2,290 matches
-
român și ne întrebăm: dânsul când mai are timp să-și trăiască viața de familie, de om normal? Și totuși, deși departe de țară, spiritul său românesc nu s-a stins. Dânsul poartă în permanență în suflet arealul românesc cu datinile, obiceiurile, etnografia și folclorul acestui popor, cu istoria și plaiurile mioritice, ca spațiul al dumnezeirii. Să fim mândrii de geniile care ne reprezintă ca națiune și că ne tragem dintr-unul dintre cele mai vechi neamuri din Europa, geto-dacii. Să
UN SAVANT ROMÂN PE SCENA ŞTIINŢEI MONDIALE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 768 din 06 februarie 2013 by http://confluente.ro/Florentin_smarandache_un_sav_ion_nalbitoru_1360171788.html [Corola-blog/BlogPost/351757_a_353086]
-
ea trei zile a stat, Dar răzbunarea ivită în cuget, Privirea și chipul frumos,i-au schimbat. Ea-i cere lui Gunter să ducă vestea, Toți cavalerii și prinții să vină, Ca lui Siegfried să-i facă-nchinarea, După a cavalerilor datină. Însă, când Hagen la mort s-a închinat, Atunci din rană sângele a țâșnit, Semn că e ucigașul adevărat, Dar jurând iar strâmb,Gunter l-a ocrotit. Ei au mințit,dar Krimhilda a aflat, Că nu tâlharii Să-l prade
RINUL ȘI LEGENDELE SALE. de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1418339495.html [Corola-blog/BlogPost/382075_a_383404]
-
Editura “STAR SOFT” Albă Iulia, 2002, volum prefațat de Aurel Pântea, redactor șef la Revista “Discobolul” din Albă Iulia; președintele Filialei Albă - Hunedoara a Uniunii Scriitorilor; “MĂRTURISIRI”, 236 pagini - proza, Editura UNIREA Albă Iulia, 2005, volum prefațat de Aurel Pântea; “DATINI TRANSILVANE”, 112 pagini - studiu privind nuntă țărăneasca, Editura UNIREA Albă Iulia, 2007. „Șirag din pietre de rău”, 326 pagini - monografie cultural - sentimentală, Editura Reîntregirea Albă Iulia, 2009, volum prefațat de cercetător dr. Gabriela Mircea. „Față Pădurii”, 40 pagini - (balada, consecință
VERONICA OŞORHEIAN de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Veronica_O%C5%9Forheian.html [Corola-blog/BlogPost/344355_a_345684]
-
cu denigrările mârșavei lor mișelii, neaua iernii ninsă ca prolog al viitorului de pe frunțile străluminate de aura eroic-mucenicească. Dacă boierimea locală basarabeană s-a calicit cu poporul și s-a căciulit mai mult cu muscalii, ca pe vremuri cu fanarioții, datinile, tradiția, limba, credința, veșnicia, au rămas în grija puținilor boieri și vlădici demni și a țăranilor din sânul cărora au țâșnit marile personalități basarabene ce au aprins Rugul Românismului. Un astfel de vlăstar care a crescut Stejar falnic a fost
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1459141326.html [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
autor Helene Pflitsch (Germania), Gustul dulce al copilăriei pentru „Tridentul de aur”, autor Puiu Răducan, Antologia „Limba noastră cea română”- manifestare a spiritului românesc la Antologia “Limba noastră cea română” coordonată de Ligya Diaconescu(România/Canada), Moșnenii brezoieni - păstrători ai datinilor și obiceiurilor românești” la volumul “Brezoi, oraș în Țara Loviștei - vatră de colinde și legende” de Gelu Efrim, , “Viața - un episod din Roata timpului” la romanul “Roata timpului” de Dora Alina Romanescu, “Septuagenarii Cantemiriști” la romanul “Puncte de inflexiune” de
«URMAȘUL LUI DRACULA DESPRE AUTOR ŞI LUCRAREA SA – DE PUIU RĂDUCAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1444393835.html [Corola-blog/BlogPost/343202_a_344531]
-
I-a, p. 66) Întruparea marelui deziderat, Unirea Principatelor Române n-a fost un act istoric de conjunctură, ci frământarea de veacuri a aspirațiilor străbune, conștiința milenară a originii etnice, unitatea religioasă, primordialitatea ontologică, apartenența la aceeași limbă, tradiții, obiceiuri, datini, cultură. Chiar dacă Principatele au stat foarte mult timp separate național și politic, ele n-au fost despărțite niciodată spiritual-religios, ci au aparținut aceluiaș Trup și Suflet mistic al Neamului lăsat de Dumnezeu pe pământ să-și atingă menirea națională, să
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
Acasa > Poezie > Amprente > MĂRȚIȘOR Autor: Cârdei Mariana Publicat în: Ediția nr. 1887 din 01 martie 2016 Toate Articolele Autorului (După datina străbună astăzi este mărțișor, zi de primăvară, soare, sus pe boltă niciun nor) Astăzi este mărțișor - zi de primăvară, calendarul așa zice, dar e frig afară. Două fire de arnici, alb și roșu răsucesc, le atârn la capăt ciucuri și
MĂRŢIŞOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 by http://confluente.ro/cardei_mariana_1456861741.html [Corola-blog/BlogPost/373336_a_374665]
-
să fie consultați, iar dacă au îndrăsnit să-și ridice glasul, represiunile erau atât de violente și inumane încât aceștia s-au resemnat în noua situație. Declarați uniti în masă, deci în mod formal, în realitate ei țineau mai departe datina moșilor și strămoșilor lor ceea ce au fost înainte - ortodocși ... În anul 1937 se înființează prin Hotărârea Consiliului de Miniștri din 23 iulie, Episcopia Ortodoxă a Maramureșului, iar printr-un decret al regelui Carol al II-lea, noua Episcopie este înzestrată
2012... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 544 din 27 iunie 2012 by http://confluente.ro/Telegrama_de_apreciere_si_felicitare_2_stelian_gombos_1340797387.html [Corola-blog/BlogPost/355092_a_356421]
-
să se primenească. Suflet să-și purifice cu jertfa de pe cruce. Că nu știi al vieții final, respectă străvechi ritual! Ouă-n roșu să vopsești, meniu bun să pregătești! Să poți cina de sărbători, precum Iisus cu Apostoli! Iar prin datini creștinești, pomană să împărțești! Ca un trecător prin lume, săvârșește fapte bune! De Paște, odată-n an, nu uita frate sărman! Când poți și faci fapte bune, poartă-n suflet, rugăciune! Prin rânduieli creștinești, Fiul Domnului cinstești. După sacră îndrumare
TRADIȚII DE SĂRBĂTORI PASCALE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1428615613.html [Corola-blog/BlogPost/373013_a_374342]
-
speli copii pe picioare! Le șterge, le sărută, ca-n pildă cunoscută! Postul din Vinerea Mare, fără apă sau mâncare, purifică sufletul și înalță cugetul. Sămânța nu-i semănată, nici pâinea nu-i frământată. Că aluatul nu crește, sămânța nu-ncolțește. Datină de sărbătoare este purificatoare: De te speli, ești sănătos! De postești, ești norocos! Cu smerenie te-nchină! Ia Lumină din Lumină! Ca hrană sufletească, să guști sfințită pască! Rugându-te la Dumnezeu, alungi gând rău și păcat greu. Să nu
TRADIȚII DE SĂRBĂTORI PASCALE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1428615613.html [Corola-blog/BlogPost/373013_a_374342]
-
Îmi place să dorm în colinde, Să aud că s-a născut Mântuitor, Să știu că în ieslea săracă A venit pentru noi Izbăvitor. Îmi place să cânt iar colinde Cu magi și cu stele pe cer, Să miroasă a datină și a mere coapte, De Moș Ajun, cu leru-i ler. Îmi place să merg cu colindul Prin zăpezile și iernile moi, Să fiu din nou iar copilul Cu mâinile reci ca de sloi. Referință Bibliografică: Îmi place sa dorm in
ÎMI PLACE SA DORM IN COLINDE de CARMEN MARIN în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Im_place_sa_dorm_in_colinde.html [Corola-blog/BlogPost/358876_a_360205]
-
se ridicau copăcel și voiau doar să-și afle un loc de joacă. Abia la vârsta înțelegerii, fiecare va alege dacă să creadă sau nu. Un spirit al zonei și al orașului, un spirit al epocii, cu legi nescrise, cu datini păstrate cu evlavie, de sărbători, cu oameni cumsecade, buni megieși, dar și cu unii care disprețuiau legile, un amestec ciudat de candoare, violență și demnitate, unde vocea mahalalei se făcea auzită și chiar ascultată ca o instanță morală, la fel
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Calator_pe_meridiane_launtr_cezarina_adamescu_1383944526.html [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
tuturor popasurilor mele ca reporter „ mi s-a destăinuit Mircea Motrici . Cuvintele sale despre Bucovina dragă, curgeau fără încetare. „Pădurile de brazi cu aromă lor profundă în parfumul de cetina, si narcisele crescute prin curțile gospodarilor, cu mirosul lor ales. Datinile din sărbători cu cântece frumoase și straie parcă unice în această lume. „ Mircea Motrici a lăsat în lăsând în memoria mea, talentul unui mare povestitor.Tot ce spunea ,o făcea cu o mare tărie de suflet. Mi-aduc aminte, de
UN CHIP CA O ICOANĂ -MIRCEA MOTRICI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Un_chip_ca_o_icoana_mircea_motrici.html [Corola-blog/BlogPost/355759_a_357088]
-
DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Artistic > DARUL DE CRĂCIUN (4) Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 349 din 15 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Au fost primiți cu multă prietenie și, după salutul creștin, potrivit datinei, s-au îmbrățișat călduros și s-au sărutat pe obraji. Eugen nu știa ce să creadă. De câțiva ani nu-l mai văzuse pe tatăl sau atât de prietenos cu cineva! Mai apoi întâlnirile se succedau în nota obișnuită. Sosirea
DARUL DE CRĂCIUN (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Darul_de_craciun_4_.html [Corola-blog/BlogPost/341415_a_342744]
-
cele mai metaforice buze imprimate pe cămașa de in / sfâșiată / pacea / în colțul scrinului /disperat /cioran.” Poeta realizează un admirabil portret al unei țărănci în poemul intitulat: “tzarank”, în care vede femeia “cu brazde pe trup /e soră cu pământul datinile / și Dumnezeu / are miros de pâine și de sare / diminețile grijulii / nopți cât fulgerele / oftatul sănătos / pasul iute și drept / mâna ei toarce descântă / mângâie crește vindecă / de boală sărăcie și / iubire din inimă îi zboară / buburuze / în restul vieții
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 by http://confluente.ro/Un_florilegiu_liric_de_exceptie_antolo_cezarina_adamescu_1337168066.html [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
fundament corect. Dacă nu, atunci cred că trebuie să ne mai analizâm legătura noastră cu Dumnezeu. Există ea cu adevărat? Sau totul e o fațadă. Facem și noi ce fac alții, mergem la biserică de ochii lumii, că așa e datina și încolo... ne vedem de treabă, excluzându-L pe Dumnezeu din viață. Fie ca aceste sărbători să aducă cu adevărat Lumina dragostei necondițioante, golirea de sinele rebel față de Dumnezeu și dacă cineva nu L-a găsit, atunci trebuie să caute
DESPRE SEMNIFICAŢIA CRĂCIUNULUI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 by http://confluente.ro/marina_glodici_1419436777.html [Corola-blog/BlogPost/368988_a_370317]
-
pe care le-am amintit și care pot fi studiate, analizate, comparate, nu știu dacă n-ar trebui să căutăm mai bine caracteristica cântecului lor în dragostea cu care-l cântă. Sau poate în smerenia cu care-și păstrează și datini, și cuvânt, și joc, și port, și vers, și cîntec. Dar acestea nu mai pot fi studiate trebuiesc [apăsat] ascultate și-nțelese. Și nu sunt greu de-nțeles. Pentru că tocmai ele nu-i deosebesc, ci-i apropie de toți acei
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
trăii, se zbate-n gândul durerii, constiința-n mine, de-a fi. Lăsată în urmă iubirea, pe căile voastre pustii, vă zace în piepturi trădarea, hrănită de-a voastre hoții. Mă doare geamătul dreptății, îi alunecă-n umbră cărarea, se pierde datina identității și-n morminte învie disperarea. Nepăsarea de dragoste și rost, înnecată-n a voastre tăceri, nu va găsi nicăieri adăpost, va putrezii-n a voastre averi ! Bezna păcatelor voastre, mă face nevrând să mă tem, de vremuri lipsite de scrupul
BEZNA PĂCATELOR VOASTRE… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 by http://confluente.ro/mihail_janto_1439538594.html [Corola-blog/BlogPost/373260_a_374589]
-
marea spintecată în dezolarea din câmpie, pe unde-n patruzeci de ani i-am tot purtat cu mic cu mare ca-n țara laptelui și-a mierii să nu pătrundă orișicare, ci numai cei ce n-au cârtit și după datini Te-au cinstit. Eu însumi Te-am nemulțumit cu firea mea șovăitoare, și asta face ca acuma să văd Canaanu-n depărtare, fiindu-mi însă nepermis parte să am de ce-ai promis. Dar fie-Ți numele slăvit de-acum și
TEATRU: DE PROFUNDIS (CHEMAREA NEROSTITULUI) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_teatru_de_george_petrovai_1359546041_efn2j.html [Corola-blog/BlogPost/359352_a_360681]
-
legătură între vrednicia și cultură mitropoliților și episcopilor și înființarea și activitatea tipografiilor. Dacă în perioada premergătoare mitropolitului Nifon cultură bisericească din motive obiective a stagnat, istoria recunoaște că Mitropolitul Nifon 5/ a fost un mare și bun următor al datinilor de ctitorie culturală. Tipografia mitropolitului Nifon urmând un program editorial sub îndrumarea mitropolitului Nifon a făcut față nevoilor timpului S-au tipărit aici într-un interval de timp scurt 1852-1862 aproape toate cărțile de ritual. Apostolul Liturghierul, Octoihul, Ceaslovul, Molitvenicul
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU,CARTEA RELIGIOASĂ ÎN EPOCA UNIRII de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_car_varvara_magdalena_maneanu_1368686048.html [Corola-blog/BlogPost/371134_a_372463]
-
în scadență, veneau, regali, de pe afront. Școliți în sânge cu esență, ei nu țineau de răni acont. Pe versuri dalbe, vorbărețe, cântau un cântec rotofei, iar oamenii, ieșiți în piețe, i-aplaudau cu ghiocei. Strâmbară toți din ananas, când, după datini indigene, dădură, liric, nas în nas cu un pluton de damigene. Amirosea a carne farsă, a fum, a ploaie, a Cotnar și se vedea cum se revarsă amici scheletici la grătar. Sleiți de poame și lansete, soldații vrură să languste
ROMANŢĂ de JANET NICĂ în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Romanta.html [Corola-blog/BlogPost/355487_a_356816]
-
Voineasa dar și spre miazănoapte, pe valea Oltului, legendara Țara Loviștei, cu un relief variat, cu sate răspândite până pe cele mai înalte coline, așa cum este o vorbă lovișteană „până acolo unde întoarce uliu!” În acest areal românesc întâlnești obiceiuri, tradiții, datini și un folclor specifice plaiurilor muntenești cu oameni veseli, harnici, ospitalieri și dârzi. Chiar la confluența Lotrului cu Oltul se desfășoară, atât spre nord cât și spre apus, orașul Brezoi, care poate fi numit capitala Țării Loviștei. Acest orășel de
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1396202198.html [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1631 din 19 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Azi e ziua în care s-a născut În cultul nostru ortodox, Prorocul Ioan,ce-i cunoscut Că botezat-a pe Hristos. Tot în ale noastre datini Ce-s moștenite de la daci, E ziua-n care fără patimi Drăgaica,vine ca un vraci. Din cultul soarelui,ea vine Cu a iubirii sărbătoare. Noi s-o cinstim cum se cuvine Sânziana,zâna floare. Drăgaicele sunt zâne bune Ce
DRĂGAICA-SÂNZIENELE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1434720493.html [Corola-blog/BlogPost/352925_a_354254]
-
de tine. În a lor horă te amețesc, De îți uiți și al tău nume. Dar asta-i o altă legendă, Și o voi spune mai târziu, Căci nu-i trecută în agendă, Iar astăzi,eu nu o mai scriu. Datini străbune și-nțelepte Ce de la daci v-am moștenit, Prin ele vrem să se respecte Credința-n Domnul mult iubit. Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: DRĂGAICA-SÂNZIENELE / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1631, Anul V, 19 iunie 2015. Drepturi
DRĂGAICA-SÂNZIENELE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1434720493.html [Corola-blog/BlogPost/352925_a_354254]
-
în mormânt, unde veghează în credință, sfântă cruce. În mormânt dorm multă vreme că, un an întreg așteaptă, noi provocări să îi cheme la ,,serbare-nsângerată". Carnaval se desfășoară în joc de lumini și umbre, obicei să nu dispară dintre datinile sumbre. 30. Octombrie Din ,,TRADIȚII CREȘTINE ȘI RITUALURI POPOLARE ROMÂNEȘTI" Referință Bibliografică: NOAPTEA VRĂJITOARELOR / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1399, Anul IV, 30 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Maria Filipoiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
NOAPTEA VRĂJITOARELOR de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1414656101.html [Corola-blog/BlogPost/384112_a_385441]