32 matches
-
mici monografii este considerabil. Numele de locuri sunt nemijlocit legate de obiceiuri, cutume, întâmplări de demult azi uitate, de onomastica locală sau de tot felul de evenimente de care doar localnicii, și uneori nici ei, își mai aduc aminte. Cu deșertarea satelor în anii 1950, memoria s-a restrâns la câțiva vârstnici, câți vor mai fi fiind în viață. Undeva în Ialomița și Călărași, am dat peste nume de localități care, în lipsa unor informații precum cele la care m-am referit
Toponimice by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2381_a_3706]
-
Cronicilor, „o lume de o nebunie subtilă, insesizabilă și deopotrivă devastatoare”. Cronicile genocidului închide o cupolă romanescă și desăvârșește unul dintre cele mai interesante personaje ale literaturii actuale. Roman în care viciul tonifică și moartea e o nouă șansă de deșertare socială, Cronicile genocidului poate fi, pentru cine este interesat, o cale de acces spre interioritatea tumefiată a unei Românii agonice, dar care zâmbește larg, ca și cum istoriile grotești nu sunt altceva decât praf de stele.
Vitalitățile deșertăciunii by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4097_a_5422]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > LA OSPĂTĂRIE Autor: Stejărel Ionescu Publicat în: Ediția nr. 2098 din 28 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului a venit iar toamna frate și m-am îmbrăcat în zale parcurile-s despuiate și totul e deșertare, am lăsat deschisă poarta de la casa mea pustie pomii își dezbracă soarta, sau copt strugurii în vie, pe covor de frunze moi și cu bruma în picioare făr să privim înapoi ne pierdem umbrele în zare, mustul curge în damigene
LA OSPĂTĂRIE de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2098 din 28 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384363_a_385692]
-
dar al lui Dumnezeu, care s-a revărsat asupra noastră prin Duhul Sfânt. Atunci când ne rugăm și când ne concentrăm asupra rugăciunii, mintea intră într-o stare de nevoință, într-o stare de asceză, astfel încât ea trebuie să ajungă la deșertare, la smerenie. În același timp, și inima trebuie să se ridice spre minte, pentru că trăirea sufletească are nevoie de Cuvânt, care, la rândul lui, trebuie perceput rațional. - Înaltpreasfinția Voastră, în acest fel stând lucrurile, cuvântul ca percepție rațională implică ridicarea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92655_a_93947]
-
pe altul, tu si el, sau ea, e doar o pervertire a adevăratei Iubiri. Iubirea e mult mai mult, și unică pentru fiecare. Două suflete ce se iubesc, nu se pot iubi cu adevărat decât în măsura în care, cu uimire, mulțumire, și deșertare a egoismului din ei, înțeleg, că ceea ce trăiesc e Însăși Dumnezeu prezent întru Ei, iar dragostea lor, e ca o prajitură, ce rodește în măsura în care reușește a se da pe sine și altora. Cu toții suntem chemați să iubim, dar poate nu
(TRANSCRISĂ DE MARIA LEONTE) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364484_a_365813]
-
vorbesc mult, ci celor care depun o muncă mai îndelungată. Același lucru se întâmplă și în viață: biruința este câștigul nu a celora care vorbesc, ci acelora care făptuiesc” . Având în mintea noastră ideea slavei adevărate, vom remarca adevărul că deșertarea slavei lui Dumnezeu pentru mântuirea oamenilor este o idee destul de des întâlnită la Sfântul Ioan. „Dumnezeu se preocupă mai puțin de slava sa decât de mântuirea noastră” . Există aici un singur mod de a prezenta lucrurile. În realitate, Dumnezeu nu
PARINTELE TEOFAN MADA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367329_a_368658]
-
dar al lui Dumnezeu, care s-a revărsat asupra noastră prin Duhul Sfânt. Atunci când ne rugăm și când ne concentrăm asupra rugăciunii, mintea intră într-o stare de nevoință, într-o stare de asceză, astfel încât ea trebuie să ajungă la deșertare, la smerenie. În același timp, și inima trebuie să se ridice spre minte, pentru că trăirea sufletească are nevoie de Cuvânt, care, la rândul lui, trebuie perceput rațional. - Înaltpreasfinția Voastră, în acest fel stând lucrurile, cuvântul ca percepție rațională implică ridicarea
INTERVIU CU Î.P.S. ACAD. PROF. UNIV. DR. IRINEU POPA – ARHIEPISCOPUL CRAIOVEI ŞI MITROPOLITUL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346423_a_347752]
-
vorbesc mult, ci celor care depun o muncă mai îndelungată. Același lucru se întâmplă și în viață: biruința este câștigul nu a celora care vorbesc, ci acelora care făptuiesc” . Având în mintea noastră ideea slavei adevărate, vom remarca adevărul că deșertarea a slavei lui Dumnezeu pentru mântuirea oamenilor este o idee destul de des întâlnită la Sfântul Ioan. „Dumnezeu se preocupă mai puțin de slava sa decât de mântuirea noastră” . Există aici un singur mod de a prezenta lucrurile. În realitate, Dumnezeu
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
sacre), ce sunt regulile prozodice (rima, măsura), tema (soarta și primejdiile care pândesc existența), arta lecturii etc. În text se recunosc deopotrivă urmele lecturilor din clasicii Antichității (Horațiu, Ovidiu), din Biblie (Eclesiastul, Apocalipsa) și urme din folclorul autohton. De la motto („Deșertarea deșertărilor și toate sunt deșarte”) până la ultimul vers („Ceriul de gândurile noastre bate jocurie”), compunerea în versuri, menită să demonstreze valențele poetice ale limbii române, e atinsă de aripa reflexiei sceptice, recuperată în morala faptei bune, mântuitoare. Sunt dezvoltate motive
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
ce sunt regulile prozodice (rima, măsura), tema (soarta și primejdiile care pândesc existența), arta lecturii etc. În text se recunosc deopotrivă urmele lecturilor din clasicii Antichității (Horațiu, Ovidiu), din Biblie (Eclesiastul, Apocalipsa) și urme din folclorul autohton. De la motto („Deșertarea deșertărilor și toate sunt deșarte”) până la ultimul vers („Ceriul de gândurile noastre bate jocurie”), compunerea în versuri, menită să demonstreze valențele poetice ale limbii române, e atinsă de aripa reflexiei sceptice, recuperată în morala faptei bune, mântuitoare. Sunt dezvoltate motive poetice
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
se injectau de sânge și dădeau un miros foarte rău și neplăcut. Pe lângă aceasta se mai adăoga strănutare și răgușeală și apoi boala cădea la piept, producând tuse violentă. Ajun-gînd la stomah, producea un efect atât de violent încît toate deșertările de fiere, după cât s-a constatat de doftori, urma cu mari greutăți. Pe cei mai mulți îi apuca un sughiț sec, împreunat cu cârcei tari, cari la unii încetau în curând, iar la alții țineau mai mult. Trupul, pipăit pe dinafară, nu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Aiud) cu cea mai mare minuțiozitate, până la a le reprezenta prin scheme și planuri, cu precizia unui topograf. Bogăția de fapte și întâmplări este extraordinară, îngăduind reconstituirea vieții de zi cu zi a deținuților politici, cu ritualurile ei (împărțirea terciului, deșertarea tinetei, plimbarea în țarcul din curte), cu zgomotele specifice (tropăitul cizmelor și trasul zăvoarelor), cu perioadele mai blânde (cele câteva săptămâni din timpul revoluției din Ungaria), dar mai ales cu regimul sever de subnutriție, de frecvente pedepse (lanțurile la picioare
IOANID. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287573_a_288902]
-
curat are vreun temei, cît de mici trebuie să fie, în acest caz, șansele unor bieți provinciali? Ce-a pățit oare firavul flăcău care-a cutezat să ridice vălul temutei zeițe din Sais? Capitolul LXXVI MARELE POLOBOC DIN HEIDELBERG Urmează „deșertarea cutiei“; dar, pentru a înțelege mai bine această operațiune, trebuie să știți cîte ceva despre ciudata alcătuire lăuntrică a obiectului cu pricina. Asemănînd capul cașalotului cu un dreptunghi solid, îl puteți diviza, pe un plan înclinat, în două colțare, cel
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
surâs care vrea să fie cochet și seducător și care pentru orcine din oamenii mai nobil organizat nu poate * insuf [la] decât dezgust... Și dacă n-ar surâde cel puțin... Dacă s-ar oferi pur și simplu ca mașine * ale deșertării sexuale. Dar nu! Ele surâd * cu fața lor spoită, nici * par * fețe frivole * spoite gros cu roșu, căci urâciunea morții nu consistă în ea însăși, ci totdeuna în simulațiunea vieții. [, Juni cu corpuri slabe"] 2257 Juni cu corpuri slabe, cu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
erau și câțiva socialiști. Dacă vom crede unei telegrame din Constantinopole, atunci actul închierii păcii s-a urmat astfel. În 17 l. c. s-a iscălit de ambe părțile un proces verbal conțiind trei puncte 1) status quo 2) amnistia 3) deșertarea teritoriului sârbesc în timp de douăsprezece zile. Apoi Serbia avea să deie Porții o notă relativă la garanțiile cerute și cuprinzând următoarele 4 puncte: oprirea de a ridica întăriri nouă, ridicarea flamurei otomane lângă cea sârbească, egala îndreptățire a evreilor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cuvenite, socotind această umilire ca nimic, numai ca să restabilească integritatea noastră, recreând firea de la început în El spre înnoirea vieții în Duhul 47“. (Sf. Chiril al Alexandriei, Despre Sfânta Treime, cuv. V, în PSB, vol. 40, p. 188) „Dar chenoza (deșertarea, golirea) Îl coboară oarecum la ceea ce suntem noi, deși nu a fost silit Cel ce este împreună cu Tatăl, Împăratul tuturor, căci n-a fost silit vreodată Unul-Născut împotriva voii 48, ci mai degrabă prin voia Sa a primit deșertarea din
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
chenoza (deșertarea, golirea) Îl coboară oarecum la ceea ce suntem noi, deși nu a fost silit Cel ce este împreună cu Tatăl, Împăratul tuturor, căci n-a fost silit vreodată Unul-Născut împotriva voii 48, ci mai degrabă prin voia Sa a primit deșertarea din iubire față de noi. Fiindcă S-a 46 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Când Îl numim pe Hristos Întâiul născut, nu-L silim să coboare între noi, ci pe noi să ne ridicăm ca urmași ai Lui într-o viață în care
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
iudeilor, care îndrăzneau să spună: Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, coboară-Te de pe cruce! (Mt. 27, 40). Deci, după ce a împlinit taina cu privire la noi, S-a înălțat iarăși la Dumnezeu-Tatăl cel din ceruri, odată trecut fiind timpul smereniei și vremea deșertării de bunăvoie. S-a arătat acum ca 68 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: A intrat dincolo de locașurile îngerești, dincolo de cer, în fața lui Dumnezeu-Tatăl, ca om, pentru a arăta fața omenească lui Dumnezeu-Tatăl, ca față a omului iubită în gradul suprem. Ce s-
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
precum zice Pavel, S-a făcut cunoscută Începătoriilor și Stăpâniilor (Efes. 3, 10). Căci întorcându-Se la Tatăl, deși Acesta este înțeles mai mare ca El prin aceea că a rămas în cele ce era pururea, iar Fiul a suportat deșertarea deoarece S-a pogorât la chipul de rob, S-a întors iarăși la slava proprie, auzind: Șezi de-a dreapta Mea până ce voi pune pe vrăjmașii Tăi așternut picioarelor Tale (Ps. 109, 1). Deci, ca să nu pară că își atribuie o
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Tatăl a dat o cinste secundară Fiului, punându-L de-a dreapta, ci să cugete mai degrabă aceasta: Trebuia să fie cu adevărat la dreapta și să aibă un loc nebănuit de nici o micșorare, nu Tatăl, ci mai degrabă Fiul, pentru deșertarea și supunerea de bunăvoie, încât să nu fie nesocotit de cei ce nu puteau înțelege taina referitoare la El. De aceea Tatăl nu poate fi socotit de-a dreapta, ca să se păstreze egalitatea Lui cu Fiul71“. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Claude, de care era încă îndrăgostită, pentru a-și găsi în cele din urmă alinarea în brațele naivului Andrei, nu înainte de a-i spune povestea înduioșătoare a propriei vieți. În fapt, scenariul erotic presupune întotdeauna, în romanele lovinesciene, o prealabilă deșertare a sufletului, confesiunea având efecte afrodisiace, când nu ajunge să se substituie efectiv actului amoros. Ca atare, Andrei și Mab sfârșesc prin a-și petrece noaptea în același pat numai după ce, confesându-se unul altuia, și-au unit sufletele "în
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
binevoitori, când vedeau că Profetul nu se mai codea, sfios, bătând pe ocolite șeaua, să priceapă iapa, ci dădea de-a dreptul: Luam pe Caterina cu noi, la mine și eu făcut la ea doamnă mare... Vartolomei, care în răstimpul deșertării a două căni de profiriu, se prefăcuse a nu pricepe apropourile lui învăluitoare, îndrăzni să protesteze molatec: D-apoi, unde s-a mai văzut profet însurat și care să-și ia nevastă cu cununie, ca oamenii de rând?... Urmărind, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Daily Telegraph" ne spune că guvernul rus solicită deja de la cel român subscrierea unei convenții care să acorde trupelor rusești dreptul de-a trece prin teritoriul României pentru doi ani minimum de la espirarea terminului stipulat prin Tratatul de Berlin pentru deșertarea țării de trupe rusești. Cunoscând deja cu cine avem a face, prevestim că, [2de]2 la început, vor refuza înjurînd, pentru a lua țării orice drept de compensație, și în urmă guvernul anihilat va semna totuși o asemenea convenție, convocând
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
că succesorul d-sale la Ministerul Instrucțiunii Publice, oricare ar fi, va ști să profite de începutul făcut și va duce opera la capăt, având necontenit in vedere mijloacele d-a împuțina cu încetul, d-a reduce la minimum trista deșertare a școalelor române în favoarea celor din străinătate. Facultățile de litere și de științe! Apoi tocmai acestea au nevoie de concursul străinătății. Cele de drept ar fi trebuit să atragă atenția d-lui ministru. Știm foarte bine la ce vrea să
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
După cum știm, o telegramă din Constantinopol ne-a anunțat numirea lui Aleco Pașa ca guvernator al Rumeliei. Poarta într-atîta a făcut bine numind guvernator pentru această provincie întru cât ea a îndeplinit și ultima condiție ce mai pretextau rușii pentru deșertarea Rumeliei. Se-nțelege că Poarta nu a numit ca guvernator pe Aleco Pașa până nu s-a înțeles cu el cu privire la modul de administrare și să sperăm că Alexandru Vogorides, adică Alecu Pașa, ca partizan al lui Midhat Pașa, adică
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]