33 matches
-
Liri Ion, 81 ani l Iliuc Maria, 56 ani l Stoica Ion, 39 ani l Codreșanu Ana, 39 ani l Fodor Iuliana, 60 ani l Pătrășcoiu Ion, 77 ani l Faur Extera, 69 ani l Lupan Rozalia, 70 ani l Darabant Maria, 68 ani l Samargiu Denis, 3 zile l Pismaș Maria, 59 ani l Lihet Gheorghe, 53 ani l Barta Ștefan, 86 ani l Hindemith Eduard, 47 ani l Horvath Iosif, 77 ani.
Agenda2006-09-06-Publicitater () [Corola-journal/Journalistic/284805_a_286134]
-
unul dintre primii reprezentanți ai filozofiei românești printr-o operă tradusă, dar care are meritul efortului adaptării unor termeni filozofici în limba română. Tot o revelație a volumului este epistolierul Samuil Micu - prin scrisorile amicale sau scrisorile-memoriu către episcopii Ignatie Darabant și Ioan Bob sau către canonicul Ioan Corneli de la Oradea, inaugurând în literatura Transilvaniei un gen literar în care se vor ilustra marii cărturari blăjeni de mai târziu, de la Timotei Cipariu la Ionel Pop. Desigur, ca toți reprezentanții Școlii Ardelene
Școala ardeleană în câteva restituiri literare by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5269_a_6594]
-
Iorga, Istoria literaturii române în veacul al XVIII-lea, vol. II, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1969, p. 138, 162). Menționând și Teologia morală (1796), cu o atât de generoasă și plină de gratitudine dedicație către binefăcătorul său, episcopul Ignatic Darabant de Oradea, încât se pare că a stârnit invidia vlădicului Ioan Bob, să spunem că traducerea Bibliei (1795) încununează opera de scriitor religios a lui Samuil Micu, care timp de 20 de ani (între 1784-1804) a "fost sufletul mișcării literare
Ediția jubiliară a Bibliei de la Blaj (1795) by Ion Buzași () [Corola-journal/Memoirs/15908_a_17233]
-
fi putut publica. Misiunea avea să fie asumată și dusă la bun sfârșit de Samuil Micu, cel mai fecund editor și traducător de carte religioasă dintre învățații Școlii Ardelene. Îndemnul i-a venit mai întâi de la episcopul de Oradea, Ignatie Darabant, unul dintre prelații care au încurajat mult această mișcare de înnoire culturală și națională. A început munca pe la 1783, după textul grecesc și cel latinesc, nu fără a fi consultat și cărți anterioare în românește: Palia de la Orăștie, Noul Testament de la
BIBLIA DE LA BLAJ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285723_a_287052]
-
să se transforme într-un argument de valoare, util în definirea noțiunii de națiune română. Cu certitudine, Meheși îl citește pe Cantemir în anii în care participă la redactarea colectivă a Supplex-ului, alături de Ioan Para, Samuil Micu, Petru Maior, Ignatie Darabant, Ioan Piuariu Molnar, Gheorghe Șincai. Spectacolul livresc oferit de fondul Batthyăneum este ilustrativ nu numai pentru centrul cultural-administrativ al cetății Alba Iulia, nu doar pentru cercul studios din jurul lui Batthyăny Ignăc. El este, fără exagerare, un important testimoniu al spiritualității
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
greco-catolice și ortodoxe. Banatul, părțile ungurene, semnifică pe parcursul anilor 1790-1840 un spațiu în care reprezentanții clerului și profesorimii vor aduce o „materie dotată cu gândire”, o dragoste pentru înțelepciune, vor aduce soluții ce vor dicta strălucite modificări. Episcopatele lui Ignatie Darabant (1788-1805) și Samuil Vulcan (1806-1839) se pun în serviciul Luminilor; scopul lor administrativ și politic este însoțit de unul de propagare a ideilor reformiste. Ei creează o mentalitate deschisă experiențelor fecunde. La Oradea ia ființă un seminar, la Beiuș un
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Cornea, Paul, Comides, Daniel, Corvin, Matei, Corydaleu, Theofil, Cotorea, Gherontie, Craneveldius, Levinus Franciscus, Cremonini, Cezar, Creția, Petru, Crnja, Zvane, Cromwell, Oliver, Csăki, IsăvĂn, Csaplovics, Jahann von, Csăpodi, Csaba-Csăpodiné, Curtius, Ernst Robert, Cusanus, Nicolaus, Cvijić, Jovan, D D’Alambert, Dankanits, Adăm, Darabant, Ignatie, Darnton, Robert, Davidis, Francisc, Decei, Aurel, Deffand, Marc, Delansky, J., Delumeau, Jean, Demény, Layos, Demény, Lidia A., Densușianu, Aron, Descartes, Despot-Vodă, Diderot, Denis, Dimaras, Constantin Th., Dmitrovici, Radisa, Dragojlović, Dragoljub, Drăganu, N., Dubnov, Simon, Duby, Georges, Duca, Vodă, Dumitrescu-Bușulenga
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
fost strălucită și s-au sfârșit printr-un banchet la care au luat parte două sute de notabili clerici și mireni. Principii bisericești cari s-au urmat în scaunul episcopesc într-acești o sută de ani sânt următorii: Dragoș (1777 - 1787). Darabant (1788 - 1805), Samoil Vulcan (1807 - 1839), Basiliu Erdeli (1843 - 1862), Iosif Pap-Silaghi (1863 - 1873), în fine actualul episcop Ioan Olteanu (1873 - ). [7 iunie 1877] {EminescuOpIX 390} MUNTENEGRU ["DUPĂ CELE MAI NOUĂ ȘTIRI... "] După cele mai nouă știri, între care o
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
presiuni asupra acestora pentru Înlăturarea „latențelor” greco-catolice și au trecut chiar la transferarea lor În alte parohii. Din acest motiv, nedorind să-și părăsească credincioșii, unii preoți au preferat să moară. În acest sens, poate fi menționat cazul părintelui Augustin Darabant din Baia Sprie. Într-un document elaborat de Ministerul Cultelor se menționa că În sânul credincioșilor „reveniți” la ortodoxie „există unele nemulțumiri, șcare dateazăț mai ales din primii ani șdeț după unificare și până prin anul 1958, când anumite doleanțe ale
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
ales din primii ani șdeț după unificare și până prin anul 1958, când anumite doleanțe ale unor preoți reveniți n-au fost satisfăcute, ba mai mult, unii au fost scoși din parohiile pe care le-au avut la unificare. Exemplu: prșeotulț Darabant Augustin din Baia Sprie până În anul 1953, când a fost transferat - fără consimțământul lui - În filia Bozânta Mare. Acesta, de supărare, s-a sinucis, sărind În fântână. Acest fapt se actualizează mereu și se comentează defavorabil”37. Probabil astfel de
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
născut la 1 septembrie 1968 în localitatea Roșia Montană, județul Albă, România, fiul lui Gheorghe și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 2512 Tribuswinkel, Jochackergasse 8, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Brad, Str. Crângului nr. 10, județul Hunedoara. 3. Darabant Nicolae Francisc, născut la 14 iunie 1956 în Oradea, județul Bihor, România, fiul lui Nicolae și Tereza, cu domiciliul actual în Austria, 2751 Matzendorf-Holles, Hauptstr. 23, cu ultimul domiciliu din România, Oradea, str. Carpați nr. 4, bl. AN35, ap. 25
HOTĂRÂRE nr. 465 din 7 august 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121467_a_122796]
-
la 14 iunie 1956 în Oradea, județul Bihor, România, fiul lui Nicolae și Tereza, cu domiciliul actual în Austria, 2751 Matzendorf-Holles, Hauptstr. 23, cu ultimul domiciliu din România, Oradea, str. Carpați nr. 4, bl. AN35, ap. 25, județul Bihor. 4. Darabant Cornelia, născută la 16 decembrie 1955 în Oradea, județul Bihor, România, fiica lui Popovici Traian și iuliana, cu domiciliul actual în Austria, 2751 Matzendorf-Holles, Hauptstr. 23, cu ultimul domiciliu din România, Oradea, str. Carpați nr. 4, bl. AN35, ap. 25
HOTĂRÂRE nr. 465 din 7 august 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121467_a_122796]
-
suport în decodificarea mesajului științific, PLRS, 1985, 165-168. [55] DANGEA, VALERIA; BODOC, RODICA, Caracterul formativ al lecțiilor de discutare a compunerilor, BulIMȘ, 3-4, 1984 - 1985, 169-174 [cu bibl.]. [56] DĂNILĂ, SIMION, Valențe pedagogice ale „vetrei" lingvistice, SD, 49 — 58 [57] DARABANT, IULIANA MIHAELA, Rolul dicționarului în procesul didactic, BulIMȘ, 3-4, 1984-1985, 175-179. [58] DERȘIDAN, IOAN, Programa de limba și literatura română pentru învățământul liceal,Familia, 21, nr. 10, 1985, 14 [59] DIACONIȚĂ, IORDACHE, Nicolae Bălcescu: Ardealul. în: LLR, 14, nr. 2
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
CRISTIAN IONEL Dr Tr Severin str. Veterani nr. 53, bl. G3, sc. 1, ap. 2 țel. 052/327687 CONTABILI AUTORIZAȚI STUDII MEDII BIRLAN DĂNUȚ Dr Tr Severin str. Nuferilor, nr. 2, bl. S, sc. 2, ap. 9 țel. 052/327149 DARABANȚI MONICA Dr Tr Severin, str. I Antonescu, nr. 43 bl. G3, sc. 1, ap. 15 țel. 052/221104 TUDOSIE LILIANA Dr Tr Severin str. Păcii nr. 14, bl. R5, sc. 2, ap. 6 țel. 052318914 FILIALA MUREȘ Membri activi înscriși
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
Anghel și Maria, născută la 3 septembrie 1963 în București, România, cu domiciliul actual în Germania, 42653 Solingen, În der Freiheit 14A, cu ultimul domiciliu din România în București, Str. Ghindei nr. 5, sectorul 5. 5. Alfiri Maria, fiica lui Darabant Iuliu și Maria, născută la 9 noiembrie 1953 în localitatea Baia Mare, județul Maramureș, România, cu domiciliul actual în Germania, 63065 Offenbach am Main, Martin Luther Park 10, cu ultimul domiciliu din România în București, str. Râmnicu Vâlcea nr. 11, ap.
HOTĂRÂRE nr. 1.287 din 4 noiembrie 2003 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153825_a_155154]
-
2.177/2008) 26. Daniel Simon, fiul lui Sami și Lorica, născut la data de 3 decembrie 1965 în localitatea Român, județul Neamț, România, cetățean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Netanya, str. Gordon nr. 35. (2.378/2008) 27. Darabant Vasilica, fiica lui Gheorghiu Stan și Elenă, născută la data de 1 mai 1956 în București, România, cetățean american, cu domiciliul actual în S.U.A., New York 11104, 41 41 43 rd Street, Apt. C19. (738/2007) 28. Dupree Adam, fiul lui
ORDIN nr. 783/C din 6 martie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/208936_a_210265]
-
nr. 35 - 68. Str. Ecaterina Varga Str. Elanului Ale. Emanoil Gojdu (fosta Str. Romană) Str. Emil Gîrleanu Str. Emil Isac Str. Emilian Mircea Chitul Str. Episcop Demetriu Radu Str. Episcop dr. Vasile Coman Str. Episcop Efrem Beniamin Str. Episcop Ignație Darabant Str. Episcop Ioan Alexi Str. Episcop Mihai Pavel Str. Episcop Petru Hristofor Str. Episcop Roman Ciorogariu nr. 23 - 79 și nr. 14 - 70, Str. Episcop Roman Ciorogariu nr. 1 - 21 și 2 - 12 Str. Episcop Sulyok Istvan Str. Episcop Valerian
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
clase elementare în satul natal, iar apoi la Oradea, ca elev internist la Seminarul Tinerimei Române Unite. Studiile secundare, precum și doi ani de filosofie și le-a făcut la Liceul „Premonstrantes” al călugărilor catolici din Oradea, ca bursier al fundației „Darabant”. În continuare, în 1841, a fost trimis de Episcopia Română Unită de Oradea la Seminarul „Sfânta Barbara” din Viena, unde a absolvit 4 ani de teologie. Revenit de la Viena, a fost hirotonit preot celib, la 10 august 1845, odată cu consacrarea
Ioan Vancea () [Corola-website/Science/308116_a_309445]
-
la 28 decembrie 1790. În 1791 și 1792, vicarul I. Para s-a numărat printre principalii redactori ai memoriului Supplex Libellus Valachorum, alături de Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior, Ioan Piuariu-Molnar, Iosif Meheși, Ioan Budai Deleanu, episcopii Ioan Bob, Ignațiu Darabant și Gherasim Adamovici, înaintat Curții de la Viena. Conținutul documentului era împărțit în două părți: a) argumentativă, de factură istorico-juridică și b) revendicativă, în care erau formulate cererile românilor (desființarea denumirilor jignitoare de „tolerați“, „admiși“, „nesocotiți între Stări“ și recunoașterea egalității
Ioan Para () [Corola-website/Science/307709_a_309038]
-
recunoașterea egalității în drepturi civile și religioase cu celelalte națiuni, participare proporțională la ocuparea funcțiilor publice, utilizarea toponimelor românești alături de cele maghiare și cele germane). După respingerea Supplex-ului din 1791, se deplasează la Viena împreună cu episcopul greco-catolic al Oradiei, Ignațiu Darabant, și cu cel ortodox al Transilvaniei, Gherasim Adamovici (1789-1794), pentru susținerea petiției. În 1796, I. Para a fost mutat de la Năsăud la Făgăraș unde a funcționat, până în anul 1807, tot ca vicar, iar, odată cu înființarea de către episcopul Ioan Bob a
Ioan Para () [Corola-website/Science/307709_a_309038]
-
Dragoș, se oține organizarea Episcopiei românești unite a Oradei, aflată sub directul patronaj al împăraților de la Viena. În același timp ea a fost subordonată Arhipeiscopiei Romano-Catolice de Esztergom. Unul dintre cei mai remarcabili episcopi ai acestei episcopii a fost Ignatie Darabant (1788-1805), venit de la Blaj. El a sprijinit pe Samuil Micu și Gheorghe Șincai încă dintru început, și chiar și după ce aceștia au intrat în conflict deschis cu episcopul de Blaj Ioan Bob (vezi supra). A organizat un internat gratuit pentru
Istoria Bisericii Române Unite în Crișana () [Corola-website/Science/302728_a_304057]
-
de el), a avut o mare grijă față de preoții săi etc. Urmașul său a fost Samuil Vulcan (1807-1839). Acesta a fost de asemenea o personalitate remarcabilă și era de asemenea din Blaj. A terminat catedrala din Oradea, ctitorită de Ignatie Darabant, a plătit tipărirea "Lexiconului" (Dicționarului) de la Buda din 1825, a sprijinit cărturarii patrioți ai vremii, a organizat în 1828 liceul din Beiuș, a obținut alipirea la eparhia sa a 72 de parohii românești unite din Satu Mare (față de 63, câte erau
Istoria Bisericii Române Unite în Crișana () [Corola-website/Science/302728_a_304057]
-
catolicizantă a făcut să eșueze încercările lor. Cea mai importantă realizare a cărturarilor români ardeleni de la sfârșitul secolului al XVIII-lea a fost, desigur, "Supplex Libellus Valachorum Transsilvaniae". La realizarea lui au lucrat nu doar episcopul unit al Oradiei, Ignatie Darabant, protopopul unit Ioan Para, Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior și alți greco-catolici, ci și Gherasim Adamovici, episcopul românilor ortodocși, medicul Ioan Piuariu-Molnar și alți ortodocși. Memoriul a fost trimis în 1791 la Viena, fiind de aici trimis Dietei Transilvaniei
Istoria Bisericii Române Unite () [Corola-website/Science/302697_a_304026]
-
călugării basilieni și a opoziției pe care o făcuse față de "Edictul de toleranță" emis de împăratul Iosif al II-lea. La 12 august 1782 a fost convocat sinodul electoral. Aici candidații la episcopat s-au clasat în felul urmâtor: Ignatie Darabant cu 63 de voturi (susținut de călugări), Iacob Aron cu 57 de voturi, Ioan Bob cu 37 de voturi, Filotei Laszlo cu 10 voturi, Andrei Zetkey de la Muncaciu cu 2 voturi, Avram Mehesi Avram 2 voturi, Samuil Micu cu 1
Ioan Bob () [Corola-website/Science/303694_a_305023]
-
fost publicat ca model juridic de Constituție în gazeta „Mercure de France” din iulie 1742. În 1780, „Pravilniceasca condică“, redactată de domnitorul Alexandru Ipsilanti, a modernizat legislația Țării Românești. În 1784, celebrul „Supplex libellus valachorum”, redactat în principal de Ignatie Darabant, arhiepiscop greco-catolic din Oradea, apoi completat de Samuil Micu, Petru Maior, Gheorghe Șincai, Ioan Piuariu-Molnar, Iosif Meheși, Ioan Budai Deleanu, Ioan Para și alții, pentru a fi dus la Viena de Ioan Bob, arhiepiscopul greco-catolic de la Blaj, și de Gherasim
Istoria francmasoneriei în România () [Corola-website/Science/312542_a_313871]