467 matches
-
în definitiv... Al cărei binecunoscut sfârșit sună astfel: Copiii vă cer dă mâncare Și către voi cu lacrime strigă Aici nu vă este altă scăpare Fără de mălai sau mămăligă!... Căci gura pruncilor din tăciuni Nu se poate-astupa cu minciuni. Cui dară-i voia să mai trăiască După mine vie-ntr-un noroc, Numai trebuie să să păzească Cum l-a păzit mumă-sa dă foc Ca dând pă noi vreo străină gloată Să nu stee cu gura căscată ...Răcniți, chiuiți, strigați
Simplițian by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11280_a_12605]
-
de cea mai bună calitate într-o dispută care animă mediile intelectuale ale ultimului deceniu, cititorul român se poate pune la curent și cu modul de interferare al orientărilor terapeutice și culturale actuale. Élisabeth Roudinesco, La ce bun psihanaliza?, trad. Dara Maria Străinu, Editura Trei, București, 2002, 170 p.
Freud - ultimul "câine mort"? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15191_a_16516]
-
Cât entuziasm era când am intrat și acuma, când ieșim, cât e de trist. Și măcar de s-ar opri, de n-ar fi mai rău. O vorbă a lui Averescu e reconfortantă: «Până la Sinaia am să îngrop toți nemții. Dare-ar Dumnezeu să-i fie gura de aur»”. Din păcate, n-a fost să fie așa. Peste câtva timp (către același destinatar) constată cu dezamăgire cameleonismul, oportunismul - el crede că general - în preziua iminentei ocupații germane: „Poate nu vei crede
Ediția critică Rebreanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13143_a_14468]
-
bolnav, sau in temnița și nu Ți-am slujit?”, El le va răspunde: „Adevărat zic vouă: Întrucât nu ați făcut unuia dintre acești prea neînsemnați frați ai Mei, nici Mie nu Mi-ați făcut.” :: The One, aprilie 2014 :: Foto: David Dare Parker / Network Photographers Eu locuiesc în Cluj, am interacționat cu oamenii ăștia, în calitate de medic. Pe groapă trăiesc, alături de hâite de câini și stoluri de păsări, bebeluși, copii de grădiniță care nu merg la grădiniță, copii mai mari și mai mici
Sunt oameni și aici by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82349_a_83674]
-
-mi pe brațe, pe braț să-mi porți sufletul trupului meu dintre morți, înalță-mi sufletul meu de tot cînd trupu-mi sîngeră și nu mai pot, înalță-mi sufletul meu de tot cînd trupu-mi sîngeră și nu mai pot! ! fii, dara, liber cum sufletu-i, ca tine nimeni pe Lume nu-i, tu îi porți fața lui Dumnezău și mult mă bucur de chipul tău, Domnul că înger și ingera în tine plînge și sîngeră, Domnul că înger și ingera în
Epistolar în memoriam. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_191]
-
edificiu cu toate însemnele triumfului și ale decăderii de care avusese parte de-a lungul veacurilor și care, recent, fusese transformat în sala de expoziții de Artă. Acum este singura, în dupăamiaza peste care mirosul ierburilor scăpate din coasă lasă dare aproape palpabile. Nu ia în seamă scrâșnetul cauciucurilor înfipte-n prundișul curții interioare, zgomotul ce pare a fi numai efectul unui mecanism infernal și pe care, ea nu l-a suportat niciodată. Prezentul i se suprapune cu trecutul, se estompează
Vara leoaicei. In: Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/97_a_208]
-
schițe de poeme, dedicații galante, simulări voioase ale efortului creator. Citindu-le, ți-l imaginezi pe tânărul poet în starea de spirit pe care o avea Eminescu când scria: "Din Berlin la Potsdam merge/ Drum de fier, precum se știe,/ Dara nu se știe încă/ C-am luat bilet de-a trie.// C-am plecat de dimineață/ Cu un taler și doi groși.../ și de gât cu blondă Milly,/ C-ochi albaștri, buze roși." Este vorba de o stare de grație
Poet român, afirmat la sfârsitul secolului XX by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17691_a_19016]
-
Stonehenge/ și din nou poticnindu-se și încă o dată/ ciulindu-și urechile ca iepurii la cea mai mică boare fonetică/ în lunga poveste a muzicii printre striații și lame spirale/ din care abia se mai văd Machu Pichu și Mohenjo Daro/ prin vegetația luxuriantă a sîngelui/ cu marile broderii de piatră/ ale sacrelor imne solare?" (Lumea-ntr-o ureche). Boala, mesager al morții, nu mai e compatibilă cu etalarea podoabelor, cu superfetația metaforică. Ea se acordă cu, am zice, un baroc
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
cerea lui Liviu un "pachet cu bucate... care ne-ar folosi mai mult decît banii". A șaptea epistola e expediata din Cluj (unde se stabilise deocamdată), în 7 noiembrie 1921, si cerea stăruitor bani lunar: "Nu știu primită cea scrisoare, dara pe scurt vă spun că șunt avizata la ajutorul vostru, pe care cred că nu-m/i/ vet lua în nume de rău... Veți lua la cunoștința durerea mea și nu mă vet lasă aruncată pe drumuri și fără ajutor
Mama lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18023_a_19348]
-
Vasile Urseanu", citat deMeteorii intra în atmosferă Pământului cu circa 60km pe oră. Cei mai mulți sunt particule de praf de marimea granulelor de nisip, însă unii din ei pot ajunge la mărimea boabelor de mazăre. Majoritatea nu ajung pe suprafața Pământului. Dara luminoasă de pe cer este lăsată de o particulă sub 1mm diametru ce arde în atmosferă Pământului, la frecarea cu aerul. Pentru o fracțiune de secundă vedem acest fenomen, denumit de astronomi meteor. Particulă de praf cosmic care arde în atmosferă
Spectacol ceresc de Perseide () [Corola-journal/Journalistic/25499_a_26824]
-
2-3 ori pe lună șansa de a deveni și mai buni, visează la un ecograf care să aibă inclusă și sondă de cardiologie. Iar, pentru asta, e nevoie să audă cât mai multă lume de ei. Să-i facem cunoscuți dară. Nu înainte de a le da un mare LIKE aici.
Viitori medici caută șansa de a deveni oameni mai buni by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20241_a_21566]
-
Publicat în: Ediția nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Durerea am trăit-o pan' la capat... Acolo pacea luminii m-a găsit... Simt amprenta suferinței, unica... Mi-o recunoaște viața mea rănită... Aș vrea s-o vindec, dara fuge, Isi neagă realitatea, se-ascunde... Neînțeleasa, mânia o cuprinde Și-n tânguiala ei își geme A fericirii pierdere. Vreau s-o opresc să sufere Ale ei iluzii, zădarnice, Voi cere sorții împăcare Să nu mai fugă-n vise, Acolo
VIAȚĂ, TU, MĂ IUBESTI? de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380290_a_381619]
-
som, ka̱dă sar som, Devl!a, Tu mân aźutisar ! Ka̱dă sar som, ka̱dă sar som, Tˇ'o baro laśhimo' de mân ! 2: Ka̱dă sar som miśto źănav la kë d'ăn ekh daro prăbaro, kë vaś amenqë d'ăn Tˇ'i vacă kana sama' 'nd-o xasardimo'. 3: Ka̱dă sar som me 'nd-o bezaj anda Tˇ'o ratt me Țuț patăv; lej vi vaś manqë Tu śhordăn, te xalal mân - něvo te-avav
KA̱DĂ SAR SOM ME TUΘE-AVAW de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377174_a_378503]
-
găsit. Procurorii au folosit aceeași procedură ca în cazul lui Cristian Cioacă pentru inculparea suspectului crimei. Procurorii Parchetului de pe lângă ÎCCJ l-au trimis în judecată pe Costel Narcis Țuțuianu. El este acuzat de omor calificat, furt calificat, profanare de morminte, dare de mită și fals în declarații, potrivit Agerpres. Cum au probat procurorii acuzațiile aduse soțului tinerei Procurorii au mers pe toate pistele și au înlăturat variante de anchetă constând în dispariția voluntară a victimei, decesul accidental cu cadavru nedescoperit, traficarea
Moartea Elodiei, model de ucis soții. Cum a acționat un soț acuzat by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/69043_a_70368]
-
Szabo Albert, 85 ani l Apetrei Ioana, 80 ani l Gulyas Ladislau, 70 ani l Milea Silvia-Berta, 83 ani l Bazin Vlada, 66 ani l Irimescu Gheorghe, 80 ani l Strună Gheorghe, 72 ani l Milovan Domnica, 86 ani l Dara Nicolae, 59 ani l Galu Elena, 59 ani l Oniga Toader, 39 ani l Bușoi Elena, 38 ani l Duță Ioana, 66 ani l Toma Vasilie, 77 ani l Moisă Töröcsik Alexandra, 83 ani l Bala Cristian, 38 ani l
Agenda2006-24-06-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/285059_a_286388]
-
chiuie tu întâi, să aud ce poți. CODÂRLIC: Ascultă aici: când mi-i auzi chiuind ți s-a părea că s-a unit răsăritu' cu asfințitu', de-au turtit la mijloc torțile lumii... DĂNILĂ: La vorbe ești mare meșter. Chiuie dară. CODÂRLIC (se proptește bine pe picioare, pune mâinile în șold chiuie. Mixaj sonor puternic, reverberat. Codârlic își trage sufletul, satisfăcut): Ei, plăcutu-ți-a? Au răsunat văile, mările au clocotit și peștii din apă s-au speriat. Oleacă doar de nu s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
faci de râs drăcărimea. CODÂRLIC: Haide, nu mai dondăni degeaba și chiuie acuma tu, să te văd. DĂNILĂ: Chiutul s-aude, nu se vede, măi Codârlic. Atâta lucru puteai să știi și tu! CODÂRLIC: Ei, să te-aud odată; chiuie dară. DĂNILĂ: Oi chiui eu, nu te teme. Da' înainte de asta, să faci bine și să stai colea, pe buturuga asta, ca să te leg la cap. CODÂRLIC: Să mă legi? Păi de ce, că nu mă doare? DĂNILĂ: Apoi tocmai asta-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
-l deranjeze în timpul orei sale de meditație, îl ruga, cu toată smerenia de care era în stare, să-i facă onoarea de a-l accepta că discipol. —Vreau să devin Mare Navigator, spuse. Cineva care să poată urma, de departe, darele lăsate de vasul sau. Ochii profunzi ai celui al cărui nume se pronunță cu infinit respect îl cercetară pe tânărul înăltuț, cu trăsături frumoase și cu o expresie de nerăbdare pe chip, a cărui viața părea că depinde de răspunsul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
ochi. Am început să plâng. Mama mi-a zis „Nu plânge, puiu’ mamii! Sunt Fortărețele Zburătoare“. Am mijit ochii și m-am uitat la cer. Avioanele erau prea sus ca să le poți vedea cu ochiul liber. Nu se vedeau decât darele albe de vapori, parcă trasate cu creta pe cerul albastru. Și totuși mi-am băgat în cap ideea că le văd. Însă ceea ce credeam eu că văd pe cer nu erau avioane, ci fortărețe - niște construcții solide, pătrățoase, cu poduri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
este admisă în unanimitate. Au fost aleși în prezidiu domnul Ilie Scurtu, director, domnul Vasile Nedelcu, președintele comitetului de părinți, doamna Elena Moisă, diriginta clasei. Doamna dirigintă Elena Moisă anunță ordinea de zi, care este aprobată în următoarea structură: 1. Dare de seamă privind situația la învățătură în semestrul I al anului școlar 1997 - 1998, prezentată de profesor Elena Moisă. 2. Dare de seamă privind activitatea comitetului de părinți în semestrul I, prezentată de domnul Vasile Nedelcu. 3. Proiect pentru desfășurarea
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
Elena Moisă, diriginta clasei. Doamna dirigintă Elena Moisă anunță ordinea de zi, care este aprobată în următoarea structură: 1. Dare de seamă privind situația la învățătură în semestrul I al anului școlar 1997 - 1998, prezentată de profesor Elena Moisă. 2. Dare de seamă privind activitatea comitetului de părinți în semestrul I, prezentată de domnul Vasile Nedelcu. 3. Proiect pentru desfășurarea muncii educative cu colectivul clasei a VIII-a B în semestrul al II-lea. 4. Discuții și concluzii. Pentru întocmirea procesului-verbal
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
economică a unei țări; actorii economiei de piață, opinia patronilor și a consumatorilor, privatizarea, evaluarea întreprinderilor pentru transfer, crearea noilor întreprinderi în economia de piață. De asemenea, a mai elaborat recent două cărți, "O zi și o noapte" și "Din dara unei vieți", unde cititorul poate găsi multe evenimente actuale ale economiei de piață, îmbrăcate în povestiri cu multă savoare. În activitatea sa diplomatică, Nicolae Murgu a reușit să împletească armonios o activitate practică plină de succese cu una de informare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
R. 3103-4413, Editura Științifică și Enciclopedică, București, pp. 40, 187, 188, 209, 245, 253. 89 G. Bezviconi, Necropola Capitalei, Institutul de Istorie "N. Iorga", București, 1972, p. 80. 90 Universul, 46, 19 februarie 1941, p. 9. 91 "A XVIII-a dare de seamă 1 ianuarie 31 decembrie 1940, prezentată Adunării Generale Ordinare de la 8 mai 1941. Generalități", în Flacăra Sacră, IX, 6A, 1941, p. 4. 92 Ibidem. 93 Ibidem, p. 3. 94 C. Mirmilo, "Cum batjocoresc Cenușarii țara, Biserica și Cimitirele
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Mișcarea pentru cremațiune în Iugoslavia", în Flacăra Sacră, 7, III, 1936, p. 5. 102 "Diverse", în Flacăra Sacră, 4, II, 1935, p. 8. 103 V.I. Zorca, "Inconsecvență edificatoare", în Flacăra Sacră, II, 4, 1936, p. 3. 104 "A XIII-a Dare de Seamă a consiliului Soc. "Cenușa" către Adunarea Generală, din Martie 1936 privind activitatea în cursul anului 1935", în Flacăra Sacră, III, 3BIS, 1936, p. 5. 105 Ibidem. 106 "A XIV-a Dare de Seamă a consiliului Soc. "Cenușa" către
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
1936, p. 3. 104 "A XIII-a Dare de Seamă a consiliului Soc. "Cenușa" către Adunarea Generală, din Martie 1936 privind activitatea în cursul anului 1935", în Flacăra Sacră, III, 3BIS, 1936, p. 5. 105 Ibidem. 106 "A XIV-a Dare de Seamă a consiliului Soc. "Cenușa" către Adunarea Generală din 19 mai 1937 privind activitatea în cursul anului 1936, în Flacăra Sacră, IV, 4BIS, 1937, p. 5. 107 "A XV-a Dare de Seamă a consiliului Soc. "Cenușa" către Adunarea
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]