6,556 matches
-
mărfuri, ocupațiile zilnice, alte activități lucrative sau productive implicau ca un număr mai mare de locuitori să aibă învățătură de carte. Aceasta a dus la înființarea de școli particulare, la casa dascălului, în tinda bisericii, chilii, etc. Încă semnau ca dascăli la Rucăr în anii 1810-1811, Nițu Dușescu, Anastasie Vlădăoiu, Nițu Popa Nica, Stanciu la 1817, Neculae sin Ion Calu pe la 1823, Ion dascălu, etc. Înainte de anul 1838, când au luat ființă școlile publice la sate, în Rucăr țineau școli particulare
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea.html [Corola-blog/BlogPost/355662_a_356991]
-
Stanciu la 1817, Neculae sin Ion Calu pe la 1823, Ion dascălu, etc. Înainte de anul 1838, când au luat ființă școlile publice la sate, în Rucăr țineau școli particulare Mihai Calu-Pârnă, Gheorghe Istrate (Baranga) și Ion Grozescu. Pe la 1832 era aici dascălul Dulamă. Anul 1838 este un an crucial în devenirea școlii, este anul unor măsuri speciale. 1838 este un an crucial în devenirea școlii, este anul unor măsuri speciale privind școala sătească cu deosebire, de adaptare și integrare a ei în
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea.html [Corola-blog/BlogPost/355662_a_356991]
-
maselor, modernizării conținutului curicular al învățământului, al pregătirii formatorilor și al construcțiilor edificiale de școli, al dotărilor material-didactice, al tipăriturilor școlare și metodice, al strategiilor didactice și al activității de îndrumare și control. Dacă înainte de 1838 am cunoscut la Rucăr dascăli care au dat învățătură de carte pe cale particulară, începând din anul 1838 se iau măsuri speciale privind organizarea instituțională propriu-zisă a școlii sătești, comunitare. Se știe că prin Regulamentul Organic, aplicat în principate începând din primii ani ai deceniului al
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea.html [Corola-blog/BlogPost/355662_a_356991]
-
fusese cunoscută și aplicată la noi în școala grecească de către Dimitrie Vilie, în perioada 1805-1815. De la acesta a învățat-o Ion Heliade-Rădulescu, care o va introduce în prima clasă lancasteriană deschisă în 1822, și care apoi, va fi însușită de către dascălul transilvănean refugiat, Aaron Florian și aplicată în școala de la Golești în 1827. Cea din urmă va fi o școală de obște iar întemeietorul ei a fost luminatul și progresistul boier Dinicu Golescu. Aici vor fi fi participat și tineri din
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea.html [Corola-blog/BlogPost/355662_a_356991]
-
plugari), în Muscelul nostru cei mai mulți candidați au făcut parte din această ultimă categorie. Profesorul Școlii normale din Câmpulung care a condus aceste cursuri, în perioada 1838-1842 a fost Dimitrie Jianu, urmat de Ioan Brezoianu în etapa 1842-1848, ambii dovedindu-se dascăli desăvârșiți, devotați misiunii lor de a răspândi lumina, mai ales în lumea satelor muscelene. (Monografia Școlii generale "Nae A.Ghica"din Rucăr-Argeș de Gheorghe Pârnuță și George Nicolae Podișor, revăzută, adaptată și adăugită) Referință Bibliografică: Școala din Rucăr în secolul
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea.html [Corola-blog/BlogPost/355662_a_356991]
-
eventual conflict să nu atragă după sine barbariile petrecute în al doilea Război Mondial, cu lagăre, deportări și asasinate în masă pe considerente de rasă sau popor. Și- ne place sau ba, inclusiv domnului academician Ioan- Aurel Pop, meseria de dascăl a evoluat la a oferi elevilor sau studenților deprinderlle și instrumentele spre a face comparație, conexiuni și găsi drumul cel mai scurt spre soluție. Profesorii ar trebui să-i învețe pe cei tineri cum să nu pice victime tentativelor de
Sunt generația „Google”, „Facebook”, „SMS”, sau toate la un loc by https://republica.ro/sunt-generatia-zgoogle-zfacebook-zsms-sau-toate-la-un-loc [Corola-blog/BlogPost/339148_a_340477]
-
în volume realizate în colective de autori: Personalități de seamă ale Bisericii Ortodoxe Române. Înaltpreasfințitul Părinte Gherasim Cristea, Arhiepiscop al Râmnicului, la 97 de ani - volum aniversar, Ed. Petrescu, Rm. Vâlcea, 2011 (volum îngrijit de Eugen Petrescu); Costea Marinoiu - un dascăl al culturii vâlcene, în Volum omagial. Costea Marinoiu 75 de ani de la naștere, Ed. Petrescu, Rm. Vâlcea, 2012 (volum îngrijit de Eugen Petrescu). Dincolo de cuvânt, Ed. ARHIP ART Sibiu, 2012, coordonator Valentina Becart, Epigramiștii se prezintă, Ed. Grafit Bacău, 2012
«URMAȘUL LUI DRACULA DESPRE AUTOR ŞI LUCRAREA SA – DE PUIU RĂDUCAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1444393835.html [Corola-blog/BlogPost/343202_a_344531]
-
dispune și stăpânul meu este dl. prefect. În fața mea a dispus ca postul de la Sătic să fie dat lui Arișanu. Așa ceruse Aurică Băjan, fostul meu învățător, deasupra oricăror sentimente care ar mai fi putut să lege peste ani un dascăl, de un amărât de învățăcel de-al lui din clasele primare. “N-am avut ce face, continuă să se justifice dl. revizor, dar ți-am găsit un post și mai bun. Uite, te-am numit la școala din Ciocanu. Sunt
PEREGRINĂRILE UNUI SUPLINITOR ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 by http://confluente.ro/Peregrinarile_unui_suplinitor_.html [Corola-blog/BlogPost/348246_a_349575]
-
școlar al plășii, titular la școala Dragoslavele. M-a felicitat călduros și a ținut să anunțe dorința lui, ca anul școlar viitor să mă duc suplinitor pe catedra lui, de la Dragoslavele. Mă onorase aprecierea d-sale, avea autoritatea exemplară de dascăl și fusese decorat cu ordinul “Mihai Viteazul” în primul război mondial. Așa am și făcut. Anul următor eram la Dragoslavele, membru al unui colectiv didactic select și unde m-am simțit bine. Mă simt dator să-i amintesc în acest
PEREGRINĂRILE UNUI SUPLINITOR ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 by http://confluente.ro/Peregrinarile_unui_suplinitor_.html [Corola-blog/BlogPost/348246_a_349575]
-
așadar, să aibă vocația conducerii, să fie un ales îndrumător al tineretului și un misionar al călăuzirii poporului său spre Calea mântuirii întru Hristos. Conducătorul trebuie să fie Fiul Ales al Națiunii sale, urmând să devină prin jertfa-slujire Părintele și Dascălul iubitor al poporului său! Nu pot coexista un Stat ateu și o națiune creștină în Sânul sfânt al Neamului. Este un non sens, care duce permanent la trădare, la lașitate, la vânzare, la prăbușire, la dezmembrare, la descompunerea moral-spiritual a
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
C. Șerban Basarab, Sf. Martiri Brâncoveni tatăl și fiul, Elena-Doamna Basarab, Elena Doamna Cuza, C. Manu-general, Iordache Costache Boldur-Lățescu-hatmanul, Principesa Ileana. • Ramura clerului ales: I.P.S. Costache Veniamin, I.P.S. C. Calinic Argatu, Pr. C. Popovici, pr. Constantin Galeriu, arhid. C. Voicu. • Ramura dascălilor: Gh. Constantin-Cotmeana, C. Stoicănescu, C. Nicolăescu-Plopșor. • Ramurile filologo-filosofico-teologică: C. Rădulescu-Motru, C. Noica, C. F. Cioroianu/ Ilariu Dobridor, C. Ciopraga, C. Aronescu, Costion Nicolescu, C. C. Ciomâzgă. • Ramura artistică: C. Nottara, C. Tănase, Ileana Popovici, Ileana Sărăroiu. • Ramura lirică: C. Negruzzi, Elena
ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1495329481.html [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]
-
frumos, cu o privire inteligentă”, cu „ochi negri, păr mare, retezat, ce trăgea în negru, voce groasă, bărbătească”, „fața brunetă” și „surâzătoare”, „ochi negri scânteietori”, „copil chipeș”, „ cu ochi frumoși și deștepți”- ceea ce corespundea cu portretul schițat de fostul său dascăl Ion Zbierea, care-l descria lui Maiorescu drept un băiat „blând”, „spirit deștept și inimă ușor impresionabilă”, repede sedus de falsele străluciri ale teatrului ambulant cu care colindase țara. E foarte adevărat că umblând pe drumuri cu teatrul, îmbrăcămintea și
MIHAI EMINESCU VĂZUT DE CONTEMPORANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_eminescu_vazut_de_conte_ion_ionescu_bucovu_1372950281.html [Corola-blog/BlogPost/371000_a_372329]
-
călăuzita de ființele cele mai dragi: Mama și Bunica-Dăscălițele de mare vocație, care i-au sădit în suflet dorul de Dumnezeu, de țară și de carte. Că elev și student a fost eminent, dar a avut și privilegiul unor Dascăli minunați, precum și spiritul tatălui-scriitor care a ars pentru el toată viața. Cunoscut sub pseudonimul literar Al. Ț. Drăgănescu, tatăl său ne mărturisește: „Așa cum îl știu pe Gabi din primele clipe conștiente ale vieții sale și din toți anii în care
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1417514633.html [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
să. O voce puternică, un suflet cald, o modestie neînțeleasa decât la schiturile din munți. Parcă începusem din nou să învăț să merg, să văd, să citesc. Se crease o armonie a clipei care este unică. Eram mereu elevă în fața dascălului gata să beau din apa fântânii plină de înțelepciune. Dragostea de neam, de țară și de loc mi le puteam exprimă. Am putut să mă întorc în timp, pentru a vedea drumul moșilor mei marcați de trecerea timpului. Mereu găseam
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1417514633.html [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
de promovare a culturii”. (Așa cum l-am cunoscut. Op. cît. p. 98-99) Dimensiunea spiritului sau multidimensional prin binecuvântarea și harul Logosului l-a concretizat în ctitor al Culturii dacoromâne, conferindu-i autoritatea misionara de Apostol al spiritualității. Omul de creație: Dascălul, Geniul, Duhovnicul, Sfanțul, potrivește, făptuiește și înnoiește sensul spiritual al Culturii Nației sale, dându-i măreția, funcțiunea și dimensiunea unei ordini superioare universale: „În acest fel, sublinia Marele filosof creștin Ernest Bernea, a făptui înseamnă a fi activ interior, a
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1417514633.html [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
Arsu a oftat: - Gata, copii! În sfârșit, am terminat cu bine anul școlar! Să ne vedem la anul! Nu știu dacă a mai avut loc serbarea sfârșitului de an școlar, cu acordarea cuvenitelor premieri. Țin minte, totuși, că vecinul nostru, dascăl la biserică, a venit la tata cu o cărțulie. - Uite, mă, că băiatul tău a luat premiul doi! S-a bucurat tata că are băiat deștept, premiant pe locul doi. Cărțulia respectivă era un exemplar din “ Prohodul”, care m-a
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
a ieșit din „cârteala” noastră. Deși...era evident ce putea să iasă. Că... așa-i firea păcătoasă a omului. Lesne a ne codi la muncă, la efort, la migală și răbdare. Lesne a da vina și a urî pe neobosiții dascăli, care vor să ne crească frumoși și drepți, cu tulpinile fără strâmbături, noduri și răsucituri. Mereu refractari și încăpățânați în a deprinde binele și adevărul, lesne a deprinde răul și facilul, crezând că așa e bine. Mai grav, că în
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
rog, poftiți! Deși... sunt obosit. Se înțelege că nimeni nu a mai poftit. Ce tâlhar dorește mărirea pedepsei pe măsura faptei sale? Poate au mai fost și alte întâmplări care ar fi meritat să fie pomenite în memoria bunului nostru dascăl, pe care... l-am iubit mult. Și atunci și acum când luminoasa amintire a domniei sale mi-a picurat această povestire.... Cu smerenie îți cer iertare, domnule Arsu, pentru toate supărările pe care ți le-am pricinuit cu zburdălniciile copilăriei necugetate
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
această povestire.... Cu smerenie îți cer iertare, domnule Arsu, pentru toate supărările pe care ți le-am pricinuit cu zburdălniciile copilăriei necugetate. Știu că ni le-ai înțeles, pentru că ai fost un bun educator. De asemenea, cer iertare și celorlalți dascăli pomeniți în această carte, dacă i-am supărat cu cele povestite. Poate, nu au fost toate adevărate, sau... au fost parțial adevărate. Poate, le-am „înflorit” pe ici-colo, ori le-am interpretat cum le-am simțit atunci. Sau... acum? De
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
plecat sub bunul semn De blagoslovire... Copilul meu și scump și bun Așa a fost să fie Ți-ai luat sfios rămasul bun Și de la noi și glie Era motiv ca să mă supăr Că am trudit neobosită Ca să te văz dascăl în Rucăr Când școala-i isprăvită Sau undeva aproape să îmi fii Ca să mă îngrijești Și-n tihnă bună să mă știi Și să mă ocrotești Cum ești stăruitor să faci ca să se știe Că satul nostru de sub munte Ți-
SCRISOARE DE LA MAMA, DE GHEORGHE PÂRNUŢĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 by http://confluente.ro/Scrisoare_de_la_mama_de_gheorghe_parnuta.html [Corola-blog/BlogPost/367359_a_368688]
-
obișnuit deja în numeroasele eseuri și în cele șapte volume de proză publicate până acum, autoarea jonglează cu vocabularul savuros al românei, pe care dovedește că o iubește și valorează mai presus de toate, tratând-o cu reverența adâncă a dascălului care nu iese niciodată la pensie, chemarea sa coincizând cu menirea de om, al literelor, fără doar și poate.” Romanul lui Al. Florin Țene “Un ocean de deșert”, un “remarcabil saga”, după cum îl numește Mariana Cristescu, oferă o frescă a
ZIUA LIMBII ROMANE SARBATORITA LA MALUL MARII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1411303636.html [Corola-blog/BlogPost/354400_a_355729]
-
care au constat din susținerea de comunicări științifice și lansări de carte. Deschiderea lucrărilor a avut loc vineri, 19 mai, la ora 10, în Sala albastră a Universității, unde scurte aprecieri la adresa Universității, a învățământului, în general, a profesiei de dascăl și de cercetător și a Conferinței „Creativitate, imaginar, limbaj” au fost făcute de către: Prof.univ.dr. Nicolae Panea, prorectorul Universității; Conf.dr. Mihaela Cecilia Popescu, prodecan al Facultății de Litere; Prof. dr. Ștefan Vlăduțescu, Co-președinte al Conferinței; Prof.dr.Dr.h.c.mult. Maria Iliescu. Prof.univ.dr.
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA, 70 DE ANI DE EXISTENŢĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1496003610.html [Corola-blog/BlogPost/369031_a_370360]
-
vor fi integrate într-o rețea științifică. Prof.univ.dr.Dr. h.c. Maria Iliescu a făcut o trecere în revistă a anilor în care au fost înființate marile Universități din țară din orașele Cluj, Iași, București, Craiova, a vorbit despre profesia de dascăl și despre nivelul general de pregătire al studenților europeni. La Cluj, în 1581, a fost înființat Colegiul Iezuit, în 1948, prima Universitate de limba română, în 1870, Universitatea în care se preda în română și maghiară, în 1919 a luat
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA, 70 DE ANI DE EXISTENŢĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1496003610.html [Corola-blog/BlogPost/369031_a_370360]
-
după aceea, în străinătate la Köln, Innsbruck, München, Zürich; din 1999 a colaborat cu Universitatea din Craiova, unde a coordonat 20 de teze de doctorat, dintre care unele au fost deja publicate. A mărturisit că și-a iubit profesia de dascăl și a apreciat că nivelul de pregătire al studenților de la Universitatea din Craiova nu este mai prejos de cel al studenților din străinătate. A propus un moment de reculegere pentru foști profesori ai Facultății de Litere a Universității din Craiova
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA, 70 DE ANI DE EXISTENŢĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1496003610.html [Corola-blog/BlogPost/369031_a_370360]
-
că mă lasă în plata Domnului. Așa sunt acum...în plata Domnului !” Mă uit în ochii ei verzi, înlăcrimați. E cu părul alb, cu dantura pe jumătate pusă, într-un palton pe care mi-l amintesc din școală. Era un dascăl de excepție. Un om intransigent și corect. Mă ține de mână. Îi simt un ușor tremur. “Week-end frumos! Week-end frumos ! ” îmi urează un grup de copii din clasa a IX-a, care trec pe lângă noi. Îmi fac cu mâna, ca și cum
DE CE PLÂNG OAMENII? de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/De_ce_plang_oamenii_.html [Corola-blog/BlogPost/356761_a_358090]