sumă la care avea dreptul boierul, stăpânul. Catagrafiile consemnează căror boieri erau repartizați scutelnicii. Însărcinările pe care le aveau scutelnicii față de boieri sau dregători erau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pe care le plăteau locuitorii satelor, odată cu Regulamentul Organic se introduce dania unică, numită și capitația, adică cei 30 lei pe cap de familie. La 7 ani interval, când se organiza recensământul tuturor locuitorilor, întocmindu-se lista sau tăblița cu dajnicii, odată numărul bijnicilor stabiliți prin catagrafie, se putea înmulți numărul lor cu capitația de 30 lei iar produsul obținut reprezenta impozitul datorat în localitate care rămânea neschimbat până la următoarea catagrafie. Suma datorată de birnic nu era însă întotdeauna egală cu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
numărul evreilor ieșeni la 432 familii (1822 persoane), israeliți raia, și 142 familii de evrei sudiți, adică 582 persoane. În total existau 2404 locuitori evrei în Iașii anului 1808. Se știe, însă, că pe la 1821, același oraș avea 4.654 dajnici evrei. În privința estimării numerice cea mai importantă sursă rămâne, însă, recensământul din 1859, întocmit sub oblăduirea lui Ion Ionescu de la Brad. Conform acestuia, Iașii erau populați de un număr de 65.745 locuitori, între care erau incluse și cele 7
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]