583 matches
-
Banca-ți bagă pumnu-n gură Și te fură mai departe ? Deci privind cu ochii minții, Dreptul tău e de muzeu. In zadar te ții cu dinții, Fiindcă pân- la Dumnezeu Rece te mănânca sfinții. Și toate sunt la locul lor. Intrebările-s deșarte, Tu nu-nțelegi dar e ușor, Știi ? In vremuri democrate Au și hoții dreptul lor. Că dreptul lor este mai mare Și are chiar prioritate Nu-i deloc o întâmplare, Fiindcă fără doar și poate, Nu-i nimic azi nou
DEMOCRAŢIE de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 by http://confluente.ro/emil_susnea_1431441369.html [Corola-blog/BlogPost/359829_a_361158]
-
Și că scapără în stele, Zăpăcind mințile mele, Parcă peste văi răsună Șoapte vii de viorele Și cânturi de zână bună, Când din aripi geana-ți bate Și prin ochi, ca o comoară, Sufletul îți iese afară, Bunătatea să-și deșarte, Căznindu-se să mă doară, Să mă iubească... de moarte. Parcă văd că-n nimb de zare, Unde viața nu-i păcat, S-au pus îngerii la sfat, Dacă să-mi dea glod sau soare, Că prea sus m-am
NICOLAIE DINCĂ by http://confluente.ro/articole/nicolaie_dinc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
că plouă-n Lunăși că scapără în stele,Zăpăcind mințile mele,Parcă peste văi răsunășoapte vii de vioreleși cânturi de zână bună,Când din aripi geana-ți bateși prin ochi, ca o comoară,Sufletul îți iese afară,Bunătatea să-și deșarte,Căznindu-se să mă doară,Să mă iubească... de moarte.Parcă văd că-n nimb de zare, Unde viața nu-i păcat,S-au pus îngerii la sfat,Dacă să-mi dea glod sau soare,Că prea sus m-am
NICOLAIE DINCĂ by http://confluente.ro/articole/nicolaie_dinc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
Vegas. Când s-a deschis în 1993 era cel mai mare din lume, acum este al doilea. Venețianul îl urmează îndeaproape. Complexul hotelier MGM are 3 hectare de râuri și cascade, și dacă ne amintim că e situat în plin deșert... Are 19 restaurante și cel mai mare casino. Este de-a dreptul copleșitor. 3. ÎMPREJURIMILE LAS VEGASULUI Strălucitorul și deosebit de interesantul Las Vegas te atrage și cu împrejurimile lui. Câteva vizite făcute în împrejurimi îți crează amintiri de neșters pe
O VACANŢĂ EXOTICĂ LA LAS VEGAS de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Elena_buica_o_vacanta_exo_elena_buica_1389931507.html [Corola-blog/BlogPost/365969_a_367298]
-
De la Gangele măreț. // Puse-o floare-atunci în arcu-i, / Mă lovi cu ea în piept, / Și de-atunci în orice noapte / Plâng pe patul meu deștept...// Cu săgeata-i otrăvită / A sosit ca să mă certe / Fiul cerului albastru / Ș-a iluziei deșerte.” În timp ce recită, privirea lui pare atotcuprinzătoare. Privește pretutindenea și niciunde. Acesta este primul și singurul meu Nichita Stănescu. Ceilalți pe care i-am întâlnit, chiar și pe cel de la Struga, pentru care m-am călătorit spre a-l vedea, asemeni
,EDITURA NICO, TÂRGU-MUREŞ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/_mi_e_dor_de_nichita_ca_de_limba_romana_nicolae_baciut_nichita_stanescu_cu_coltul_inimii_editura_nico_targu.html [Corola-blog/BlogPost/351197_a_352526]
-
De la Gangele măreț. // Puse-o floare-atunci în arcu-i, / Mă lovi cu ea în piept, / Și de-atunci în orice noapte / Plâng pe patul meu deștept...// Cu săgeata-i otrăvită / A sosit ca să mă certe / Fiul cerului albastru / Ș-a iluziei deșerte.” Totul se derula ca într-un spectacol. Ca o fulgerare, ca și cum ar fi rostit doar pentru sine, Nichita Stănescu spuse la un moment dat: “Bătrâne, eu l-am cunoscut pe Eminescu”. Și n-a mai lăsat loc nedumeririi mele să
,EDITURA NICO, TÂRGU-MUREŞ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/_mi_e_dor_de_nichita_ca_de_limba_romana_nicolae_baciut_nichita_stanescu_cu_coltul_inimii_editura_nico_targu.html [Corola-blog/BlogPost/351197_a_352526]
-
Acasă > Versuri > Frumusețe > VALEA RÂȘNOAVEI Autor: Mugurel Pușcaș Publicat în: Ediția nr. 1934 din 17 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Valea Râșnoavei... Ploua lin, placid... Vechi amintiri îmi îndulcesc privirea, Te văd sosind, abscons, pe-același drum, Molatec îmi deșert închipuirea. Valea Râșnoavei... Verdele viu, mut Îmi răsucește-n minte vise, clipe... Te văd sosind pe muntele cărunt, Înger născând a timpului aripe. Te simt îmbrățișând abis, poteci, Izvoarele, icoanele din mine... Cu plete blonde, dulce abur treci Sorbind iubirea
VALEA RÂŞNOAVEI de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1934 din 17 aprilie 2016 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1460915451.html [Corola-blog/BlogPost/384967_a_386296]
-
sac vechi, peticit, dar sacul la gură eu nu l-am legat. Va fi bine, îmi spun, la fel ca altădată, când ne strângeam cu toții la masă, sub nuc, și să văd ce fac, de teamă să nu îi uit, deșert sacul pe jos, să î i mai văd o dată. Referință Bibliografică: Sacul cu tristeți / Cristina Crețu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1985, Anul VI, 07 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Cristina Crețu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
SACUL CU TRISTEŢI de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/cristina_cretu_1465280723.html [Corola-blog/BlogPost/379344_a_380673]
-
I, p. 118-119). Pentru cei închiși, sărbătoarea Sfintei Învieri, avea desigur o conotație cu atât mai profundă cu cât închisoarea comunistă semăna mai mult decât orice altceva din această lume cu reprezentarea iadului. Iar Iisus Hristos, în ziua Învierii, a deșertat temnițele iadului. Părintele Dimitrie Bejan își amintește Învierea dintr-un lagăr de muncă în Dobrogea: „În noaptea Învierii, la miez de noapte, când clopotele din ‹‹Valea Neagră›› sună pentru Învierea Mântuitorului, ni se face o amănunțită percheziție de către ostași. Sub
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_credinta_si_spiritualitate_in_universul_concentrationar_comunist.html [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
Și că scapără în stele, Zăpăcind mințile mele, Parcă peste văi răsună Șoapte vii de viorele Și cânturi de zână bună, Când din aripi geana-ți bate Și prin ochi, ca o comoară, Sufletul îți iese afară, Bunătatea să-și deșarte, Căznindu-se să mă doară, Să mă iubească... de moarte. Parcă văd că-n nimb de zare, Unde viața nu-i păcat, S-au pus îngerii la sfat, Dacă să-mi dea glod sau soare, Că prea sus m-am
PSEUDO-PSALM de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2218 din 26 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1485456515.html [Corola-blog/BlogPost/384817_a_386146]
-
am ucis, l-am ucis, pentru că nu l-am spus pentru a-l zidi. Atunci aceasta nu este de nici un folos. Să fim cu mare băgare de seamă pentru că într-adevăr toate glumele, toate ironiile pe care le facem ne deșartă cuvintele de sens, de puterea lor pe care o au și ajungem în nimic, ajungem noi înșine o ironie, încât nici noi nu mai știm cine suntem de fapt. Așa că, să nu ajungem la asemenea cuvinte pentru că ceea ce vorbim socotesc
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_parintele_ieromonah_savatie_bastovoi_p_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]
-
ligheane pline cu apa ce se infiltrase prin tavan. Peretele opus ferestrelor era și el îmbibat. Toată noaptea, după cum avea să-mi povestească, se luptase cu infiltrațiile, cărând ligheane și albii de plastic pe care abia dacă reușea să le deșerte în baie. Deși era iarnă, cu o noapte în urmă, temperatura se ridicase peste zero, zăpada de pe acoperiș se topise, scurgându-se pe sub cartonul prost lipit cu smoală. Apa ajunsese până la lustră, riscând ca până și instalația electrică să intre
CARTEA CU PRIETENI- ION IFRIM-AMINTIREA UNEI MARI IUBIRI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ioana_voicila_dobre_1396700630.html [Corola-blog/BlogPost/347740_a_349069]
-
mine. El îmi luminează calea Ca să văd pe unde-oi merge De-oi trecea prin valea morții Și din Cartea Ta mi-oi șterge. Rușinați să fie-aceea Care umblă a mă pierde Și cu vorbe de ocară Răbufnesc din minți deșerte. Și-nălțați de bucurie Cei ce Te iubesc mereu Și strigă fără-ncetare Mare este Dumnezeu. Eu sânt străin, Doamne sfinte Greu împotmolit în rele Vino către mine-n grabă Doamne-al mântuirii mele. Referință Bibliografică: PSALMUL 70 / Marin Mihalache
PSALMUL 70 de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2035 din 27 iulie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1469637608.html [Corola-blog/BlogPost/368410_a_369739]
-
Cu totul rotund al firii Îngăduiți-mi să fiu absent Și să visez un vis ...și până în final, la marele punct: și acum când știu că niciodată nu voi apleca pomii crescuți din resturile unor destine matinale voi încerca să deșert acest trup în care nu mă mai regăsesc ...este drumul între naștere și moarte, parcurs prin solzii de timp cu îngeri, cu demoni, cu prăjituri pe masa urii, zeițe, torțe, cai, cavaleri, uneori preț de un crin în deșert. Alteori
UN RUBIN, CA UN TRON URIAŞ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1442392513.html [Corola-blog/BlogPost/381879_a_383208]
-
Născute-n hăuri sumbre, tenebroase, Veni cu probe dintr-un terfelog ... Iar Noe, spre a trece totuși hopul, Ceru să-nceapă mai curând potopul! RETROCEDARE Trezindu-se de dimineață, țapul Cel logodit ajunse prea departe De capra neagră; visele-i deșarte S-au spulberat când înghițise hapul ... Înțelegând c-averea îi desparte Simți că-ncepe să îl doară capul Și - spre-a-și contra, în forță, handicapul - Lăsă instinctul pe alt drum să-l poarte ... Deci, coborând, își sună avocatul, Spunând
SONETE (3) de EUGEN DEUTSCH în ediţia nr. 966 din 23 august 2013 by http://confluente.ro/Eugen_deutsch_arca_sonete_eugen_deutsch_1377249439.html [Corola-blog/BlogPost/362843_a_364172]
-
care spre neant mereu erup, poate-aș putea să-mi lecuiesc arìpa a cărei cutezanță o tot rup. Mi-am șubrezit speranța tot rodând-o prin ale vieții gropi și văgăuni, tot așteptând ca să revii tu, blândo, și să-ți deșerți desaga cu minuni. Când sufletul mahmur mi se deșteaptă, în dimineți de dor, ascult nătâng cum îmi foșnește-n minte a ta șoaptă și mă căznesc ca iarăși să nu plâng. O, dacă n-ar mai exista mâhnire și toate
AL NIMĂNUI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 by http://confluente.ro/anatol_covali_1456084776.html [Corola-blog/BlogPost/370078_a_371407]
-
ai unui individ ciudat, care asculta și urmărea totul de la distanță. În seara aceea, pe când Tragodas se decisese să părăsească satul și să plece spre altul, doi vlăjgani îi ieșiră în cale, îl prinseră, îl prăvăliră-n colbul drumului, îi deșertară traista cu merinde și gologani, îi sfâșiară cămașa luând și pergamentul și, după ce-l înmuiară cu o cruntă bătaie, se făcură nevăzuți în întuneric. Tragodas deveni iarăși, chiar de a doua zi, umil și nenorocit. Mai spunea și acum povestea
ULTIMA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392647773.html [Corola-blog/BlogPost/342011_a_343340]
-
un motiv neidentificat. Pe mine parcă mă lovise paranoia, căci alergam bezmetică printre bănci, lovindu-mă cu palmele în cap, urlând precum Tarzan din serialul care rula la televizor pe vremea aceea. Asta după ce, total inconștientă de faptele mele, am deșertat conținutul ghiozdanului în mijlocul clasei, de unde s-a rostogolit mare și indecent, codrul de mămăligă a cărui existență eu o ținusem strict secretă toți anii aceia și pe care-l mâncasem uneori ferită de ochii lumii, căci mă rușinam teribil să
FARSĂ CU NĂBĂDĂI de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2282 din 31 martie 2017 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1490914131.html [Corola-blog/BlogPost/375623_a_376952]
-
2016 Toate Articolele Autorului Amurg de frunze... În amiezi Pastelul toamne-i din livezi Pictează vis de ger furat, Festin caduc, netulburat, Mi-e dor de tine... Ce ciudat!... Ai ochii verzi. Pocal de jad, cu must din cer, Am deșertat, lud , în penel, Plutind sub mantie de vis, Adie-n iz de paradis, Păcate vechi, din jar nestins, De plumb și fier. Ce e cu tine? Ce păcat... Ascuns în umbră, ferecat, Sufletul tău de poame dulci, Alungă clipe dragi
OCTOMBRIE de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1476937920.html [Corola-blog/BlogPost/371376_a_372705]
-
În noaptea fără lună și stele Cinci câini bat înfocat A urs și a lup La margine de jnepeni Sub Tăul Verde La perdea Atent Scrutez adânc întunericul încercând să prind în priviri Fantoma credinței pe care-am pierdut-o Deșarte speranțe Străine mie Aproape Atâta doar mai zăresc Profilându-se în închipuirea mea Poate Umbrele iadului Aud pasul foșnit al păcatului care mă pândește Și-mi pare că departe moartea sună din corn Tremurând Mă ghemuiesc în cojoc Câinii se
Povestea ca Viață. Blestem by https://republica.ro/povestea-ca-viata-blestem [Corola-blog/BlogPost/338927_a_340256]
-
ceară sfatul. Mama a tras fermoarul înapoi. S-a dus la dulap. Alt parfum dispăruse. Rita se învinețise. Dovada apăruse. Cleptomanul era cu noi! La toată scena asta, inima mi se făcuse ca un purice. Cu mâna ei, mama a deșertat pe covor toată geanta. Toate lucrurile lor, inclusiv bijuteriile din buzunarul hainei de piele, banii sustrași din geanta diplomat a tatei erau pe podeaua umplută de lucrurile din bagaj, un alt furt pe ultimii metri a lui Rony! Rita a
CLEPTOMANUL de BIANCA MARCOVICI în ediţia nr. 1923 din 06 aprilie 2016 by http://confluente.ro/bianca_marcovici_1459914134.html [Corola-blog/BlogPost/381603_a_382932]
-
se sting vâltori de ape ninse își surpă-n noi abisul și zilele de nopți doar fluturii desprind la-ncheietura mâinii brățări de curcubee par zornăite șoapte cu picuri de alean îmbrobodiri alese, cenușă și-orhidee promisiuni de-a valma deșarte an de an mi-ai arăta la urmă semnul umilei cruci și drumurile-n viață pe care să apuci ... Referință Bibliografică: Îmbrobodiri alese / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 233, Anul I, 21 august 2011. Drepturi de
ÎMBROBODIRI ALESE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 by http://confluente.ro/Imbrobodiri_alese.html [Corola-blog/BlogPost/361231_a_362560]
-
sfântă, ei se tem, spune Hristos, de a se converti la noi, pentru că nu vor să arate lumii o viață dreaptă...” Vom afirma că într-o operă în care milostenia față de aproape ocupă un rol principal, frecventa denunțare a slavei deșarte ca obstacol în relațiile fraterne constituie un argument greu pentru a demonstra importanța pe care această patimă o are la Sfântul Ioan Hrisostom. „Totodată, să recunoaștem că a condamna slava deșartă din acest punct de vedere, nu este deloc original
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
cânt de drag, de viață și lumină Ca un descântec. În vale, satul fumegă departe: Sunt rugurile-aprinse după datini; Căsuțe se-ntrevăd în zare, albe, În zarzăr înfloresc florile dalbe, Să stai să tot privești, golit de patimi Care-s deșarte. Întind fetele pânze să se-albească De in sau borangic, țesut cu drag Flăcăi ce trec, să vadă, să le-admire Că poate soarta vrea ca vreun mire Să treacă după Paște-al casei prag Să le pețească. Și toți
BUCOLICĂ de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 by http://confluente.ro/steluta_craciun_1459448627.html [Corola-blog/BlogPost/381372_a_382701]
-
suporte legea care domnește peste zisa ”Vale a Plângerii”? Feciorul de împărat simte că i se spulberă visele, retrăiește dureros sentimentul dorului de părinți, „dor care de piept îl apucă”, devenind „dorul de ducă”, numit metaforic prin „Nemurirea, visul - viselor deșerte”. Impresionează modalitatea prin care autorul sugerează trecerea timpului, „Vanitas vanitatum et omnia vanitas”. Nu numai împărații ci și Scorpiile sau Ghionoaiele devin „povești”. Făt Frumos îmbătrânește. Basmul, după cum e firesc, ia sfârșit. Timpul, hărăzit pentru fiecare, ne măsoară pe toți
DESPRE O POVESTE ÎN VERSURI A LUI ADRIAN ERBICEANU de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 by http://confluente.ro/Constantin_t_ciubotaru_1400332334.html [Corola-blog/BlogPost/354952_a_356281]