294 matches
-
aleseseră dinainte și pe care Platon o numea Ťthymosť sau plan vital, născut odată cu noi". Firește, nu toți corespund dignității exilului. Fie ca efect al unor acțiuni destabilizatoare, dictate de mîna lungă a ,republicii socialiste", asemănate ultimului cerc al Infernului dantesc, cel dominat de un frig insuportabil (iată încă o trimitere la ,Siberia spiritului", sintagmă atît de deranjantă pentru unii!), fie ca rezultat pur și simplu al unei moralități mediocre, se ivesc numeroase defecțiuni: ,în mod conștient sau inconștient, propter imbecilitatem
Vintilă Horia sau "exilul pur" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11321_a_12646]
-
existențial notat de Niccolo Machiavelli, moment pătruns în mod evident de stilul scriitorului, al autorului Mătrăgunii, mascat de mantia somptuoasă a omului politic, a consilierului principilor de tot felul. Prozatorul Machiavelli anticipează pe la 1500 viziunea stendhaliană asupra scrisului, părăsind misticismul dantesc sau imagismul medieval, sărind peste revoluția franceză ca peste toate celelalte evenimente istorice. Cinismul, superior, se reflectă și în literatură, în personajele create. Destul ca să-l identifici pe Julien Sorel, câteva secole mai târziu, pe tânărul cinic dezbărat de orice
Confortul cinismului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15176_a_16501]
-
Leo Butnaru ÎN AL ZECELEA CER Nu doar cele nouă ceruri dantești - în al zecilea cer se află poezia - în cerul gurii lui Dumnezeu... CUM CITEȘTE SFÂNTUL Cum citește un sfânt? Întâi de la privirea lui se aprinde primul cuvânt care cu flăcăruia sa luminează următorul cuvânt ce se aprinde și el în
Poezii by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/6733_a_8058]
-
o incredibilă frumusețe și valoare. La Oradea, H.-R. Patapievici a prezentat o primă variantă a cercetărilor sale despre lumea lui Dante, pentru ca la Iași, în ilustra Aulă a Universității, să-i farmece pe moldoveni cu descrierea metaforei lumii medievale dantești, Ochii Beatricei. Toate acestea mi-au dovedit că "decesul culturii", "disprețul față de intelectuali", "indiferența populației față de valorile spiritului" sunt vorbărie goală. Dacă niște intelectuali pot aduce într-o sală mai mulți oameni decât politicienii, înseamnă că nu e totul pierdut
Conferințele Microsoft by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12250_a_13575]
-
teamă. Poate doar ancestralul să ne-o apropie, cu ispititoare sutane și bineveniții colți de pe Nil: din Irlanda în Irak sau din puț în lac, tot un drac. Nu prea văd cum de-aici să iasă ceva mai acătării, ca dantesca ieșire din Evșul Mediuț, ci doar ceva infern-al, așa cum suntem noi învățați/ constrânși să obicinuim. Deh! între telesesiuni și ordonanțe merg și unele asonanțe. Așa se vede maimarele poet poliglob. Lasă tu plug, lasă brazdă, lasă gunoiul s-ajungă
Din Irlanda în Irak sau din puț în lac by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/13027_a_14352]
-
separat, ca În atâtea cazuri ale culturii lumii. Ceea ce este ingenios, irepetabil (ca la Emil Cioran Pe culmile disperării, ori ca la Petre Țuțea, judecățile riguros speculative În plan filosofic, religios, ori de morală), la Octavian Paler se adâncește aproape dantesc În limbajele de cugetare, unde proprietatea cuvintelor intră În consonanță cu transluciditatea emanației de sensuri. Rețin câteva: „principalele mele calități sunt defectele mele”, „disperarea e o formă de vitalitate”, “literatura a fost pentru mine o defulare”, “dragostea de viață e
De la și spre Octavian Paler. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Science/76_a_285]
-
pe harta fără reliefuri pronunțate ale acestei existențe fade cel puțin două episoade erotice de certă semnificație, două �iubiri imposibile" rupte parcă dintr-un imaginar populat nu de �suflete tari", nici de �suflete moarte", ci de suflete chinuite în bolgii dantești, �bolgii de caznă" cum le numește Perpessicius.
Aprilie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/12914_a_14239]
-
după o noapte ploioasă, cu acuitatea în percepții a unui Zola (din La Terre) sau a lui Liviu Rebreanu. Materia corporală stăruie, strivitoare. Simțurile țărănești resimt și descriu un spațiu ce nu aparține infernului, ci mai degrabă purgatoriului: în iadul dantesc, ne scufundăm în ,,bolgii” tot mai închise - aici, suntem la lumina zilei. Dar zările deschise nu ne liniștesc căci, spune poetul: ,,câmpia mucedă ne hărțuie din urmă”. Mucezeala resimțită la scara întregii câmpii ne readuce în spațiul de claustrare, unde
Ioan Alexandru, în câteva poeme by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13115_a_14440]
-
gentelman-ul Pantazi, în ciuda faptului că e epiforetic, că "lăcrimează" lesne, e străin. Genealogia sa e, de altminteri, nu mai puțin sinistră decât ereditatea încărcată a lui Pașadia Măgureanu, - străbunii domnișorului Pantazi înșiruindu-se, cu capetele-n mâini, ca într-o dantescă theorie, în "vechi" (,grecești") "icoane", "pe fund de aur roșu"... Și e aproape sigur că, aici, roșul fondului portretelor votive (sau de aparat) e "smalț" heraldic, semnificând grandoare și bravură, dar și, în subsidiar, o lăcomie de bot ferin, de
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
transformând, după o expresie a lui Jean Starobinski, "imposibilitatea de a trăi în posibilitatea de a scrie". Înțelegând că, asemenea Călăuzei lui Tarkovski, și Maestrul și Margareta este înțesat de hieroglife ce așteaptă să fie dezlegate, eseistul clujean, urmând scara dantescă a celor patru sensuri, descoperă la fiecare recitire a romanului și ne descoperă "o arhitectură simbolică" cu nenumărate nivele suprapuse de semnificații. Ca într-un carusel amețitor, cititorului îi trec prin fața ochilor aplicate și pertinente interpretări: ezoterică, numerologică, freudiană, kafkiană
O interpretare figurală by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11909_a_13234]
-
a Orașelor Înfrățite - Austria, 1978 - Expoziția Mail Art - Japonia, 1993 - al III-lea Târg Internațional de Artă Contemporană - Ungaria, Expoziție Internațională de Sculptură în Lemn - Germania, 1994 - a III-a Bienala Internațională de Desene ale Sculptorilor - Ungaria, 1999, Bienala Internațională Dantesca - Italia, 2000 - Expoziție Internațională la Csongrád. Lucrări în muzee: București, Ciucea, Cluj-Napoca, Drobeta Turnu-Severin, Galați, Lugoj, Oradea, Târgu-Mureș, Timișoara, Zalău, Giessen (Germania), Osetnitca (Polonia). Lucrări în colecții particulare: Anglia, Austria, Canada, Elveția, Germania, Grecia, Israel, Italia, Japonia, Norvegia, Olanda, Polonia
Agenda2003-30-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281297_a_282626]
-
la concursul pentru Festivalul Tineretului de la Moscova, 1966 - Premiul ÎI de sculptură al U.A.P. , 1968 - Meritul Cultural al României cl. a V-a, 1974 - Premiul ÎI la Trienala Internațională de Desen (Polonia), 1988 - Medalia de aur la Bienala Internațională Dantesca, Ravena (Italia), 1989 - Premiul Salonului Național Bienal de Sculptură Mică - Arad, 1996 - Marele Premiu al Salonului Național de Sculptură Mică, 2000 - Distincția Națională „Pentru Merit în grad de ofițer“. Vernisaj cu istorie „Un eveniment pe care n-am să-l
Agenda2003-30-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281297_a_282626]
-
cenușiul lumii cu armele curcubeului, încercând să transforme tristețea lumii în bucurie și fericire Mereu în viteză, sub presiune, în stres, omul modern pare a pierde plăcerea culorii. Lumea de astăzi tinde să se afunde într-o monotonie de purgatoriu dantesc, într-un cenușiu/alb murdar care te întâmpină pe/în clădiri, pe străzi, în birouri. Săptămâna viitoare, se va deschide primul atelier de artă murală din Timișoara. Cu ea, casele dumneavoastră, camera copilului, firma sau sala de clasă pot deveni
Agenda2004-46-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283039_a_284368]
-
organizată de Comitetul Dante Alighieri sâmbătă, cu începere de la ora 18,00, în curtea Castelului Huniade sau, în caz de timp nefavorabil, în sala „Constantin Daicoviciu“ de la etajul al doilea al Muzeului Banatului. Programul manifestării va cuprinde o secvență lirică dantescă, microrecitaluri muzicale susținute de studenții flautistului Enrico Cannata și mezzosoprana Elena Gaja și un fragment teatral trilingv - în italiană, franceză și română - din piesa „Slugă la doi stăpâni“ de Carlo Goldoni, cu direcția scenică semnată de Süto Andras și Ecaterina
Agenda2004-20-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282414_a_283743]
-
pe un portativ de imagini reflexive, impulsurile tulburi se conștientizează, întrucît, de bunăseamă, și rațiunea face parte din zestrea universală, neputînd fi înlăturată din perspectiva ansamblului ultim. Astfel un Jeu d'Amour (Daena) ne oferă un tabel sinoptic de alură dantescă, al evoluției Erosului, o "teorie" ilustrată a acestuia, în trei faze. Cea dintîi, staza, consemnează exclusivitatea amorului, al cărui efect e îndepărtarea de tot ce nu-i aparține. Amorul ca obsesie tiranică, arbitrar-purgatoare: "!ca să pot să-ți spun că te
Poezia lui Cezar Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17243_a_18568]
-
un marș lugubru chopinian. O blondă aproape goală ia de pe clavir, care seamănă cu un sicriu, o vioară veche și acompaniază muzica celeilalte, delirând" etc. Ipoteze interesante sunt emise și apoi ignorate. Într-o notă autorul amintește de o "tendință dantescă" la Bacovia sau la Baudelaire care vine dintr-o permanentă raportare (negativă sau pozitivă) la ordine. În acest sens este amintit celebrul vers "Je hais le mouvement qui deplace les lignes" care i se potrivește atât de bine poetului român
Un alt Bacovia, același Radu Petrescu by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17370_a_18695]
-
starea de alarmă, de vârf al neliniștii, a coșmarului din vis, fie și abisala, ba chiar depășind buza faliei, cu ceea ce simte insul obștesc, plecat să-și achite datoriile către stat, la ușa unei administrații financiare. Chiar comparația cu Infernul dantesc este fada, odată ce acolo fiecare ispășitor își are regimul propriu, își păstrează identitatea, suferă o pedeapsă personalizată, încă îi mai și arde să stea de vorbă cu câte un rar vizitator! Aici, unde spațiul nu este, ca în infern, încăpător
Printre cosmaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18035_a_19360]
-
în literatura română veche și datat 1949- 1955, progresismul care stă la baza oricărui demers ideologic ajunge să se sprijine pe origini mistice, întrucât realismul, care reprezintă progresul în artă, își are „izvorul în realismul misticilor. Infernul în Divina Comedie dantescă se remarcă printr-o mare pictură realistă...”, „Note de realism găsim în literatura apocrifelor religioase” etc., iar pentru a pleda în favoarea participării artistului la viața cetății („poziția noastră, progresistă”) îl compară pe acesta cu o pasăre, „o privighetoare care cântă
Ultimul Călinescu by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2524_a_3849]
-
fi de spus despre omul ontologic al Evului mediu occidental. Mă limitez să amintesc un fapt ce mi se pare esențial. Omul ontologic medieval este deja o entitate individualizata ce aparține unei comunități de ființe umane unice. Damnații din infernul dantesc nu sînt umbre abstracte, ci indivizi unici, în carne și oase. Păcatele lor aveau consistentă unor lucruri solide, purtau nume și se incarnau, la propriu, în trupul fiecărui păcătos. În Inferno, pedepsele erau aplicate personalizat. "Individualismul" medieval este însă radical
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
Creație a celor de jos, creație a celor de sus" (Invitație). Altfel zis e un analogon al Lumii, producția sa nefiind decît o incantație a acestei apartenențe integratoare, divin-demonice. Discursul țesut din bolboroseli de magmă solemnă, cu accente hölderliniene și dantești, al lui Miron Kiropol indică, neîndoios, prezența unui mare poet. n Miron Kiropol, Cerul ca unică ispită, Cuvînt înainte: Nicolae Țone, Postfață: Octavian Soviany, Ed. Vinea, 2004, 320 pag., preț neprecizat.
Un homo duplex by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11903_a_13228]
-
interpretări ale operei. Afirmațiile de mai sus sunt susținute și de cel de-al treilea volum al seriei (din cinci, câte va număra la final), care conține ediția critică a traducerii Divinei Comedii, a Comentariului poetului pe marginea traducerii creației dantești, precum și câteva texte publicistice. Sub aparențele neostentative ale unei ediții critice clasice, avem de-a face, de fapt, cu o invitație la reevaluarea operei lui George Coșbuc, ca și - dacă nu cumva mai ales - a profilului literar consacrat în istoriile
Coșbuc pe șantierul Divinei Comedii by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2768_a_4093]
-
în manualele școlare. Mai întâi, studiul introductiv și notele editorului ne atrag atenția că poetul, într-o viață relativ scurtă (născut în 20 septembrie 1866, se stinge la 9 mai 1918), s-a ocupat de înțelegerea, interpretarea și traducerea textului dantesc timp de circa două decenii: cam jumătate din câte numără activitatea sa de creație. Primele fragmente văd lumina tiparului în 1891, dar sunt redactate, probabil, mai înainte, în timp ce ultimele intervenții în caiete sunt din 1915. Aceasta, în condițiile în care
Coșbuc pe șantierul Divinei Comedii by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2768_a_4093]
-
la Tismana, drept „mare șarlatan”, genialul autor florentin l-a determinat pe Coșbuc să transforme operațiunea de traducere propriu-zisă într-una de interpretare a simbolurilor, temelor, motivelor și poeticii care, întrețesute, au dat naștere capodoperei. În ediția de față, textul dantesc ocupă 550 de pagini, iar comentariul și intervențiile publicistice coșbuciene, aproape 400. Este, cred, cel mai întins efort exegetic depus până atunci de vreun creator român în legătură cu unul universal și, totodată, o contribuție de primă mână la interpretarea scriitorului italian
Coșbuc pe șantierul Divinei Comedii by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2768_a_4093]
-
obișnuiți să operăm: acela de scriitor spontan, lipsit de conștiință artistică și decuplat estetic de epoca sa. Suntem obligați să constatăm că în spatele lui poeta vates stă un poeta faber, de o extraordinară meticulozitate, obsedat de nuanțele infinitezimale ale textului dantesc și, mai ales, hăituit de imperativul reproducerii lor în limba română. După cum în spatele poetului realității etnografice stă, de fapt, un meșteșugar livresc al textului. Coșbuc nu a căutat doar înțelesurile lui Dante, ci mai cu seamă estetica acestor înțelesuri. Aparent
Coșbuc pe șantierul Divinei Comedii by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2768_a_4093]
-
ascultat, deși ei și-au iluminare și distrugere a învelișului” (inima este vatra, flacăra făcut datoria de consiliere, de... prieteni. este sinele meu îmblânzit). Este clar că există foc exterior (palpabil), chiar și soarele, dar și foc interior. Purificarea - purgatoriu dantesc Iarăși Eminescu (Scrisoarea I): „Mâna care-au dorit sceptrul universului și gânduri Ce-au cuprins tot universul, încap bine-n patru scânduri... Or să vie pe-a ta urmă în convoi de înmormântare, Splendid ca o ironie cu priviri nepăsătoare
Permanenta revelaţie a cugetărilor savantului Nicolae Iorga. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_45]