105 matches
-
straturi de dedesubt adormite?... Un prieten, care este și puțin cinic, zice: spune-mi cine se răscoală - categoria socială, adică, plus eventual vârsta și-ți voi spune ce șansă are răscoala în chestiune. Zis și făcut. La ruși, când cu daravera, fostele pionere zeloase, constituind prima generație a revoluției izbutite, deveniră cu timpul niște... Nici un fel de feminitate. Va trebui să vină iar capitalismul Sau comsomoliștii de pe atunci niște prăpădiți de moșnegi, ajunseră niște zurbagii și ei încă. Impotență totală. Bine
Rău de octombrie by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13847_a_15172]
-
straturi de dedesubt adormite?... Un prieten, care este și puțin cinic, zice: spune-mi cine se răscoală - categoria socială, adică, plus eventual vârsta și-ți voi spune ce șansă are răscoala în chestiune. Zis și făcut. La ruși, când cu daravera, fostele pioniere zeloase, constituind prima generație a revoluției izbutite, deveniră cu timpul niște bătrânici apucate încă. Nici un fel de feminitate. Oho, va trebui să vină iar capitalismul Sau comsomoliștii de pe atunci niște prăpădiți de moșnegi, ajunseră niște zurbagii și ei
Rău de octombrie by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14011_a_15336]
-
Să zicem că primele-ar fi - că lucrurile nu se potrivesc, întotdeauna, așa, e altă istorie... - cărțile de vacanță. Cărți importante, ori doar plăcute, pe care ți-ai dori să nu le citești altădată, cînd ziua e scurtă și încîlcite-s daraverile ei. Asemenea volume, chit că nu-i o regulă, sînt, de obicei, story-uri închegate, romane, amintiri. Dar pot să fie, la fel de bine, culegeri de tablete pe care le-ai răsfoi fără obligații, ca pe notele unui critic în vacanță de la
De citit la cald by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10389_a_11714]
-
prieteni, în stare să umanizeze o literatură. Luați, de pildă, o veche întîmplare nouă, despre venirea unui tînăr autore într-o redacție culturală (acolo, în broșura lui Peltz, Facla, la anul 1916), și despre covîrșitoarea putere a hazardului în asemenea daraveri. N.D. Cocea, ocupat, primește cărțulia de debut a unui aspirant la glorie, complet neinformat (mărturisește vocea lui de peste ani) că mai sînt, ca el, cu sutele. Norocul face să i se pară, acidului director de la Facla, original, adică bizar - bună
Cu voi... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10470_a_11795]
-
scurtă epidemie de politețe". Chiar dacă unii, mai cîrcotași, își amintesc că forma, vai, nu totdeauna creează fondul... Orișicît, despre asemenea articole (și încă, despre altele, ca micul bestiariu de uz intern cu care începe ,capitolul" Ce țară-i asta? sau daraverile din Români în Japonia, de găsit în ,secțiunea" înăuntrul trebilor de-afară) poți să spui liniștit, ca Șt. O. Iosif & D. Anghel, Cu orice trop/ Garafa se deșartă/ Și cade strop cu strop/ O, artă pentru artă! Alte pasaje, care
Cultura în poante by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11477_a_12802]
-
că nici nu trăiește pentru altceva decît fiindcă trebuie, cu el, să se consume niște idei. Nimic, în montajul de foiletoane al foarte tînărului numai (deocamdată...) ziarist, nu este carne, pliu răsfrînt al vieții de toată ziua, cu rotunjimi și daraveri. Citind, peste umărul bietului franțuz tradus (în toate sensurile...) de un (probabil) congener valah doar pe jumătate onest (deși păstrează, pentru conformitate, originalul), nu cazi, de fapt, în nici un păcat. Nu primești, cu toate că publicul vremii se dedulcise la mirodii, picanterii
Viața altuia by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11624_a_12949]
-
monumentul cetățeanului necunoscut, "ridicat" lui, într-o poezie, de W.H.Auden. Gînduri despre slujbașul de rînd. "Eroul" lui Alexandru Vlad nu face niciodată istoria, în schimb o suportă din plin. Trece, cu detașarea, jucată, a unui observator atent, prin daraveri fel de fel, adaptîndu-se, din mers, la familiaritatea cu totul specială a călătorilor care împart aceeași rată, a bărbaților care împart aceeași femeie... Se poate, așadar, citi, Viața mea în slujba statului, ca un mic roman "de familie", mutată provizoriu
Arta fugii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11647_a_12972]
-
mai nimic, părelnic rubiconzi și sangvinici, de fapt deșirați și subțiri ca nălucile. O mahala de multe feluri, Ersatz urban, sentimental, de (peri)ferie vieneză, de București din Mitteleuropa trăiește în gesturile lor largi și moi, de fanți obosiți, cu daraveri și boccele. E lumea chiriașilor clorotici, sub stratul de pudră, visînd la proprietărese încă "bine", la amoruri aseptice și mecanice. Viața lor, din Bagaj... și din Pensiunea doamnei Pipersberg, romane înseriate, primul apărut în 1934, următorul în 1936 (așadar, în
Kinderscenen by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11763_a_13088]
-
detalii. Am zăbovit destul atunci, vorbind despre proiecte și finanțări, despre mărunțișurile (mari probleme!) care-l preocupau zi de zi, despre indicatori și comisii, despre, în fine, tot ce poate păți un poet care se apucă de administrație. Câteva asemenea daraveri au trecut în versurile din Oameni obosiți, ultimul lui volum de poezie, din 2008, pe care mi l-a dat în Poiană, pe ploaie. Parcă un singur poem, împărțit în mai multe secvențe, despre cotidianul banal și ucigător. Despre energia
Liniile morții by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2654_a_3979]
-
le evită, pasămite, din cauza prețului, însă putem înțelege că mai degrabă din cauza confuziei. Pe care să o iei? Așa că, nefericitul viceversa este, aici, artificiul salvator. Tot case sunt și la 13 și 13 bis, în Proces-verbal, dând naștere unei întregi daraveri. Intervenția așa-zicând înțeleaptă a oamenilor legii convinge un proprietar cu casa încurcată, fiindcă a închiriat-o la două familii, rămânând, de la unii, cu datorii și cu pagube, de la ceilalți, cu reproșul de-a le fi luat arvuna, să-i
Unul pe față, unul pe dos by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2619_a_3944]
-
decât "turn". V Cuvântul pirg e atestat în românește (fie și dacă, precât știu, ca simplu hapax, - spre deosebire de graiul aromân 12), ca și, de altfel, derivatul pirgopie 13, care semnifică "zidire de turn" și, prin extensie, "plan" și "afacere, tranzacție, daraveră". Și cum, într-o viziune poporană, antipragmatică și pasivistă, un plan e, îndeobște, "necurat", iar o afacere, "murdară", se înțelege, ipso facto, ce pot să fie pirgopiile lui Pirgu! Ei bine, acest prea-exotic nume (ce nu are a face, totuși
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]
-
pe-aceea a cașcavalului, "de nu cumva românii se tem să nu fie confundați cu chinezii, în țara lor" - onorul e neschimbător. Onoarea, cu propteaua "pe onoarea mea", un fel, spune Dicționar-ul, de-a înjosi nobilul sentiment citîndu-l în daraveri ordinare, se vinde și se cumpără. Mai mult decît o problemă de consistență lingvistică, în ginta latină, unde găsim, pretutindeni, onor, sau de literatură, onoarea repudiată de Alecsandri ajunge, cu epocile, o problemă socială. Despre onoarea devenită loialitate, cînd între
Numele și fapta by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8565_a_9890]
-
din relatările altora. Când, matur, ajunge să-i cunoască de aproape apucăturile, Djuvara nu face decât să-și întărească o mai veche convingere. O scenă de neuitat se petrece în casa de la munte a familiei, unde Popovici, invitat pentru niscai daraveri sentimentale, își dă măsura bizareriei: "A doua zi după sosirea lui la Sinaia, era bolnav, sau se credea bolnav, și s-a închis în odaia lui, cea mai mare din modesta noastră locuință. În dimineața următoare, Jeanne, milostivă, bate la
Amintiri din Amintiri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6945_a_8270]
-
arzi de nerăbdare s-o faci. Ești un băiat simțit, Dumitre, dacă simți tu așa o trebușoară delicată. Cum adică delicată? Eu știu că la tine ce-i în gușă-i și-n căpușă. De data asta, însă, îi o daraveră...cum să-ți spun eu ție să pricepi? Ii o chestie mai subțirică în ce îl privește pe Mitruță. Nu vrea să se lase el de cărăușie așa de florile mărului...Tu știi ca și mine că el are o
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
majoră!" "Mai dă-o, dom'ne, încolo dă forță majoră! Orișicât, stabilisem noi d-aseară cum o rezolvăm azi. Ți-am zis că-i o zi mai nasoală, că-l am pă ingineru' ăla tânăru' pă mașină azi cu niște daraveri și o să mă reped cum îmi fac nițel timp sau cân' scap, naibii, dă el. Uite că timp n-am avut dăloc, m-a frecat ăla ca pă hoții dă cai. Da' acu, poftim, cum m-am scos, cum am
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
Cân' i-am zis, a dat-o cotită, că a zdrulucit-o toată ziua coana preoteasă cu curățenia la casa parohială, că nici nu mai știe dă ea d-atâta muncă și că și-a uitat dă treaba asta, la câte daraveri are pă capu' ei. Fi-i-ar capu' al... Ptiu', că iară mă ispitește necuratu'", încheie plin de o evlavioasă vigilență Pe Petrică îl durea fix în cot, ca să nu zicem în altă parte, de problemele de serviciu ale domnului
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
spus și că au avut doi cai care acum sunt la Hliboceanu... Asta s-a dovedit a fi o treabă bună pentru amândouă părțile. Vânzarea cailor la mezat făcea posibilă despăgubirea cărăușilor și le mai rămâneau parale și pentru alte daraveri... Când a aflat despre aceasta, Hliboceanu s-a dus pușcă la moș Dumitru și la Pâcu... Moș Dumitre, tot voiai dumneata să cumperi un cal. Uite că ai norocul să iei unul din caii lotrilor, care îs puși la mezat
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
-ți-aș tălpile, iartă-mă, c-am greșit!" Că eu pe Siminică l-am avut la suflet, dar acum gata, mi l-am scos, s-a isprăvit!!... Bine, bine, Grigore, fă cum crezi... Eu nu vreau să mă amestec în daraverile tale de familie..., rosti Stelian conciliant și dornic să pună capăt discuției pe această temă. Țăranul se înmuie puțin și se săltă de pe scaun, ca să dea noroc cu cuscrul său. Deh, făcu el cu glas pios, sănătate pentru noi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
să mai facă și ce să mai dreagă, ca să nu iasă feștelit rău de tot din toată povestea asta neprevăzută cu inventarul. Domn șef..., domnu Stelică, vă rog din suflet și cu lacrimi în ochi, lăsați-o mai moale cu daravera asta de inventar... Ca pe Dumnezeu din ceruri vă rog, domn șef, nu le mai treceți la catastif pe toate, că mă nenorociți!!... se ruga gestionarul, învârtindu-se de colo până colo prin prăvălie ca o curcă beată, cu brațele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
va stabili instanța! au pus capăt discuției oamenii legii și l-au încătușat. Bat-o pustia de lăcomie, a spus unul dintre colegii de echipă de la brigada de constructori care se afla deja în stadiul finalizării lucrărilor contractate, la aflarea daraverii în care a fost implicat colegul lor. Banii! Banii și lăcomia mânca-i-ar pustia! A mai adăugat altul. Ca la final, cu toții să cadă la pace că averea-i bună numai când îi adunată cu frica lui Dumnezeu, fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
asigurat că nimeni nu Întrebase de el, nici În timpul nopții, nici de dimineață. Lebrijana Îi spuse același lucru și În privința tavernei: nu tu necunoscuți, nu tu Întrebări. Apoi, când mă depărtasem nițel, am auzit-o Întrebându-l Încet În ce daraveri necurate se vârâse iar. M-am Întors să mă uit la ei pe furiș, cu urechea ciulită; dar Diego Alatriste era din nou tăcut, mulțumindu-se să privească ferestrele ambasadorului englez cu o expresie impasibilă. Printre curioși se aflau și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
peste câteva momente, va fi Întins și schingiuit. Fu surprins că Saldaña se retrăsese cu zbirii lui, iar acolo nu se vedeau oameni Înarmați. Aparent, nu erau decât mascatul, călugărul și el. Simțea ceva ciudat, o notă discordantă În toată daravera aceea. Ceva nu mergea ca lumea. Sau nu era ce părea a fi. Întrebările inchizitorului și ale Însoțitorului său, care din când În când se apleca peste masă ca să Înmoaie pana În călimară și să noteze vreo observație, se prelungiră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
mișcări de toată lumea, și unde cât ai clipi te pomeneai străpuns de lovituri de pumnal. Prin Împrejurimi erau și două biserici În care s-ar fi putut refugia și pune la adăpost sacru, dacă era cumva amestecată și Justiția in daravera aceea. Numai că ceilalți Îi barau deja drumul, iar afacerea amenința să ia o Întorsătură foarte urâtă. Chiar atunci se sfârși actul al doilea, În ropote de aplauze, pe când provocatorii Își Întețeau atacurile deocamdată verbale Împotriva căpitanului. Mulțimea Începea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
golul singurătății,/ O, suflet al meu, de lume fugar,/ E ora când Petru plânge amar/ Ascultă... e ora lașității..." (Nocturnă). Întinsă peste anotimpul în care fiecare își vede de treabă. În care orașul, o știm bine, dă pe dinafară de daraveri, redevine aglomerat și mizer: „și trec cotiugare/ Cu saci de făină/ și plouă mai tare/ Pe crâșme murdare/ Pe-un târg sărăcit." (Proză). Prin el, în mantale subțirele, fojgăie funcționarii. Aducînd nestatornicie, dări, complicații. De care toată lumea se ferește, și
Obligații by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6877_a_8202]
-
știm, iar, dacă numai i s-a spus printr-o abatere fonetică sau chiar a fost socotit hoge (hogiu), adică învățat, iarăși nu avem informații. Prin 1845 a pus pe roate transportul de persoane cu poștalionul de la Buzău la Brașov. Daravera nu a mers, dar cu ceva tot s-a ales: cu un nume nou, Vizitiu, ca și cu o suferință a inimii care l-a răpus după patru ani. Întors cu bani și speranțe în Muntenia, Hagiul s-a îndreptat
Vasile Voiculescu – noi contribuții biografice by Gheorghe Postelnicu () [Corola-journal/Journalistic/5285_a_6610]