115 matches
-
urmă spectacol, pe lângă duetele de o compoziție inspirată și de o serie de dansuri de ansamblu, care reprezintă partea cea mai novatoare a liniei coregrafice a lui Eifman, s-a adăugat o ingenioasă construcție plastică, constituită de momentul de pantomimă dansată reprezentat de un grup feminin, în vaporoase veșminte roz, care, asaltându-l pe Don Juan, eșuează lamentabil într-un festin copios - acest moment evidențiind și calitățile de comediograf ale lui Eifman. În ambele spectacole, alături de solistele Vera Arbuzova și Maria
Teatrul de balet Eifman by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11330_a_12655]
-
1919. E ceva care m-a obsedat personal ani de-a rândul și am ajuns la concluzia că motivul creației trebuie să fie foarte personal ca să devină universal. Un bărbat și o femeie, după o petrecere unde s-a discutat, dansat, cântat, făcându-se și glume proaste: cuplul se regăsește și soțul remarcă ceva străin la soția sa. Un cântec a trezit amintirea iubirii din copilărie a soției pentru un băiat care a murit din cauza ei. Această iubire nemărturisită trezește în
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
Dar, pieziș și nedeprins, ea ține constelație a vocii noastre, iată, sus pe bolți, în suflul ei senine. I, 15 Mai stați... acest gust!...care scapă ca supt. ...Un murmur de muzică, ritmuri secrete -: Voi fete fierbinți, o, tăcutelor fete, dansați acum gustu-ncercatului fruct! Dansați portocala. S-o uite, ah, cine, cînd ea, înecîndu-se-n sine, se-opune dulceții adînci. V-a putut aparține. În voi și-a întors savuroasa minune. Dansați portocala. Mai caldul ținut vărsați-l din voi, ca ea
Versuri de Rainer Maria Rilke by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/14446_a_15771]
-
ispita frivolității, căci, dincolo de etichetele purtate de fete, se găsesc o sumă de povești, drame, lacrimi, violență. Încercare parțial izbutită. Ce se va întîmpla după această frumoasă și serioasă Gală, povestitorul nu știe să spună. Voi reveni, curînd, cu finalul dansat al săptămînii mele cu Casandra. Pe care l-am ratat la momentul cu pricina. A șasea seară, duete shakespeariene regizate de studenții-absolvenți și coordonate coregrafic de Roxana Colceag urmează să-și facă loc în memoria mea și în paginile revistei
Șase nopți cu Casandra (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12010_a_13335]
-
își are propriul sanctuar, ridicat de actorii înșiși lângă Odin. (Ei au clădit un turn simbolizând o sală de repetiții, vegheat de-a pururi de umbra marii lor prietene indiene...). Corpul tinerei dansatoare, care ne oferă cu generozitate acest cadou "dansat", ne reamintește celălalt corp, dispărut pe vecie. În teatru, cei care mor sunt actorii, nu gesturile sau personajele care, chiar dacă se deteriorează, izbutesc întotdeauna să supraviețuiască. Mă năpădește tristețea și nici măcar ultima reprezentație a zilei, un Lear jucat cu tehnici
George Banu – Cei patruzeci de ani de viață ai lui Odin și parabola nisipului by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/12163_a_13488]
-
mai curând decât înțelege tragedia care dă târcoale și asistă neputincios la consecințele ei. Acest grup de interpreți este purtătorul severei judecăți morale produse de regizor: realitatea lor scenică e construită din ticuri și scheme de comportament, momentele cântate și dansate accentuează convenția unei lumi care a vrut să refuze convențiile. În acest grup performanța actoricească poate fi apreciată doar în funcție de felul cum se înscrie în discursul regizoral și merită să apreciem disciplina unor actori de performanță, colorând aici cu strictul
Nota de plată by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13069_a_14394]
-
puține momentele când ideea provoacă vibrația sentimentului: scena fără cuvinte de după viol, când peste trupul ghemuit la pământ al Dorei trec indiferenți cei care o cunosc și necunoscuții, e o imagine extrem de percutantă a singurătății în mulțime. Momentele cântate și dansate sunt în general eficiente pe plan artistic, dar uneori propria lor dinamică le îndepărtează de tensiunea scenariului dramatic. Între urâtul lumii și frumusețea necesară scenei, Radu Afrim construiește grandios, dar nu îndepărtează întotdeauna schelele șantierului. Interpretare, în sensul în care
Nota de plată by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13069_a_14394]
-
ar cădea să-l omitem și de care, vă spun sincer, habar n-am avut până nu s-a difuzat primul sezon din Românii au talent: acela de magician. Nu, serios, ați observat că jumate dintre concurenți au cântat sau dansat (cu sau fără bară), iar jumatea ailaltă a băgat gagici în cutii și a înfipt săbii în ele sau a scos porumbei albi din mânecă? Exagerez eu un pic proporțiile, dar chiar au fost foarte, foarte mulți magicieni. Acum, că
Are românul talent… by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21262_a_22587]
-
o întreagă strategie de vizionare exclusivă a voastră: mama și mătușa tre’ să dea beep când sunteți voi! Că io încă nu înghit moderatorii; și juriul; și decorul; și lumină... Bună mi-a placut tare mult nouă atitudine munciți, zâmbiți, dansați va fi bine! multă bafta Dragoș, Elenă și Lilian bafta multă, dragoș! hai, ca a răsărit soarele, poate asta va mai ajută. Salutari din Hong Kong! Succes la emisiune; datorită ție, va fi prima dată când mă voi uita și eu
De la repetiţii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82639_a_83964]
-
Acasa > Strofe > Atasament > DANSUL UMBRELOR Autor: Daniel Vișan Dimitriu Publicat în: Ediția nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Dansați voi, umbre, vesele și vii, căci nu mai sunteți gânduri de-altădată, nici vise, sau frânturi, sau cioburi mii, ci mă-nsoțiți spre zorii ce se-arată! Dansați, în timp ce vă privesc senin cum colindați pereții din cabană în ritmul flăcărilor din
DANSUL UMBRELOR de DANIEL VIȘAN DIMITRIU în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380822_a_382151]
-
-mi ce lucesc, cu bucuria dragostei depline, privind, alături, ceea ce iubesc, și care e, în noaptea mea, cu mine! Schițați, apoi, un umăr dezgolit pe care-aștern acum sărutul tandru, mai zăboviți pe șoldul arcuit, mai apoi, faceți din penel meandru! Dansați voi, umbre, vesele și vii și spuneți: brațul ce o odihnește pe cea mai mare dintre avuții e vis, e gând, sau cel ce-o ocrotește? În zâmbet are bucuria mea! Pictați-i a obrajilor roșeață, dar bucurați-vă: nu
DANSUL UMBRELOR de DANIEL VIȘAN DIMITRIU în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380822_a_382151]
-
Dowlen, Cezar Șuteu și Gabriel Cojoc, iar secțiunea costum va fi jurizată de Doina Levintza, Ioana Avram și Emil Dimofte. Competiția e organizată în colaborare cu Fundația Română pentru Design, sub genericul „inspirație, viziune, inovație“. S. P. Ninsoare de povești dansate l Spectacolul Școlii de balet „Ana Valkay“ Ca-ntr-o poveste de frații Grimm, cu ninsori așternând inefabilă magie peste lumea cea adevărată, cea visată și cea imaginată, îngerași, zâne și prințese vor lua în stăpânire scena Operei Române Timișoara
Agenda2003-51-03-cultura () [Corola-journal/Journalistic/281846_a_283175]
-
-i aflăm menirea. Realul și imaginarul se contopesc în existență. Dacă n-ar fi existat infern, pentru ce lumea ar căuta raiul?» , conchide unul din personajele-cheie ale piesei“, după cum aflăm de la secretarul literar Lucian Vărșăndan. A fost odată... o poveste dansată l Spectacolul Școlii „Rodica Murgu“ „A fost odată... “, că de n-ar fi fost, nu s-ar fi dansat... povestea cu Făt frumos și Ileana Cosânzeana. Și cealaltă poveste, cu Rodica Murgu și Ilie Filip, balerini faimoși și frumoși ca
Agenda2004-24-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282522_a_283851]
-
cu prețuri între 300 000 de lei și 60 000 de lei, se găsesc la Agenția Teatrului Național Timișoara. O altă invitație lansată de Fundația „Artmedia“ împreună cu Teatrul Național Timișoara îi vizează pe copiii, părinții și bunicii amatori de povești... dansate: Școala de balet „Rodica Murgu“ prezintă în 5 decembrie, la ora 11, spectacolul „A fost odată... “, în coregrafia Rodicăi Murgu și a lui Ilie Filip. Zilele Muzicii Sacre l Concerte corale susținute de prestigioase formații Zilele Muzicii Sacre sunt pragul
Agenda2004-49-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283118_a_284447]
-
la un exercițiu de admirație a vieții. O vioară, genial mânuită de Alexander Bălănescu, câteva versuri, semnate de Antonin Artaud, Pier Paolo Pasolini, Arthur Rimbaud sau T.S.Eliot, nu interpretate, ci jucate în chip de ritual ori de incantație, versuri dansate, cântate, urlate de Pippo Delbono - iată spectacolul, inspirat intitulat Iubire și carne. Ne invită regizorul-actor Pippo să privim cu alt ochi viața, cu un ochi compătimitor, ades înțelegător, chiar înțelept, această scurtă trecere pe pământ pe care noi o numim
Un vers și o vioară pentru împăcarea cu viața by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2460_a_3785]
-
este o rece-caldă singurătate/ O degustare cinică a morții,/ Un joc fără de sine - îți repet Poetule/ Acest joc nu are nevoie de tine." Numai că " Ci doar de rana existenței tale." Cu imediata interogație: "Iar îngerii?" Simptomatic, titlul este Poemul dansat - dedicat lui T.S. Eliot, "poetul bancher", iar cel ce-i urmează se numește Un poem ca o răzbunare unde, înainte de a fi pomenită cea de a XV-a arcană vine vorba despre " O viață într-o clipă în zarul unui
Un sapiențial vitalist by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16698_a_18023]
-
urmă, "să atace". Parcurs dificil însă, deoarece atitudinea unchiului său o irită și nu ezită să-l taxeze, opunînd încercării acestuia de a nu fi niciodată un revoltat social, o altă formă de revoltă, diferită de cea a "cîtorva manifestații dansate și cîntate" (la care participase în 1968, fapt ce o desparte de Eugen Ionescu al carui remarcabil portret îl face), mai curînd una de rezistență, "surda, îndîrjita, ratată, ŕ la Bartleby, scribul". Recurge la noi digresiuni și citate (din Walter
Michčle Hechter and Mihail Sebastian by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/16198_a_17523]
-
îndrăgostit de o sirenă, confruntându-se cu pirați și canibali, cu amintiri, regrete și idealuri, are un parfum irezistibil, o muzicalitate încântătoare, splendid captată și transpusă în partitură de uimitoarea fantezie a Adei Milea. Insula e un musical delicios, cântat/dansat/jucat cu poftă, prospețime, bucurie și culoare de protagoniști.” (Claudiu Groza - Revista Tribuna) Spectacolul Teatrului Național din Cluj este ultimul spectacol din concurs. Ultima zi de festival (duminică, 18 noiembrie) va începe cu un spectacol lectură, după un text din
Ultimele zile ale Festivalului de Dramaturgie Contemporană [Corola-blog/BlogPost/97500_a_98792]
-
inevitabila moarte, care până la urmă face parte tot din viață. Spectacolul este o metaforă care poate fi văzută drept o alternativă la decepție și la incapacitatea de a depăși de unul singur, singurătatea din lumea întreagă. Aici limbajul coregrafic impecabil dansat a fost pe măsura poveștii, mai ales că în această lucrare colajul muzical a cuprins fragmente din partituri semnate de Saint-Saens, Debussy, Philip Glass, dar și „discursul” din marele dictator, Charlie Chaplin. Montarea complexă în care clasicul se mulează pe
Bravo, Dans Vortice! by Doina Moga () [Corola-journal/Journalistic/83431_a_84756]
-
se distinge de celelalte personaje prin caracterul său de grup, iar unitatea sa este reperabilă datorită costumului identic al membrilor săi; după intrarea sa solemnă, el rămâne cantonat de orchestră. După părerea unor specialiști, corul este animat de o mișcare dansată, cu mimici sugerând reacții față de evenimentele trăite de personaje 1. Opoziția dintre cor și actori structurează tragedia într-o manieră strictă. Așa cum subliniază Aristotel în Poetica sa (1452 b 14Ă, textul evoluează în funcție de alternanța părților cântate, rezervate corului și părților
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
aceasta din urmă putând-o aprecia numai în funcție de ceea ce și-a propus coregraful și de ceea ce a reușit să realizeze. Ceea ce diminuează valoarea acestei ultime versiuni sunt, în principal, greșelile de regie. Coregraful a renunțat la introducerea în povestea lui dansată a oglinzii, adică a eliminat punctul nodal al conflictului. Nu se mai poate înțelege, astfel, de ce frumoasa regină și mamă vitregă a Albei ca Zăpada, o dansatoare de mare clasă, Adina Tudor, se deghizează dintr-odată, la sfârșitul primului tablou
Oglindă, oglinjoara mea... by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/7742_a_9067]
-
curent cu ascunzătoarea lui Tripp. 5 Cu picioarele sprijinite de sobă și câteva cornuri cu cârnați în buzunar, Tripp citește o poezie de Newbolt cu un glas mormăit și monoton, cel mai potrivit pentru lectura poeziei, după părerea sa: Sculați, dansați, în joc intrați... În clase dascăli minunați... O bătaie în ușă îl face să tresară. Când deschide, surpriza este și mai mare văzându-și subalternul imaginar în persoana actriței de cinema. I s-a stricat mașina chiar în fața casei. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
Bine-nțeles atunci i-am spus «Stai liniștit dragă. Aici nu este grădină zoologică». M-am ridicat și am plecat de la masă...”. Pe de altă parte Ariana vede relația cu clienții Într-o lumină mult mai favorabilă: După ce terminam de dansat mergeam la masă la client ca să Îi ținem de urât... Îmi place să cunosc atâtea persoane și bune și rele. Văd cum gândește un om și că nu toți oamenii gândesc la fel. Îmi place să Îi ascult și, dacă
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
cu mine 4 fete. Ne Înțelegeam de minune. Râdeam, glumeam și când ne plictiseam, jucam cărți. Când erau clienți dansam toate odată, după care fiecare În parte câte o melodie. La jumătatea melodiei se dezbrăcau până la bikini. După ce terminam de dansat mergeam la masă la client ca să Îi ținem de urât. Ziua dormeam până târziu. Când ne trezeam făceam câte un duș si apoi mergeam să mâncăm la restaurantele din vamă. Ne simțeam super bine. Mergeam și Împărțeam fluturași, ziua trecea
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
parchetul din ceață londoneză! Credeți-mă, balul este la a șasea ediție, iar toate cele cinci ediții anterioare au ținut la infinit! Vă rog, sunteți invitații mei, apucați câte o pereche de saboți de kevlar și aruncați-vă-n vâltoare! Dansați și țopăiți, iubiții mei, iubitele mele! Vă voi păzi de aici, de pe margine, să nu care cumva să vă piardă gravitația sau să vă ciocniți de bilele cu șampanie care cutreieră sala amețite, căutând ieșirea. Care ieșire, am uitat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]