30 matches
-
multă comoară muzicală românească, de la strălucire înspre penumbră; televiziunea, până mai ieri fusese vitrină pentru cristalurile scumpe ale șlagărelor sale, dar de la o vreme ajunsese tejghea cu marfă. Întreaga cultură românească a fost, de fapt, drumul cu dale al conștiinței, darde la o vreme s-a croit în cărăruie a caruselului despiritualizat...! „E dureroasă vestea că s-a stins unul dintre cei mai mari melodiști ai muzicii ușoare românești, melodiști pe filiera Temistocle Popa, Camelia Dăscălescu, Florin Bogardo, Cornel Fugaru și
MARCEL DRAGOMIR. S-A STINS UNUL DINTRE CEI MAI MARI MELODIŞTI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1426219300.html [Corola-blog/BlogPost/348696_a_350025]
-
Citește mai mult Poezie pentru copiiMândră că și-o AfrodităCoboară peste câmpiiTrăgând mii de bidiviiCaleașca ei aurită.Neîndoielnic e reginăDeoarece oriunde-apareîmprăștie bunăstare Dăruind din punga-i plină.Toamna bogații împarte,De-unde le-are n-am habar,Așezând dar lângă darDa și pleacă mai departe.... XXIII. ILIE, CEL DIN GRUPA MIJLOCIE, de Valeria Iacob Tamâș, publicat în Ediția nr. 1700 din 27 august 2015. Nu mai sunt un prichindel, am crescut mai măricel, de-acum toată lumea știe, sunt în grupă mijlocie
VALERIA IACOB TAMAŞ by http://confluente.ro/articole/valeria_iacob_tama%C5%9F/canal [Corola-blog/BlogPost/377416_a_378745]
-
Țarăbună și bogatăși de bani îndestulată.Că banu’ cunumăr mareMomește pe orișicare.Cum m-am lăcomit și eu...Și-amplecat din satul meuși-am vinit p-un anpă doiSă-mi fac bani să plec ’napoi...Autrecut anii la rândLucrând și dolari făcând,Darde-am strâns câțivadolari,I-am cheltuit pe...spițari *.Oceanule apa-ți rèce,Dar-ar Dumnezeu să-ți sèce,De-ai fi fost săcat demultEu nu te-aș mai fi trecut.Și nici nu te trecè nime,Să fie străin ca
O VIZITĂ LA CHICAGO de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Jurnal_de_calatorie_american_2_o_vizita_la_chicago.html [Corola-blog/BlogPost/350815_a_352144]
-
Votul va avea loc mai târziu, în cursul zilei de astăzi. Acțiunile de informare și promovare pentru produsele agricole pe piața internă și în țările terțe Punerea în aplicare în cadrul UE a Directivei 2003/ 9/ CE de stabilire a sta: dardelor pentru primirea solicitanților de azil și a refugiaților în statele membre vizitele Comisiei LIBE din 2005 până în 2008 -Înainte de vot: Dle Președinte, nu am reușit să avem o dezbatere în plen asupra acestui raport foarte important, motiv pentru care
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
CAPEȚIS TANASIS, fiul lui Hristos și Hariclia, născut la data de 7 noiembrie 1944 în localitatea Laista, Grecia, apatrid, cu domiciliul actual în localitatea Galați, str. Saturn nr. 2, bl. B1, sc. 4, ap. 31, jud. Galați. (3767/2004) 7. DARDA HEYAM, fiica lui Mohamad și Adla, născută la data de 4 iulie 1970 în localitatea Jarablos, Siria, cetățean sirian, cu domiciliul actual în municipiul București, str. Mircea Vulcănescu, nr. 131, corp D, et. 1, ap. 1, sector l. (611/2004
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175856_a_177185]
-
Darda este o comună în cantonul Osijek-Baranja, Croația, având o populație de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Darda avea locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, existând și minorități de sârbi (%), romi (%) și maghiari (%). Apartenența etnică
Comuna Darda, Osijek-Baranja () [Corola-website/Science/330524_a_331853]
-
Darda este o comună în cantonul Osijek-Baranja, Croația, având o populație de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Darda avea locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, existând și minorități de sârbi (%), romi (%) și maghiari (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, existând și
Comuna Darda, Osijek-Baranja () [Corola-website/Science/330524_a_331853]
-
rugăciunea regulat. El își încuraja tovărășii să facă aceasta rugăciune pentru a avea parte de mai multe recompense și beneficii; de asemenea, reprezintă un mod de a purifica sufletul; o modalitate de a se apropie de împărăției lui Dumnezeu. Abu Darda susține că Muhammad a afirmat:"" Oricine se duce la somn cu intenția de a se ridică și se roaga în timpul nopții, dar, fiind depășit de somn, nu reușește să facă asta, lui i se va considera că a făcut ceea ce
Tahajjud () [Corola-website/Science/329366_a_330695]
-
Solomon și foarte mare pricepere și cunoștințe multe ca nisipul mării. Înțelepciunea sa întrecea înțelepciunea tuturor fiilor Răsăritului și toată înțelepciunea egiptenilor. El era mai înțelept decât orice om, mai mult decât Etan, Ezrahitul, mai mult decât Heman, Calcol și Darda, fiii lui Mahol „Cartea întâi a împăraților” arată că Solomon a rostit trei mii de pilde și a alcătuit o mie cinci cântări, a vorbit despre copaci, de la cedrul de Liban până la isopul ce crește pe zid, despre dobitoace, despre
Solomon () [Corola-website/Science/311061_a_312390]
-
împotriva Greciei și Iugoslaviei, Mussolini a început să vorbească din ce în ce mai des în discursurile propagandistice despre „Mare Nostrum”. La începutul ostilităților, Marina Regală Elenă era compusă din vechiul crucișători "Averof", 10 distrugătoare (4 cechi din clasa "Theria", 4 relativ moderne clasa "Dardo" și două noi clasa "Greyhound"), 7 torpiloare și 6 submarine vechi. Trebuind să facă față extrem de puternice marine italiene, marina elena s-a limitat la acțiuni de patrulare și escortă de convoaie în Marea Egee. Funcționarea corespunzătoare a marinei elene era
Războiul greco-italian () [Corola-website/Science/312078_a_313407]
-
atât traseele din această zonă cât și pe cele de legătură cu Munții Rarău — Giumalău . Refugiile montane sunt inexistente. Există totuși cabane și cantoane forestiere situate pe văile interioare: Paltinul (valea Negrișoara), Cristișor (valea Neagră), Borca , Borca Chei (valea Borcii), Darda (lângă Grințieșul Mare) și Păltiniș (valea Grințieșului ) care dispun de căte 4—8 locuri de cazare. Ele pot să asigure în caz de nevoie cazarea pentru grupuri mici în limita locurilor disponibile. Acoperirea de servicii Salvamont se face exclusiv în
Munții Bistriței () [Corola-website/Science/319605_a_320934]
-
descoperit la Romula. În secolul al XV-lea, pentru buzdugan se folosea forma cilindrică, întarită cu șase fețe proeminente, iar în secolul al XVI-lea cu șase până la opt fasete arcuite. Capul buzduganului a cunoscut forme diferite, de la cele cu dardă în vârf, înconjurat de corpi ascuțiți până la cele cu cap simplu, cu vârf alungit. Buzduganul folosit ca însemn al puterii suverane s-a transfornat în sceptru. În ziua de 10 mai 1920, șase fete de la orfelinatul Radu-Vodă i-au oferit
Buzdugan (armă) () [Corola-website/Science/320854_a_322183]
-
Morris Hirshfield, Ruth Augustin, Martin Mehkek, Adolf Dietrich, Salomon Meijer, James Lloyd, André Duranton, René Rimbert, Friedrich Gerlach, Fergus Hall, Ilija Bosilj Bošicević, Ludmila Procházková, Franjo Klopotan, Bernado Pasotti, Peter Hagoort, Antun Bahunek, Manfred Söhl, Boris Lavrić, Patrck J. Sullivan, Darde Dobrić, Henry Dieckmann, Vladimir Bedeković, Teofil Ociepka, Gérard Valcin, Josef Wittlich, Niko Pirosmanașvili, Hector Hippolyte și Shalom din Shafed. Dintre artiștii români sunt prezentați: Petru Mihuț, Elisabeta Ștefăniță, Ion Stan Pătraș, Ion Măric, Gheorghe Babeț, Alexandru Savu, Ion Pencea, Ion
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
se are În vedere competența profesională. Conform standardelor profesionale, cu excepția cadrelor didactice din mediul universitar care predau discipline din sfera contabilității, periodic, profesioniștii contabili trebuie să urmeze cursuri de perfecționare continuă, asigurându-se astfel calitatea serviciilor de contabilitate În conformitate cu stan dardele de calitate. Mecanismul de perfecționare continuă răspunde cu succes nevoilor utilizatorilor informației financiar-contabile și protejează În același timp profesia de oportuniști. Totodată, se poate vorbi și despre necesitatea Însușirii de cunoștințe În domeniul sistemelor informaționale În contextul creșterii exponențiale a
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
Rabuzin, Morris Hirshfield, Ruth Augustin, Martin Mehkek, Adolf Dietrich, Salomon Meijer, James Lloyd, André Duranton, René Rimbert, Friedrich Gerlach, Fergus Hall, Ilija Bosilj-Bošicević, Ludmila Procházková, Franjo Klopotan, Bernado Pasotti, Peter Hagoort, Antun Bahunek, Manfred Söhl, Boris Lavrić, Patrck J. Sullivan, Darde Dobrić, Henry Dieckmann, Vladimir Bedeković, Teofil Ociepka, Gérard Valcin, Josef Wittlich, Niko Pirosmanașvili, Hector Hippolyte și Shalom din Shafed. Dintre artiștii români sunt prezentați: Petru Mihuț, Elisabeta Ștefăniță, Ion Stan Pătraș, Ion Măric, Gheorghe Babeț, Alexandru Savu, Ion Pencea, Ion
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
o-ntinează. Să oprim nói nălțarea Regelui slăvit: dați pinteni, dați pinteni nourilor voștri-ai Morții! O, toba de la Miazănoapte, trezește-te! O, mină de fier, bate 155 Din toba de la miazănoapte! Acúm porniți în iureș! cu vitejie-ntunecați De dardele-nghețatei grindini. Întindeți iarăși arcul negru: Din nou întindeți corzile Stihiilor la sînul vostru drept, Si toba cea bubuitoare să repezească negrele săgeți". Din arc înnourat ziua întreaga săgețile zburară, pînă ce curs-a sînge 160 Din răsărit către apus
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Ion Buzași Aurel Sasu (n. 1943, în Darda de Sus, jud. Alba), a urmat Facultatea de Filologie la Cluj, după absolvirea căreia a lucrat la Institutul de Lingvistică și Istorie literară din Cluj, publicând singur sau în colaborare monografii, studii și eseuri, antologii și ediții care au devenit
Întâlnirea cu sine by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13001_a_14326]
-
scriitorul, cu geniul anticipației, îl lasă pe cititor să aleagă între diversele continuări ale unei acțiuni care se naște mereu sub ochii săi: „Ce neastâmpăr va fi făcând pe zeiță să calce așa iute pământul... Pe cine amenință ea cu darda împenată... Trămite ea oare în câmpii etolici pe mistrețul uriaș...?” etc. Odobescu, mare iubitor și cunoscător de artă din toată Europa, descoperise un principiu pe care îl regăsim abia peste o jumătate de veac la prozatorii anilor douăzeci: valoarea simbolică
Pe marginea prozei lui Odobescu by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2605_a_3930]
-
și cunoștințe multe ca nisipul de pe țărmul mării. 30. Înțelepciunea lui Solomon întrecea înțelepciunea tuturor fiilor Răsăritului și toată înțelepciunea Egiptenilor. 31. El era mai înțelept decît orice om, mai mult decît Etan Ezrahitul, mai mult decît Heman, Calcol și Darda, fiii lui Mahol; și faima lui se răspîndise printre toate neamurile, de primprejur. 32. A rostit trei mii de pilde, și a alcătuit o mie cinci cîntări. 33. A vorbit despre copaci, de la cedrul din Liban pînă la isopul care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
verde semiluna nouăi legi Pe doi împărați surpat-au și pe șaptesprezece regi, Țara [î]i supune râuri, marea [î]i supune valul Și în Aghia Sofia cu ovăz hrănit-au calul. Acum stă măreț și rece între suliți, între darde, Prin fereștile deschise vede-orașul care arde. Urlete de biruință, ale chinurilor vaier {EminescuOpVIII 205} Glas tremurător de clopot se amestecă [î]n aer I-ajungea l-a lui ureche printre stâlpii nalți ai scării Și prin vaietul mulțimii sună marmurele
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
I-ajungea l-a lui ureche printre stâlpii nalți ai scării Și prin vaietul mulțimii sună marmurele mării. * Strecuratu-s-au mulțimea, sala naltă e pustie, Muhamed cu sine însuși și, învins de grea beție, Se preaumblă singur, rece, pintre săbii, pintre darde, Prin ferestre el privește la orașul care arde, Căci din șapte părți deodată e Bizanțu-ntreg aprins Și din șapte laturi flacări pe cetate s-a întins. El vedea pe ienicerii cu turbane și [cu] suliți Și mulțimea cea robită se
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
i iese. Sala-i mare și pustie, Pe pământ sânt răsturnate mese, vase aurie, Bălți de sânge pe podele, colo căpățâni tăiate Stau cu ochii deschiși în umbră și cu gâturi sângerate, Iar de stâlpi sânt răzimate arcuri, sulițe și darde, Prin- fereastră se văd flacări... e Bizanțul care arde, Pentru veacuri de-azi-nainte i-au căzutu[-i] și lui sorții... Și de-a lungul drumurilor în grămezi zac, negri, morții, Ienicerii și spahiii căpățîne duc în suliți, Iar mulțimea cea robită
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
un covor e-ntins și doarme. Sala-i largă și pustie, Colo capete tăiate și ochi mari ieșiți afară Pare că-l priveau din umbră... bălți de sânge curg pe scară, Pe podele, iar de ziduri răzimate[-s] lănci și darde, Și prin arcuri de fereste vezi Bizanțul care arde; Sub ferești s-aude zgomot surd... căci jos se-aud în uliți Ieniceri urlând Alahu, purtând capete în suliți, Cu călugăriți nebune... Iesle au făcut din strane Ici dau jos iconostasul
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
greu de dușmani învăluie din toate părțile pe vitejii cavaleri, carii nici se pot desfășura spre luptă formală, nici pot căuta scăparea cu fuga, ci cad sub grozava mulțime și-năbușătoarea năvălire a contrarilor lor, cumanii-i străpung cu săgeți și darde, îi apucă de gât cu seceri și lațuri, până ce cavalerii cad în sfârșit, fără de scăpare, de pe caii străpunși sub ei. Câmpul de luptă e plin de cadavrele latinilor, țărâna e-ncruntată de sângele vitezei lor cete. Cu toată eroica lor vitejie
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
căpătuise În gheba unei haine dă pele, că-l mânca la inemă să să ușchească În La Plata. Un bigot venise să-l ia și l-am văzut ducându-se Încliftat ca vicleimu la congresu biblicilor dân salonu dă cinema Dardo Rocha. Din ușă mi-a strigat să-l aștept lunea ailantă cu cafetiera cu fluier pregătită la țanc. A mai zis că voiaju o să ție trei zile și că să am grijă dă căprioara Flora ca d-un lingou Înțolit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]