24 matches
-
și instituțional, neglijând nivelul comunitar, nivelul societății și pe cel internațional. Concentrarea îngustă sau accentul discriminatoriu pot întârzia eforturile de a realiza un sistem educațional de calitate în viitor. Pe de altă parte, alături de anxietatea pe care o generează scenariul "deșcolarizării societății", școala de oriunde, astăzi și în viitor, este considerată responsabilă de îndeplinirea unui rol de primă importanță pentru viitorul societății. În ce măsură își poate ea asuma responsabilitățile cerute de societățile actuale atunci când câmpul acțiune și resursele sunt limitate? Ceea ce putem
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
9.2. Italia 2 5.9.3. Elveția 2 5.9.4. Belgia 2 5.9.5. Școala activă 2 5.9.5.1. Învățarea activă 2 5.10. Instruirea diferențiată și individualizată 2 5.11. Nondirectivismul 2 5.12. Deșcolarizarea 2 CAPITOLUL 6. JEAN-JACQUES ROUSSEAU ÎN PEDAGOGIA ROMÂNEASCĂ 2 6.1. Traduceri 2 6.2. Adepți 2 CONCLUZII FINALE 2 Bibliografie 2 ARGUMENT Jean-Jacques Rousseau, "personalitate ilustră a secolului luminilor și ideolog de seamă al revoluției din Franța, a contribuit
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
atît va fi mai eficientă activitatea sa"278. Aceste afirmații se apropie foarte mult de educația negativă preconizată de către Rousseau: Dacă ați putea să nu faceți nimic și să nu lăsați nici pe alții să facă ceva"279. 5.12. Deșcolarizarea Ivan Illich considera școala ca fiind răspunzătoare de cea mai mare parte a relelor sociale din lumea contemporană. De aceea, propunea desființarea ei. Teoria lui se bazează pe sesizarea slăbiciunilor educației contemporane, pe care însă le interpretează de pe poziția unui
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
iar societatea este nevoită să mărească bugetul școlar. Illich se declară ferm împotriva obligativității învățămîntului, pentru că o astfel de obligație reprezintă subordonarea copilului față de un patron anonim: școala. Singura soluție pe care o găsește pentru rezolvarea acestei situații o reprezintă deșcolarizarea, aceasta însemnînd păstrarea educației, dar realizarea ei în afara instituțiilor școlare. Educația este, în aceste condiții, sarcina fiecărui individ. Pentru ca educația să se desfășoare în bune condiții, este necesară asigurarea unor "garanții": "- accesul liber al fiecăruia, în orice moment al vieții
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
că intenționează să o spulbere în cele patru zări. Se părea că „școala în întregime” - nu numai cea „modernă”, ci și cea „clasică”, cu secularele ei tradiții - va dispărea măturată de talazul nemulțumirilor. S-au scandat chiar lozinci care cereau „deșcolarizarea societății” sau „dezinstituționalizarea educației”. Când scriem aceste rânduri însă, furtuna s-a potolit. Școala n-a dispărut, nici o națiune n-a făcut eroarea fatală de a renunța la instituțiile sale de educație și învățământ și nimeni nu mai nutrește teorii
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de pregătire și se găsesc în situația de perfecționare, de reorientare și de schimbare profesională, de satisfacere a unor nevoi spirituale individuale. În condițiile actuale, când formarea continuă a devenit o obligație, educația la distanță este și o cale de deșcolarizare a educației adulților. Credem că instrucția și educația de bază, din primii ani de formare, vor rămâne, în continuare, apanajul formelor tradiționale de livrare a educației, ce trebuie și ele să fie serios regândite. Inclusiv, în perspectiva pregătirii acestora, în
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
singurul adevăr etern este că nimic nu rămâne constant, permanent. Metamorfozele urmează anumite cicluri pe care filosoful le numește "drumul în sus" și "drumul în jos". 7 un exemplu elocvent în acest sens îl constituie teoria lui Ivan Ilich despre deșcolarizarea societății și susținută în lucrarea "Une société sans école". -----------------------------------------------------------------------280 283 279 MANAGEMENTUL SCHIMBĂRII EDUCAȚIONALE MANAGEMENTUL SCHIMBĂRII EDUCAȚIONALE Introducere Problematica schimbării educaționale Normativitatea procesului de schimbare educațională Dinamica schimbării educaționale în organizația școlară Strategii de promovare a schimbării la nivelul
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
românești" 156 11.3. Elemente de politică școlară întemeiate pe explicarea materialist-istorică a educației 166 12. EDUCAȚIA ȘI ÎNVĂȚĂMÎNTUL ÎN FAȚA MARILOR PROBLEME ALE LUMII ÎN A DOUA JUMĂTATE A SECOLULUI XX 168 13. INTERESULUI CONTEMPORAN PENTRU ȘCOALĂ I SE OPUNE "DEȘCOLARIZAREA" 177 14. CONFRUNTĂRI ÎN FILOSOFIA EDUCAȚIEI 182 14.1. Neotomismul dezvoltarea omului ca expresie a unei voințe transcendente 182 14.2. Personalismul educația ca operă de caritate 186 14.3. Existențialismul educația ca proces de "trezire" 189 14.4. Critici
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
democrației, nici nevoilor fundamentale ale societății. În fața acestei situații, se releva în raport, reacțiile erau multiple: unii cei mai mulți, chiar dacă se deosebeau prin soluțiile oferite credeau în posibilitatea adecvării școlii la realitățile lumii contemporane, în timp ce alții condamnau cu vehemență școala, propunînd deșcolarizarea societății. Întemeindu-se pe unele realități comune lumii contemporane (ritmul accelerat al istoriei, realizările din domeniul științei și tehnicii, aspirația spre democratizarea vieții sociale etc.), raportul comisiei conduse de Ed. Faure face din educația permanentă un concept fundamental al analizei
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
puse în circulație și pentru propunerile formulate, raportului lui Ed. Faure și al colaboratorilor săi a provocat și obiecții, din care cea mai pertinentă pare a fi aceea că uneori critica instituției școlare amintește prea mult de spiritul concepției de deșcolarizare a societății; chiar în susținerea ideii unei "cetăți educative" se simte o condamnare implicită a instituției școlare. O astfel de poziție surprinde pentru că în mod explicit Ed. Faure apreciază că școala trebuie să rămînă elementul esențial al educației (6, p.
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
dușmane: țări capitaliste și țări socialiste. În prezent, fostele țări socialiste își reașază învățămîntul potrivit unor noi legi care valorifică atît experiența celor mai dezvoltate țări occidentale, cît și propriile lor tradiții. 13 INTERESULUI CONTEMPORAN PENTRU ȘCOALĂ I SE OPUNE "DEȘCOLARIZAREA" Într-un moment în care efortul tuturor țărilor este îndreptat spre perfecționarea școlii ca principala instituție de educație a tinerei generații -, în scopul adecvării ei la dubla exigență individuală și socială -, din continentul american s-au ridicat cîteva voci care
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de probleme încă din deceniul al șaptelea, la Centrul Intercultural și de Documentare din Cuernavaca, Mexic. Autor al mai multor scrieri pe această temă, Ivan Illich a atras atenția prin caracterul insolit al ideilor expuse sintetic în lucrarea Deschooling Society (Deșcolarizarea societății, 1971). Teoria sa cu privire la deșcolarizare se întemeiază pe sesizarea unora dintre slăbiciunile educației din epoca noastră, slăbiciuni interpretate însă de pe poziții rousseauist-anarhice și exprimate, uneori, în termeni împrumutați din literatura marxistă. Illich face parte din acea categorie de teoreticieni
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
șaptelea, la Centrul Intercultural și de Documentare din Cuernavaca, Mexic. Autor al mai multor scrieri pe această temă, Ivan Illich a atras atenția prin caracterul insolit al ideilor expuse sintetic în lucrarea Deschooling Society (Deșcolarizarea societății, 1971). Teoria sa cu privire la deșcolarizare se întemeiază pe sesizarea unora dintre slăbiciunile educației din epoca noastră, slăbiciuni interpretate însă de pe poziții rousseauist-anarhice și exprimate, uneori, în termeni împrumutați din literatura marxistă. Illich face parte din acea categorie de teoreticieni care, ca și J.-J. Rousseau
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
bunuri și în alegerea a ceea ce consumă. Ce soluție oferă Illich pentru ieșirea din acest impas? Una care ne amintește de propunerea lui L. N. Tolstoi, ca fiecare să-și coacă pîinea, să-și confecționeze cizmele! Să dispară spune inițiatorul deșcolarizării trebuințele artificiale create de instituție; fiecare să refuze bunurile pe care i le oferă societatea și, redobîndindu-și inițiativa, să hotărască asupra propriului său consum. Într-un imaginar spectru al instituțiilor sociale, ordonate de la stînga la dreapta după caracterul lor "manipulator
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
în primul rînd, dependent de instituție. Acesta nu va mai găsi în sine curajul de a crește și a se dezvolta în independență. În fața acestei situații, ce propune Ivan Illich? "Orice mișcare de eliberare a omului trebuie să treacă prin deșcolarizare" (1, p. 84). Constatăm la acest teoretician un amestec de adevăruri crude, pe de o parte, confuzie de planuri și răsturnare de valori, pe de altă parte. El vede bine că în lume există suferință, nedreptate, neadevăr, războaie, că educația
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ansamblul ei dovedește că deține aceste fonduri. Un transfer al acestora de la înarmare la educație, pe Illich nu-l satisface. El nu vede nici o soluție, oricît de multă inovație ar cuprinde, dacă aceasta presupune menținerea școlii. Singura soluție salvatoare este "deșcolarizarea". Aceasta înseamnă că se păstrează educația, dar dispare școala; în astfel de condiții, educația nu mai depinde de o instituție, ci de fiecare individ. Să vedem, așadar, cum se va asigura educația în condițiile deșcolarizării. Mai întîi, ne avertizează Illich
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
școlii. Singura soluție salvatoare este "deșcolarizarea". Aceasta înseamnă că se păstrează educația, dar dispare școala; în astfel de condiții, educația nu mai depinde de o instituție, ci de fiecare individ. Să vedem, așadar, cum se va asigura educația în condițiile deșcolarizării. Mai întîi, ne avertizează Illich, este necesară asigurarea unor "garanții" care să facă posibilă renunțarea la școală ca instituție. Este vorba de patru "garanții": accesul liber al fiecăruia, în orice moment al vieții, la obiectivele educative (uzină, muzeu, bibliotecă etc.
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
exprimă neîncrederea în educatorii profesioniști; după opinia sa, orice tînăr, sumar instruit, poate fi un foarte bun profesor!); dreptul de întrunire, care presupune libertatea de a participa sau nu la "întrunirile" de la școală. (Acesta este, de altfel, elementul principal al "deșcolarizării"); dreptul fiecăruia de a-și alege mentorul (3). Apelul la aceste patru "garanții" demonstrează că autorul ideii de "deșcolarizare" nu poate renunța, cu toată dorința sa, la instituție (2, p. 64). Cum s-ar putea asigura altfel respectarea "garanțiilor"? Trecînd
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de întrunire, care presupune libertatea de a participa sau nu la "întrunirile" de la școală. (Acesta este, de altfel, elementul principal al "deșcolarizării"); dreptul fiecăruia de a-și alege mentorul (3). Apelul la aceste patru "garanții" demonstrează că autorul ideii de "deșcolarizare" nu poate renunța, cu toată dorința sa, la instituție (2, p. 64). Cum s-ar putea asigura altfel respectarea "garanțiilor"? Trecînd mai departe la elaborarea construcției sale, Illich stabilește modalitățile practice ale "deschooling"-ului sub forma a patru servicii sau
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
în care toți adulții se ocupau de educarea tuturor copiilor. Permite oare nivelul științei și tehnicii contemporane o astfel de întoarcere? Se poate renunța la un învățămînt sistematic pe o perioadă de cel puțin 8-10 ani? Soluția sănătoasă nu este "deșcolarizarea societății", ci perfecționarea școlii, pe un fond de perfecționare și democratizare a societății însăși. Este adevărat că încă de pe acum școala nu mai este singurul factor de educație a tinerei generații; că se multiplică posibilitățile de implicare în actul educațional
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
face deseori apel la oameni din afara zidurilor ei. Aceasta este o realitate care va evolua spre ceea ce Ed. Faure numește "cetatea educativă". Este posibil ca pentru adulți, mai ales, să apară și unele forme de instruire sugerate de Illich. Ideea "deșcolarizării societății" însă nu va prinde rădăcini, chiar dacă ea este împărtășită și de alții (John Holt, Paul Goodman, Christopher Jencks vezi 4). 14 CONFRUNTĂRI ÎN FILOSOFIA EDUCAȚIEI Întotdeauna filosofia mai ales în acea parte a ei care aborda problemele sociale și
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de izolarea oamenilor care lucrează cu ordinatorul. O poziție asemănătoare față de educația în viitor adoptă și JOHN NAISBITT în cartea sa Megatendințe (zece noi direcții care vor transforma viața), (1982). La el se observă o mai mare apropiere față de adepții deșcolarizării. (10) Pentru atingerea obiectivelor spre care se pare că se îndreaptă școala în viitor, un rol de prim ordin îl au metodele de instruire. Direcțiile principale în acest domeniu sînt, încă de pe acum, conturate. Se va pune accent pe învățare
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
permanentă, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1979; J. THOMAS, op. cit., pp. 64-84; CH. HUMMEL, op. cit., pp. 32-82. 12. Să se vadă GEORGE VĂIDEANU, Educație la frontiera dintre milenii, Editura Politică, București, 1988. 13. Interesului contemporan pentru școală i se opune "deșcolarizarea" 1. IVAN ILLICH, Une société sans école, Ed. Seuil, Paris, 1971. 2. Apud HUBERT HANNOUN, Ivan Illich sau școala fără societate, E.D.P., București, 1977, p. 13. 3. Cf. "Esprit", nr. 6, iunie 1972. Apud H. HANNOUN, op. cit., p. 64. 4
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
și pedagogia din România în perioada dintre cele două războaie mondiale Educația și învățămîntul în fața marilor probleme ale lumii în a doua jumătate a sec. XX Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX Interesului contemporan pentru școală i se opune "deșcolarizarea" Confruntări în filosofia educației Cercetările psihologice și inovarea procesului instructiv-educativ Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX Cercetări sociologice și de psihologie socială cu implicații în macro- și micro-pedagogie Școala și gîndirea pedagogică din România în perioada 1944-1989 Școala și
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]