45 matches
-
pe deplin separate. Gould s-a delimitat, la fel de net, atât de susținătorii creaționismului științific, cât și de acei cercetători ai evoluției, ca Richard Dawkins, care contestă posibilitatea conviețuirii dintre știința darwiniană și credința religioasă. Autorul este de acord cu acei darwiniști, ca Ayala, care subliniază că nu există un conflict, nici măcar o tensiune, între știința darwiniană și credințele religioase de îndată ce oamenii credincioși nu împărtășesc citirea unor pasaje din Biblie ca un adevăr literal, „ci ca o literatură care luminează, bazată în
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
potrivită de a face ca științele respective să fie privite într-o lumină negativă în interiorul acelei comunități, într-o perioadă în care interesul și devotamentul față de religie recîștigă teren aproape în totată lumea?! Nu-i de mirare, așadar, că mulți darwiniști s-au declarat alarmați de această încercare de a eticheta concepția lor drept atee.“ (p. 77) În fine, Dawkins a sporit senzația că între științe și religii există un război total. În realitate, tactica e folosită doar de acei ideologi
Cruciatul veninos by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5615_a_6940]
-
tinerețe, Melville voia să devină actor, dar n-a reușit, în schimb, sora lui a luat examenul, motiv pentru care el știe pe de rost piesa "Pescărușul" de Cehov. Pe același plan al feței umane a slujitorilor divinității, psihanalistul, un darwinist convins, organizează un turneu de volei în curtea interioară. Acest fragment constituie miezul umoristic al filmului, umor european, subtil sau extrem pe alocuri, dar care merită privit și savurat. Finalul aduce discursul Papei care, în fața mulțimii, admite că nu el
RECENZIE: Habemus Papam, dar fără Papă () [Corola-journal/Journalistic/67330_a_68655]
-
fel, puterea involuntară și fascinația asociate cu aceste două ne-negociabile înseamnă că întotdeauna va exista ceva nou și interesant de spus despre ele. Sună manipulator din partea mea, să-mi bazez peliculele pe acești doi pivoți, dar sunt ateu și darwinist. Cred că Darwin este cel mai profund om de știință din istoria umanității. El a creat un sistem de înțelegere, care este cel mai aproape de răspunsul la cele trei întrebări (toate incluse într-o pictură celebră): ŤCine suntem?ť, ŤCe
Regizorul- vedetă de la "Anonimul" by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11391_a_12716]
-
mărturisire dar voi merge cu ea până la capăt. Înțelege, pentru numele lui Dumnezeu, că și de n ai fi fost arestat, de n-ai fi avut nimic cu „secu”, tu tot n-ai fi fost pe placul acestor guvernanți atei, darwiniști și staliniști. Să fi rostit doar aprecierea că „darwinismul este o uriașă elucubrație, mincinoasă și tendențioasă”, adică ceea ce cred și eu, și tot ar fi fost o culpă gravă pentru politruci ca să te marginalizeze și să se spună perpetuu despre
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
se destindea dintr-o dată, apoi urma un elaborat proces de compilare ce producea în scurt timp răspunsul. Mult disputata și controversata teorie darwinistă pare să redevină la modă în împrejurimile Tanzaniei. În mare, se formează două grupări: fundamentaliștii religioși și darwiniștii, ce aveau s-o hărțuiască pe M.M., de-aici încolo, nicidecum ca să-i afle secretul sau rostul, ci fie pentru a-și demonstra noua poziție ce le-a dat un nou sens existențial, fie pentru a-și proteja credința, respingând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
se mișcau vioi, buzele se nuanțau în linii curbe. Radia lumină, subtilitate, înțelegere și, mai mult decât atât, un spirit distins și ales. Religioșii o urmăreau cu teroarea de-a o confunda cu un avatar al lui D-zeu însuși, darwiniștii imaginau o specie de maimuță sau alt animal ciudat ce părea să fi regresat printr-un accident mutant la condiția umană, de unde și asemănarea fizică tot mai evidentă. Până și căpeteniile cele mai de seamă ale tribului Makonde urmăreau conferința
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
empirism lipsit de sens. Nici un rezultat nu permitea Întrezărirea unei concluzii, și nici măcar formularea celei mai neînsemnate ipoteze teoretice. În cursul evoluției animale, conștiința individuală apărea brusc, fără motiv aparent; neîndoielnic, ea preceda cu mult limbajul. Cu finalismul lor inconștient, darwiniștii, ca de obicei, invocau ipotetice avantaje selective legate de apariția ei și, ca de obicei, asta nu explica nimic, era doar o naivă reconstrucție mitică; iar principiul antropic, În acest caz, nu era nici el mai convingător. Lumea se Înzestrase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
de oameni, a majorității de astă dată, care sînt sortiți să imite, să fie așadar conduși. Îi recunoaștem din aceea că poartă numele și se modelează după chipul și asemănarea celui pe care îl urmează: creștinii după imaginea lui Christ, darwiniștii după aceea a lui Darwin, comuniștii după aceea a lui Stalin, psihanaliștii după imaginea lui Freud și așa mai departe. A spune că liderii sînt un fel de inventatori iar inventatorii, un fel de conducători, este atît o banalitate, cît
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
o certitudine științifică acceptată în filosofie. Energia vitală, pentru care pleda Paulescu în celebrele sale demonstrații privind morfologia vitală și fenomenologia vitală, ca și finalitatea în biologie, aveau să contribuie la fundamentarea creaționismului științific, doctrină ce înfuria la culme pe darwiniștii timpului său și mai ales pe neodarwiniștii zilelor noastre. Toate acestea sunt realități greu de contestat astăzi. Logica științifică și raționamentul prin analogie, instrumente pe care Paulescu le stăpânea la perfecție, îi permiteau ca de la înălțimea gândirii sale să-i
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
ființelor viețuitoare, indiferent de regnul din care fac parte, să se adapteze condițiilor mereu schimbătoare ale mediului. Numai că această adaptare continuă s-a realizat doar în cadrul strict al speciei și nicidecum ca posibilitate de transformare a speciilor cum susțin darwiniștii, speculând pe seama variabilității. Două impedimente majore s-au opus transformismului darwinist din punctul de vedere al geneticii. I. Cu toate cunoștințele acumulate până în prezent și cu toate posibilitățile tehnice actuale viața nu a putut fi reprodusă în laborator decât pornind
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
de viață, fondul genetic conținând apriori o imensitate de posibilități de exprimare genotipică și fenotipică în cadrul și numai în cadrul speciei. Pe acest fond (variabilitate și ereditate) operează selecția naturală care nu este nicidecum o luptă pentru supraviețuire așa cum o vedeau darwiniștii (exterminarea indivizilor care, prin variabilitate, au suferit modificări inutile sau dăunătoare) ci realizează o selecție a genotipurilor celor mai apte de a se adapta și reproduce, deci definește aptitudinea biologică de supraviețuire și capacitatea ridicată de reproducere (fertilitate și fecunditate
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
ăzi. Ele și-au îmbunătățit condiția de supraviețuire prin diversitatea raselor noi, mai bine adaptate mediului înconjurător mereu schimbător doar prin selectarea caracterelor nespecifice favorabile, fără a înceta însă să aparțină speciei în cadrul căreia au apărut; - proba timpului, invocată de darwiniști pentru susținerea teoriei lor, cade dacă se are în vedere pentru organismele superioare faptul că de-a lungul a mii de ani nu s-a observat apariția nici unei specii noi, iar pentru unicelulare (a căror viteză de înmulțire este extrem de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
variații adaptative funcție de exigențele mediului de viață. Atât morfologia vitală cât și fenomologia vitală presupune structuri și mai ales mecanisme ce se întâlnesc la întreaga scară a lumii viețuitoare. Legat de același aspect, ca modalitate optimă în îndeplinirea unui scop, darwiniștii supralicitează etapele dezvoltării embrionare a omului în sintagma „ontogenia rezumă filogenia”, cu alte cuvinte evoluția spre ființa umană trece prin etape intermediare care ar demonstra transformismul. Astfel prezența coccisului (rudiment al cozii), pilozității (lanugo) la făt, straturile epidermice dispuse ca
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
cu anumite forme de viață nu presupune câtuși de puțin derivația și cu atât mai puțin mărturia transformării speciilor. Organele atavice, sau structurile vestigiale cum ar fi: timusul, apendicele cecal, musculatura urechii, epifiza și chiar hipofiza, au fost invocate de darwiniști în susținerea transformismului, dar și ocolite cu grijă de neodarwiniști, pentru că între timp s-a demonstrat exact cum prevedea Paulescu că aceste structuri, departe de a fi rudimentare și inutile, au îndeplinit, îndeplinesc și vor îndeplini în anumite circumstanțe un
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
pe care le făcea în domeniul matematicii, știință exactă care nu admite speculațiile. În stilul său caracteristic, elegant și onest, în două articole de răspuns publicate în aceeași revistă, Paulescu reia argumentația și demonstrează punctual falsitatea afirmațiilor unui materialist și darwinist îndărătnic, ridiculizându-l întocmai ca pe profesorul Leon, situația devenind de-a dreptul penibilă pentru Voinov în cel de-al 2- lea articol „Dovezi nevalabile”. Multe din afirmațiile lui Paulescu folosite ca argumentație în această celebră polemică științifică avea să
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
de al doilea război mondial. În sfârșit marxismul care ridica ateismul și lupta de clasă la rang de politică de stat, metodă prin care se încerca subversiv distrugerea suportului moral și spiritual al poporului. Demonstrează astfel că Nietzche, Marx și darwiniștii sunt părinții dictatorilor contemporani. Demonstrează, de asemenea, că singura pavăză împotriva acestui tăvălug doctrinar este morala creștină pentru că «morala creștină ține seama atât de nevoile spiritului care râvnește spre transcendent, cât și de nevoile conviețuirii oamenilor în societate. Soluția? - Înapoi
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Liberalismul economic, Editura Humanitas, București, 2008. Habermas, Jürgen, Discursul filosofic al modernității, Editura ALL, București, 2000. Haret, Spiru, Mecanica socială, Editura Gramar, București, 2001. Hayek, Friedrich, Drumul către servitute, Editura Humanitas, București, 1997. Hayek, Friedrich, Mecanismul evoluției culturale nu e darwinist, www.fahayek.ro. Hayoun, Maurice-Ruben, Iudaismul, în Jean Delumeau-co., Religiile lumii, Editura Humanitas, București, 1996. Hegel, G.W.F., Prelegeri de filosofie a istoriei, Editura Humanitas, București, 1997. Heilbroner, Robert, Filosofiilucrurilorpământești, EdituraHumanitas, București, 1994. Held, David, McGrew, Anthony, Goldblatt, David
[Corola-publishinghouse/Science/84935_a_85720]
-
pot reduce costurile fixe și crește productivitatea, salariile de subzistent] pl]tite unor angajați care nu pot, nu îndr]znesc sau nu știu s] se plâng] pot crește profiturile, dar astfel de condiții și practici sunt recunoscute de toți, cu excepția darwiniștilor de tip nou, ca fiind lipsite de etic] și ilegale. Și totuși, modelul muncii că „marf]” își menține amprenta puternic] asupra afacerilor, implicând manageri și directori, muncitori calificați și necalificați. Din aceast] cauz], etică afacerilor s-a concentrat în ultimul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
culturale și reprezentarea materialist-istorică. Tipul modernității liberal-raționaliste a fost dezvoltat de fondatorii sociologiei românești - generația de la 1848 -, care va impune două idei fundamentale, și anume ideea liberală și ideea democratică (Ilie Bădescu). Se regăsește aici paradigma formulată de H. Spencer, darwiniștii sociali, economiștii clasici a libertății ca autonomie care susține o ,,ordine naturală”, rezultat al reglării automate, spontane a raporturilor dintre indivizi. Ca reacție la caracterul utopic al acestui model a apărut tipul ideal al ,,modernității organizate” sau etatiste, construit de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]