105 matches
-
asupra deosebiților indivizi care constituiesc acea totalitate. Odată stabilit punctul nostru de vedere, spre a esclude de mai înainte orișice insinuare răutăcioasă, vom relata următorul fapt ce ni se comunică. D-nul Theodor Codrescu, care de mulți ani are deosebite daravere cu librarii - anticvari frații Șragăr, a venit în magazia acestora și în ziua de 24 sept. c. Cu această ocazie unul din frați i-a spus d-lui Codrescu că n-ar fi câștigat nimic cu desfacerea unor cărți cumpărate
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
un fapt cunoscut de toți. Astfel mulți vătaji boierești, moldoveni de baștină, se făceau sudiți (Schutzbefohlene) pentru a se mântui pe sine de capitație, pe fiii lor de miliție; nu mai vorbim de negustori și de meseriași, cari, oricând aveau daraveri neplăcute cu administrația sau cu justiția, plantau pajura cu două capete pe casă și deveneau "sacrosancți". Poate trei din patru părți a evreilor din România sunt în această condiție "sui generis", adică nici cetățeni români, nici austriaci, ci "Schutzbefohlene", oameni
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
singura rezervă că, mental și fizic, nu suportă munca regulată. Și că are gura aia, cam prea mare. Cere-i un serviciu, orice, ori destăinuiește-i un secret, oricare și, într-o oră, mult două! cu certitudine va ști întreaga daraveră, cu lux de amănunte și ultima babă din piața de flori. Însă, per ansamblu, scorul îi este net favorabil. Spre deosebire de cocalarul ăstălalt gras, din pat. Cârnatul ăsta mizantrop, trasează mai degrabă o problemă, decât o soluție! Ca și cum ar fi recepționat
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
un alt document și mai lămuritor, aflat în Surete și Izvoade, vol. V, p. 113, din anul 6945 iunie 30 (1437), tot de la Ilie Vodă, acesta întărește slugii sale Teodor Povărteanul satul Juleștii, în jos de Hârlău, ținând ca, „orice daraveri ar urma, să fie judecate de organele judecătorești din Hârlău"; însă, având în vedere slujbele pe care le-a avut protejatul său, Domnul îi acordă și privilegiul ca la orice afacere de judecată să fie judecat de însuși Domnul în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
iaz de exemplu - durau sute de ani. „Apoi, cum domniile se schimbau mai des și cu fiecare domn se putea deschide orice proces - cu toată ferâia ce se plătea în visteria gospod, ferâe de 12 ori 24 de plăti, multe daraveri odată răfuite de un divan, se puteau deschide din nou sub alt divan domnesc. Puterea lucrului judecat era foarte des formulată în dreptul nostru vechi și ferâea era taxa care garanta în parte această putere a lucrului judecat", scrie Gh. Ghibănescu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și la tine.”); În absența stăpânului, plecat mai toată ziua cu afaceri, Îi revine lui Chiriac greaua misie de a o consola pe Veta: „Eu, știi, cu negustoria, mai mergi colo, mai du- te dincolo, mă rog, ca omul cu daraveri, toată ziua trebuie să lipsesc de-acasă. Pe de altă parte, ce să-Ți spui! am ambiț, Țiu când e vorba la o adică la onoarea mea de familist. De! când lipsesc eu de-acasă, cine să-mi păzească onoarea
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
dată a obligațiilor administrative - casnicemedicale - În care am intrat imediat după predarea volumului V din „Jurnale” se va mai potoli. A fost o lună În care am Încercat să recuperez tot ce nu făcusem Într-un an În materie de daraveri administrative și medicaleă Plecam dimineața și ajungeam acasă spre opt seara, tăind zilnic de pe listă câte o veche urgențăă Iarăși nu știu când au trecut aceste săptămâni, scrisoarea dvs. parcă am citit-o alaltăieri. M-a impresionat foarte mult și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
1900), protagonistul se Întâlnește pe drum cu o Întrupare a Diavolului (În final, dispare la semnul crucii). „După chip și port”, duhul rău are trăsăturile (stereo)tipice ale unui evreu : e roșcovan, e negustor „de cari umblă pân sate după daraveri”, oferă drumețului „un șip cu rachiu” etc. Întâlnirea pe drum cu acest demon se dovedește a fi de rău augur. În afară de faptul că este „om roșu”, el este și „șașiu”. Ambele elemente sunt de „piază rea” și provocatoare de deochi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
exemplu, unii evrei „Își petreceau sâmbetele Întinzând hora mare la sunetul unei cobze”, ceea ce, evident, Îi nemulțumea pe rabini, „fiind o vădită călcare a prescripțiilor religioase” <endnote id="(109, p. 42)"/>. Alții Își Închideau de sabat prăvăliile, dar „Își făceau daraverele [= afacerile] pe furiș” - spune N. Iorga -, „Înșelând astfel și pe Iehova” <endnote id=" (428, p. 80)"/>. Evident, nu era o practică specifică doar evreilor. Pe la 1700, de pildă, Antim Ivireanul, mitropolitul Țării Românești, deplângea faptul că românii care sunt „cu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sfânta împărtășanie” și cu „răcoarea (ei) de rouă în cerul gurii și-n toată ființa”. Gândul la banii plătiți părintelui Daniil, „ca să se roage și pentru călătoria ei”, felul expeditiv de retragere din biserică, înapoi, la mulțimea de „trebi și daraveri” ce o așteaptă nu știrbesc, de fapt, cu nimic nici emoția acestui „prag” purificator, nici sugestia unei anumite sfințenii de care se pătrund acele clipe, însă, din perspectiva eroinei sadoveniene, totul apare ca subordonat față de ceea ce urmează a fi făptuit
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
care nu se glumește". Și se lasă o tăcere... Ștefan dă o raită încăperii, se oprește în dreptul mitropolitului Teoctist ce tot frământa niște mătănii. Sfinția ta nu-i în toate apele lui. Ce te apasă? Melancolia toamnei, au niscai cucernice daraveri duhovnicești? Mă gândesc c-or veni iar vrăjmașii ce n-au nimic sfânt. Jefuiesc sfintele altare, topesc aurul icoanelor, din clopote toarnă tunuri, pe călugări îi spânzură de barbă în livadă, pângăresc până și gropnițele voievozilor și oasele le aruncă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
închisoare. Cunosc eu foști colegi ai mei de școală primară, care au fost bătuți până ce li s'a făcut negru trupul. Și după chinuri și încercări, li se dă drumul. Au fost nevinovați! Inspectorul comunal Safta avea și el multe daraveri de regulat, și și-a făcut datoria în consecință. D. revizor școlar era și el foarte înspăimântat de internațională, de călcarea în picioare a tablourilor, de anarchiștii aceștia. Îmi mărturisea acestea cu o spaimă vădită. Lucrătorii aceștia sunt cei mai mulți fii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
putem ști, dar măcar se poate observa și de la distanța de o mie de poște obtuzitatea În gândire a mai marilor țării de atunci precum și paranoia de care erau bolnavi până-n măduva oaselor. Ion D. Zamfirescu, semnalase o altă daraveră, bună de pus la gâtu-i o cravată unsă cu săpun „Cheia” la mare cinste și căutare pe atunci. N-ar fi avut să știe ce și cum dacă nu ar fi citit ciorna numărului 251/10 decembrie 1968 al cotidianului
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Am venit să mă jăluiesc. Contra cui? Contra mea. No! ce-i asta? Am făcut o greșală, domnule, și vin să mă denunț eu singur, spre a-mi primi pedeapsa ce vei socoti că merit. I-am istorisit, deci, toată daravera 91 cu evreul, cum ne-am tocmit cu dânsul, cum nu s-a ținut de tocmală, cum s-a obrăznicit cu noi și, în fine, cum, scoși din fire, i-am dat două palme. În măsura în care eu îi istoriseam, fața lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
la care s-a prezentat au fost mai mult o formalitate. Contrar părerii încetățenite, mai dificilă a fost acomodarea lui Mihai cu limba germană, deși tatăl său, căminarul, știa nemțește, dar prins cu ale moșiei, ba și cu alte atâtea daraveri, n-avea timpul și nici răbdarea necesară de a da lecții. De aceea, poate, Iancu Litviniuc primul învățător al său de la Cernăuți spunea că la început i-a mers mai greu, necunoscând micul Eminescu bine limba germană 54, iar Ștefanelli
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
o vânzare silită, cum au afirmat mulți cercetători, în mod eronat. Chiar dacă a fost nevoit să vândă moșia, Gheorghe Eminovici a rămas același om de ținută, căutat și întrebat într-ale pământului ca unul ce se pricepea în astfel de daraveri; în 1881, fiul său, Nicolae, îi scrie din Botoșani că a fost numit espert într-o comisiune de esperți, pentru evaluarea stricăciunilor la acaretele din Cucorăni. Neputându-ți înmânua citația au schimbat numele matale și au scris al meu (Gheorghe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
majoră!" "Mai dă-o, dom'ne, încolo dă forță majoră! Orișicât, stabilisem noi d-aseară cum o rezolvăm azi. Ți-am zis că-i o zi mai nasoală, că-l am pă ingineru' ăla tânăru' pă mașină azi cu niște daraveri și o să mă reped cum îmi fac nițel timp sau cân' scap, naibii, dă el. Uite că timp n-am avut dăloc, m-a frecat ăla ca pă hoții dă cai. Da' acu, poftim, cum m-am scos, cum am
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
Cân' i-am zis, a dat-o cotită, că a zdrulucit-o toată ziua coana preoteasă cu curățenia la casa parohială, că nici nu mai știe dă ea d-atâta muncă și că și-a uitat dă treaba asta, la câte daraveri are pă capu' ei. Fi-i-ar capu' al... Ptiu', că iară mă ispitește necuratu'", încheie plin de o evlavioasă vigilență Pe Petrică îl durea fix în cot, ca să nu zicem în altă parte, de problemele de serviciu ale domnului
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
orice atac împotriva constituției și pentru a recomanda puterii să încerce toate căile de împăcare. Capitolul 7 Urmarea evenimentelor din anul 1863 A doua călătorie a prințului • Încercări de apropiere • Eșecul acestora • Alte încurcături • Tulburări în bisericile grecești • Incidente supărătoare • Daraveră cu un detașament de polonezi • Milcowski îi bate pe români pe 3 iulie • Cedează în fața superiorității numerice pe 5 • Tulburare pricinuită în Europa de această ciocnire • Memoriu pentru detronarea domnitorului • Incident comic • Cartea albastră Domnul hotărî să ia legătura direct
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
știm, iar, dacă numai i s-a spus printr-o abatere fonetică sau chiar a fost socotit hoge (hogiu), adică învățat, iarăși nu avem informații. Prin 1845 a pus pe roate transportul de persoane cu poștalionul de la Buzău la Brașov. Daravera nu a mers, dar cu ceva tot s-a ales: cu un nume nou, Vizitiu, ca și cu o suferință a inimii care l-a răpus după patru ani. Întors cu bani și speranțe în Muntenia, Hagiul s-a îndreptat
Vasile Voiculescu – noi contribuții biografice by Gheorghe Postelnicu () [Corola-journal/Journalistic/5285_a_6610]
-
că nici nu trăiește pentru altceva decît fiindcă trebuie, cu el, să se consume niște idei. Nimic, în montajul de foiletoane al foarte tînărului numai (deocamdată...) ziarist, nu este carne, pliu răsfrînt al vieții de toată ziua, cu rotunjimi și daraveri. Citind, peste umărul bietului franțuz tradus (în toate sensurile...) de un (probabil) congener valah doar pe jumătate onest (deși păstrează, pentru conformitate, originalul), nu cazi, de fapt, în nici un păcat. Nu primești, cu toate că publicul vremii se dedulcise la mirodii, picanterii
Viața altuia by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11624_a_12949]
-
decât "turn". V Cuvântul pirg e atestat în românește (fie și dacă, precât știu, ca simplu hapax, - spre deosebire de graiul aromân 12), ca și, de altfel, derivatul pirgopie 13, care semnifică "zidire de turn" și, prin extensie, "plan" și "afacere, tranzacție, daraveră". Și cum, într-o viziune poporană, antipragmatică și pasivistă, un plan e, îndeobște, "necurat", iar o afacere, "murdară", se înțelege, ipso facto, ce pot să fie pirgopiile lui Pirgu! Ei bine, acest prea-exotic nume (ce nu are a face, totuși
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]
-
monumentul cetățeanului necunoscut, "ridicat" lui, într-o poezie, de W.H.Auden. Gînduri despre slujbașul de rînd. "Eroul" lui Alexandru Vlad nu face niciodată istoria, în schimb o suportă din plin. Trece, cu detașarea, jucată, a unui observator atent, prin daraveri fel de fel, adaptîndu-se, din mers, la familiaritatea cu totul specială a călătorilor care împart aceeași rată, a bărbaților care împart aceeași femeie... Se poate, așadar, citi, Viața mea în slujba statului, ca un mic roman "de familie", mutată provizoriu
Arta fugii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11647_a_12972]
-
mai nimic, părelnic rubiconzi și sangvinici, de fapt deșirați și subțiri ca nălucile. O mahala de multe feluri, Ersatz urban, sentimental, de (peri)ferie vieneză, de București din Mitteleuropa trăiește în gesturile lor largi și moi, de fanți obosiți, cu daraveri și boccele. E lumea chiriașilor clorotici, sub stratul de pudră, visînd la proprietărese încă "bine", la amoruri aseptice și mecanice. Viața lor, din Bagaj... și din Pensiunea doamnei Pipersberg, romane înseriate, primul apărut în 1934, următorul în 1936 (așadar, în
Kinderscenen by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11763_a_13088]
-
straturi de dedesubt adormite?... Un prieten, care este și puțin cinic, zice: spune-mi cine se răscoală - categoria socială, adică, plus eventual vârsta și-ți voi spune ce șansă are răscoala în chestiune. Zis și făcut. La ruși, când cu daravera, fostele pioniere zeloase, constituind prima generație a revoluției izbutite, deveniră cu timpul niște bătrânici apucate încă. Nici un fel de feminitate. Oho, va trebui să vină iar capitalismul Sau comsomoliștii de pe atunci niște prăpădiți de moșnegi, ajunseră niște zurbagii și ei
Rău de octombrie by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14011_a_15336]