136 matches
-
Dubrovca, cu gârla lui Chișcă. La 30 septembrie 1503, domnul dăruie mânăstirii “un sat din satele noastre proprii, anume Băicenii, pe Siret și morile de pe Siret, mai sus de Ordzești și mai jos de Voruntariu.” Domnul cumpără satul Mogoșești de la Danciul, fiul lui Buceațchi și de la Isaico, fiul lui Iurie, și îl dăruie mânăstirii împreună cu o prisacă din braniștea domnească de la Bohotin și șase pietre de ceară “din pietrele noastre care ni se cuvin din târgul nostru Neamț”. Pentru această danie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și Borisești și Ț<ibă>nești și Muncei, unde a fost cetatea lui Duma Negru și unde a fost Moișă Filosoful, pe Rebricea, pe care le-a cumpărat Nicoară de la Ilea, fiica lui Popșa și de la fiii lui Moișă, de la Danciul și de la Marușca, pentru 60 de zloți”. În document, curtea nu e confundată cu cetatea. Ceea ce înseamnă că nu era fortificată și nici nu ar fi avut rostul să fie, din moment ce era aproape de o cetate. Curtea lui Duma Negru era
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Domnesc, ca Hărman pârcălabul, Eremia postelnicul, căsătorit cu o nepoată de-a lui Vlaicul, unchiul domnului, sau Luca Arbure, logofătul Tăutul și Clănău spătarul, căsătorit cu Dragna, nepoata domnului. Un loc în pustiu, ca să întemeieze un sat, este dăruit boierului Danciul Ureche. Domnul face danii nu numai celor mai puțin avuți și bisericii, dar și unor mari boieri, care îl slujeau cu credință, ca Tăutul sau Luca Arbure. Se poate spune că Sfatul Domnesc, alcătuit de domn, a fost instituția pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Și sărut un sloi de gheață. De-aceea și-a fi gândit și el: Să rămân vițel mânzat Lângă cei[ce] s-o-nsurat, Că bărbații au femei, Doar nu m-or lăsa să piei. {EminescuOpIX 507} Noaptea, după ce se culcară toți, danciul îndrăgit foc de nevasta cea frumoasă gîndi: Pentru ochi ca murele Ocolii pădurile, ocoli încet ceata celor ce dormeau și se duse lângă nevasta străină. Aceasta, gândind că este barbatul său, nu zise nimic. Dar, îndată ce băgă de samă că
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
german, Editura Didactică și Pedagogică, 1995 [145] MUNTEANU, MARIA, Limba română - Fișe-sinteză pentru învățare și recapitulare. București, ESCL, 1995, 144 p. [146] MUNTEANU, TANȚA, Citire: manual pentru clasa a IV-a, București: Editura Didactică și Pedagogică, 1995. [147] MUȘAT, ANA; DANCI, IOANA, Metode de prevenire a greșelilor ortografice și ortoepice la ciclul primar, înv.prim,nr.3-4, 1995, 52-54. [148] NĂSTASE, VERA, Dan Barbu, Structura logică a morfosintaxei limbii române. București, Scripta, 1995. în: LR, 44, nr. 5-6, 1995, p. 238-240
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
contează ce înveți în școală; contează ce știi după. (Vlad Schnakovski) Lipsa de verticalitatea din zilele noastre este unul dintre cele mai triste adevăruri; pentru a rezista "întreg" în sistemul actual este crucial să adopți o "tehnică de supraviețuire". (Emanuel Danci) Pentru a proteja societatea "creatorii" (oamenii de știință) sunt capabili de sacrificiu personal. (Oana-Corina Botaș) "Neatârnarea" și păstrarea verticalității sunt esențiale pentru supraviețuirea minții. Sufletul și mintea trebuie să se dezvolte simultan, armonios. (Vlad Ciurdar) Oamenii își pun unele măști
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
naștere unor întrebări. (Romina David) Ce v-a plăcut? Interpretarea textelor, descoperirea unor autori pe care până acum nu-i cunoscusem, dar care mi-au trezit interesul. (Roxana Bucur) Scenetele. (Vlad Schnakovski) Tema și modul de argumentarea a acesteia. (Emanuel Danci) Mi-a plăcut prima parte, mai mult decât cea de după. (Oana Corina Botaș) Dezbaterile au fost încununate de o armonizare permanentă a ideilor, mergând mult mai concret pe tema aleasă. (Vlad Ciurdar) Exercițiile pe care le-am avut de făcut
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
care expui o părere vizavi de un text, chiar dacă nu e un mijloc prin care moderatorul poate trece la o altă temă, consider că respectiva părere trebuie discutată. (Roxana Bucur) Atmosfera și modul de a-i implica pe participanți. (Emanuel Danci) Aș dori să se păstreze pauzele și să fie respectat orarul. (Emanuela Oprea) Dacă ar fi toate întâlnirile cum a fost aceasta, doar mai scurte, ar fi foarte bine. Puțină dezbatere și multă muncă în grup. (Iarina Zăvoianu) Profesorii să
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
a părut mai utilă punerea în scenă, atât pentru plăcerea de a juca, cât și pentru oportunitatea de a fi creativi, de a intra în pielea personajului, dar și de a trece prin cele trei ipostaze: actor, regizor, spectator (Emanuel Danci, Andreea Matală, Robert Szkokan, Vlad Jinga, Tulia Savulov, Vlad Schnakovski, Roxana Ostoia, Kinga Darida, Ileana Lazea). Au fost și persoane care au argumentat utilitatea tuturor secvențelor, argumentând cu coerența întregului demers (prof. Cristina Crișan, Oana Botaș, Andrada Iriminescu, Flavia Balaș
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
Alexandra Chirițoiu, Ileana Lazea, Laura Vărșăndan, Andra Ciocan, Romina David), pe când alții au mărturisit că au învățat despre ipostaze destinale: actor, regizor, spectator, despre cum să pună un rol în scenă sau cum să-și joace destinul (Andrei Stoica, Emanuel Danci, Oana Botaș, Simina Chiș). Darian a conchis că el a învățat "că nu există nu există", iar Andreea Țuț a remarcat: "Nu consider că trebuie să înveți ceva. Cred că ar trebui să rămâi cu întrebări la care să încerci
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
Evului mediu (înainte de anul 1000 d.Hr.) Celții sunt cunoscuți ca fiind un popor cu originea în popoarele indo-europene cu o istorie bogată și fascinantă în ce privește migrația lor. Aceștia au cunoscut un progres material deosebit. Săpăturile arheologice efectuate pe Valea Danciului au descoperit obiecte ce aparțineau acestui popor datate până în secolele II-IV î.d.Hr. Este cunoscut faptul că imperiul Roman a administrat această zonă până în anul 271 când acesta și-a retras trupele din Dacia. Drecin apreciază faptul că deși
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
afla vechea cetate Cheve a voievodului Glad. Se cunoaște faptul că vatra satului a fost în zona de câmpie până când au venit popoarele năvălitoare. Din cauza raidurilor acestor popoare, locuitorii au fost nevoiți să mute vatra satului pe deal între Valea Danciului și Valea Bisericii. 2.2.2. Satul Cuvin în perioada Ocupației Ungare (1000 - 1550 d.Hr.) Cronicarul regelui Bela al III-lea amintește, în lucrările sale, că în părțile dintre Dunăre, Tisa și Mureș a domnit un principe valah, cu
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
satului. 2.3.1. Locuri în câmpie Jălării - se află în partea stângă a liniei de tren, direcția Arad, unde în prezent se află balastiera de la Cuvin. Înainte era o livadă cu pruni. Calea lată - se află în continuarea Văii Danciului, spre Arad. Ogoare - se află în partea dreaptă a Căii late. Deseanu - se află în partea dreaptă a hotarului Ogoare. Râtu cu Răchita - se află în continuarea Căii late și Ogoare. Telini - Rotogol - se află în partea dreaptă a liniei
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
în continuarea Căii late și Ogoare. Telini - Rotogol - se află în partea dreaptă a liniei de tren, direcția Arad. Rădnuța - se află înainte de Ogoare și Deseanu. A fost pământul bisericii. Pusta Ciangăilor - se află înainte de Rădnuța, respectiv între poalele Văii Danciului și Văii lui Marit. Ruga - se află între Telini-Rotogol și Calea lată. Cristuri - se află în continuare la hotarul Ruga. Gomilă - se află în continuare la Deseanu și în dreapta la Râtu cu Răchita. Romanați - în dreapta la Gomilă, spre Horia, despărțite
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
Gomilă, spre Horia, despărțite de un canal. Cânepiști - se află în continuare la Gomilă și Romanați. La Salbă - se află în continuare și la dreapta de Cânepiști. 2.3.2. Locuri pe dealuri Valea bisericii - valea de lângă biserica ortodoxă. Valea Danciului - valea de la capătul satului Cuvin spre Covăsânț. Valea lui Marit - valea aflată după Valea Danciului. Izvorul Moțului - pe valea bisericii, în dreapta. Miloaia - lângă valea bisericii, pe stânga. Bordul - Deasupra fântânii Șișului. La chei - locul pe unde intră Valea lui Marit
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
Romanați. La Salbă - se află în continuare și la dreapta de Cânepiști. 2.3.2. Locuri pe dealuri Valea bisericii - valea de lângă biserica ortodoxă. Valea Danciului - valea de la capătul satului Cuvin spre Covăsânț. Valea lui Marit - valea aflată după Valea Danciului. Izvorul Moțului - pe valea bisericii, în dreapta. Miloaia - lângă valea bisericii, pe stânga. Bordul - Deasupra fântânii Șișului. La chei - locul pe unde intră Valea lui Marit în Cuvin. Groapa Șișului - între Bord și Valea bisericii. Groapa Chesii - este locul pe unde
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
Șișului - între Bord și Valea bisericii. Groapa Chesii - este locul pe unde intră Valea bisericii în Cuvin. Izvorul semedrenilor - deasupra fântânii Dabului. Fântâna Dabului - deasupra Văii lui Marit, hotar între Covăsânț și Cuvin. Fântâna Stiubei - este locul de unde intră Valea Danciului în Cuvin. Fântâna Bărăbaș - sau Fântâna Porcilor - pe Valea Danciului. Fântâna Șâșului - lângă groapa Șișului. 2.4. INSTITUȚIILE SATULUI CUVIN Primăria satului Cuvin, așa cum se regăsește în lucrarea învățătorului Drecin „Monografia satului Cuvin”, a avut sediul în satul Cuvin până în
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
pe unde intră Valea bisericii în Cuvin. Izvorul semedrenilor - deasupra fântânii Dabului. Fântâna Dabului - deasupra Văii lui Marit, hotar între Covăsânț și Cuvin. Fântâna Stiubei - este locul de unde intră Valea Danciului în Cuvin. Fântâna Bărăbaș - sau Fântâna Porcilor - pe Valea Danciului. Fântâna Șâșului - lângă groapa Șișului. 2.4. INSTITUȚIILE SATULUI CUVIN Primăria satului Cuvin, așa cum se regăsește în lucrarea învățătorului Drecin „Monografia satului Cuvin”, a avut sediul în satul Cuvin până în anul 1928. Din anul 1928 până în anul 1934 primăria s-
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
dat de Sofronie, care din punctul de observație supraveghea Cheile și marginea pădurii. „Țipătul păsării”, venea cu vești rele. De jur împrejur, întunericul era negru, tainic și plin de amenințări.. Ei scormoneau cu ochii adâncimea codrului, pe versantul estic al Danciului, prin minte trecându le fel de fel de gânduri. La fiecare trosnet de vreasc călcat, toți tresăreau ca scuturați de un fior. O mitralieră toca întruna, nimicitor, ținându-i pe loc și, tăindu-le retragerea spre nord. Valea Cheilor ăuia
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
frânt.. și mitraliera, spulberată, muți pentru totdeauna. După câteva clipe, din întuneric se desprinse statura Căpitanului. „ - Haideți, băieți, calea e liberă..!”, își îndemnă el, cu un calm liniștitor camarazii. „.. Eu, Cârțu, Oanță și Ichim... îi atragem pe cursul Bicazului, învăluim Danciul pe la răsărit... voi, pe partea de apus a Danciului, ocoliți Bicazul Ardelean, și ne întâlnim pe valea Bistrei. Lăsăm Ceahlăul cu Toaca și Piatra Neagră, ca o momeală, unde cu siguranță, ne vor căuta, în vreme ce noi ne îndreptăm spre Bistricioara
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
clipe, din întuneric se desprinse statura Căpitanului. „ - Haideți, băieți, calea e liberă..!”, își îndemnă el, cu un calm liniștitor camarazii. „.. Eu, Cârțu, Oanță și Ichim... îi atragem pe cursul Bicazului, învăluim Danciul pe la răsărit... voi, pe partea de apus a Danciului, ocoliți Bicazul Ardelean, și ne întâlnim pe valea Bistrei. Lăsăm Ceahlăul cu Toaca și Piatra Neagră, ca o momeală, unde cu siguranță, ne vor căuta, în vreme ce noi ne îndreptăm spre Bistricioara la vărsarea Grințieșului..!” Capitanul Baltă avea în toată ființa
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
la Pasul Stânișoarei, trăgând după dânsul trupele de securitate, măcinându-le. Urmară coborâri abrupte, prin văi adânci, prăpastioase, apoi, din nou urcușuri în coate și genunchi.. pe cursuri de torente, adânci, necălcate de picior de om. Pe versantul estic al Danciului, luna lumina ca ziua. După câteva ceasuri de mers pe malul drept al Bistrei, spre izvoare, și pe sub poalele Ceahlăului, în zorii zilei au ajuns pe valea Bistricioarei. Acolo dădu peste alte trupe de securitate și o luară înapoi pe
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
, Alexandru (pseudonim al lui Alexandru Pârăianu; 16.XI.1914, Craiova - 19.XII.1989, București), prozator și dramaturg. Este fiul Angelei Pârăianu, educatoare, și urmaș al unei familii boierești, de cărturari și oșteni, coborâtori din spița lui Danciul Pârăianu, ispravnic al Craiovei în vremea lui Matei Basarab. Urmează gimnaziul de la Liceul „Carol” și apoi Liceul „Frații Buzești” din Craiova (1926-1933). Întrerupe Facultatea de Științe (1933-1935) pentru satisfacerea stagiului militar la Școala de Ofițeri Artileriști din Craiova, după care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288188_a_289517]
-
un caracter social foarte serios, care îngrijorase foarte mult guvernul. Era o prevestire. Răscoalele au fost mai serioase decât au voit să spună ziarele în cele dintâi zile. La Fierbinți au trebuit să intervie, ca și la Greci Grădiștea, Fundul Danciului, Micșunești și Balamuci, vânătorii, călărașii și roșiorii. La Periș, Berceni, Crangea-Fundulea, Vidra, Dudești, proprietățile au fost devastate, primarii goniți, arendașii cari au fost prinși, bătuți. Armata venind a fost atacată în cele mai multe comune cu pietre, topoare, pari etc. Numai cu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Salomina (ea a dăruit mănăstirii satul Stroești, pe care-l avea de zestre, cu condiția ca donatoarea să-l stăpânească până ce va muri). Cu numele lor începe pomelnicul mănăstirii - Pahomie, Salomina - și continuă cu cele ale fraților marelui ban (Pârvul, Danciul, Radu) și ale altor rude (multe voievodale), iar pe tabloul votiv o inscripție în slavonă atestă schimbarea de identitate: „župan Barbul; prěmenova ime imu Pahomie” - Jupan Barbul, i s-a schimbat numele în Pahomie 258. Când se hotărau să părăsească
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]