15 matches
-
privit mirat spre pardoseala ce urma să fie curățată îndată ce li se permitea să-și continue programul de seară. Nu aici. Pe masa din bucătărie ! A executat ordinul privindu-l cu seninătate pe colonelul contrariat de faptul că din conținutul deșertat lipsea ceea ce îl interesa. Unde este băutura ?! Soldatul a luat pe dată poziția de drepți, ducându-și mâna la chipiu : Să trăiți, permiteți să raportez : Nu există băutură ! permiteți să raportez : Nu există băutură ! Văd bine că nu există ! Știu
XVIII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1477570587.html [Corola-blog/BlogPost/366380_a_367709]
-
05 martie 2014 Toate Articolele Autorului ÎN FLACĂRA TĂCERII (Në flakën e heshtjes) Troieni și Dardani Cântăreți nebuni Scriitori turmentați Exilanți despărțiți Poeți îndrăgostiți Porumbei albi Ochi înlăcrimați Toată ziua stăm degeaba Troieni și Dardani Vechi cât cerul Despărțiți și deșertați Penelopă cinstită Patria împărțită Pe malul viselor Ne pierdem în van Dureri grele În trup și suflet Drumurile însângerate Soarele însângerat Libertatea nu mai vine Preshova mea oropsită Noi așteptăm degeaba În flacăra tăcerii ~~~~~~~~~~~~~~~~ LA IZVOR (Në krrua) Când te
TRADUCERE DE BAKI YMERI de BAKI YMERI în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 by http://confluente.ro/Poezie_albaneza_din_elvetia_baki_ymeri_1394022492.html [Corola-blog/BlogPost/383455_a_384784]
-
se arată cu puterea iubirii ce-l naște. Apare în miezul dispariției, și chiar în virtutea ei; o survenire, totuși, fără fenomen, doar imaginea goală - fără suport, insuportabilă - a unei apariții care se dă în trecere. Darul furtiv al unui real deșertat, pus în deșertul manifestării, care transpare - fâșie de lumină - în mai josul invers al apariției, în mai puținul negativului care îl pune în vedere. Doar atât în urma roditoare a nimicitorului: nimic mai mult decât nimicul. Dar și, prin recul, hipertrofia
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
de fapt revolta lor nu-i decît față de ziua de azi. Chiar dacă n-a fost fericit, eu nu pe trecut, ci pe prezent sînt mînios. *Care-i atitudinea vulgului față de adulter? îl încurajează. Între bancurile pe care mi le-a „deșertat” azi E.V., unul se referă expres la subiectul de mai sus. „Sfîntul Petru face triajul celor ajunse la judecata sa. - Ei, tu de colo, de cîte ori ți-ai înșelat bărbatul? - De zece ori, răspunde nefericita. - Să i se dea
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de aer. - Acolo! - Ce...acolo? - școala. școala mea și a maică-ti. și a întins palma parcă să apuce imaginea de departe s-o apropie, s-o miroase, s-o guste. Era poate prima oară când l-am văzut plângând deșertat deșărtăciune. După o oră încă mai ținea în pumnul strâns imaginea de pe malul ălalt. * În sfârșit iată-ne într-o mașină gata să trecem Prutul. Sculeni aici. și iarăși Sculeni dincolo. În dreapta, poarta casei familiei Budanțev. Portiera e deschisă
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
aer. Acolo! Ce...acolo? Școala. Școala mea și a maică-ti. Și a întins palma parcă să apuce imaginea de de parte s-o apropie, s-o miroase, s-o guste. Era poate prima oară când l-am văzut plângând deșertat deșărtăciune. După o oră încă mai ținea în pumnul strâns imaginea de pe malul ălalt. * În sfârșit iată-ne într-o mașină gata să trecem Prutul. Sculeni aici. Și iarăși Sculeni dincolo. În dreapta, poarta casei familiei Budanțev. Portiera e deschisă din
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
trăiesc din familie. Familia lui a fost altfel; foarte mică, a trăit aproape izolată în ciuda firii prietenoase a tatălui său și a deschiderii lui spre viața urbei. În rest însă... Lucian se întoarce de la tomberonul cimitirului aducând apă în găleata deșertată. Liliana a apucat deja să sădească șase din cele douăsprezece primule. Nu-l lasă pe Lucian să le ude turnând apă direct din găleată, așa cum ar fi tentat, pentru ca șuvoiul, prea gros, să nu spele pământul afânat de la rădăcina florilor
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
aruncate la întîmplare, una peste alta, împinse de oameni cu fețe dușmănoase, bărboși și crunți, având șorțuri de piele dinainte și cuțite ascuțite la brâu. - Bună dimineața, fraților! aruncă parlagiul, mohorât. - Bună dimineața, răspunseră câțiva. Dinlăuntru se simțea duhoarea mațelor deșertate. Se dezbrăcă tăcut, privind mersul repede al undițelor groase de oțel care cărau pulpe și dindărături de vaci, agățate și zvârlite de brațele puternice ale celor ce așteptau sub ele. 143 Începuse munca crâncenă a tăietorilor din prima repriză. Prin
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
piatră a reprizelor. ■> Prin geamurile nespălate de multă vreme se cernea de deasupra o lumină ștearsă și grea. Își făcură loc printre despărțiturile de ciment înalte cât omul. Aici erau ucise animalele. Duhoarea de sânge apăsa. Un miros de murdărie deșertată, de sânge încleiat pe lucruri și de sudoare plutea între zidurile vechi. Zgomotul macaralelor care ridicau resturile și al scripeților ce scânteiau în viteză creștea. Toată această larmă de fier frecat și de voci groase și sparte se amesteca cu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
și alunecoase ale păianjenilor. Vântul spulbera frunzele corcodușilor și le arunca pe maidan. Copiii băteau turca, scuipând în palmă. Lemnul ascuțit se înfingea în noroiul drumului. La rampă se strângeau lopețile, și gunoierii, băuți, ciupeau muierile, înghioldindu-le spre camioanele deșertate. Făcuseră focuri alături, și fumul atârna destrămat peste crestele gropii. Aglica pierise. Mai rămăsese o creastă de ciulini uscați și buburoși. - Uite câinii, Paraschive! spuse ăl bătrân. Dulăii urcau în goană poteca. Erau ogărîți și mușcați. Atârnau floacele de pe ei
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Mirela, ci orice fată frumoasă i-ar fi căzut în brațe, ca și cum un înverșunat dușman, pus numai pe fapte rele, l-ar trezi noaptea, când somnul îi este mai drag și visul mai plăcut, cu o găleată de apă rece deșertată direct pe creștetul lui înfierbântat, auzi: Bidaru, de ce...? Nici acum, dacă ar fi pus din nou să răspundă la această simplă întrebare: "De ce?", nu ar ști ce răspuns să dea, dară mi te atunci?. Într-adevăr, dacă ar fi știut
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
rămân sursele principale ale recrutării. În schimb, făcând notă discordantă încă o dată față de linia paradigmatică a Școlii din care făcea neîndoielnic parte, Ioan Budai-Deleanu, în tratatul său istoric despre originea popoarelor din Transilvania, afirmă doar că Dacia pustiită (dar nu deșertată complet de daci) a fost colonizată cu "mulțime nenumărată din toată lumea romană" (Budai-Deleanu, 1991, p. 84, subl. n.), urmând formula eutropiană "Ex toto Orbe Romano". Puritatea romană a poporului său este apărată de Petru Maior împotriva celor care, "pizmuind strălucita
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
lume să se apere de Potop. Unele după altele fură scoase apoi butoaiele cu apă dulce, cu pîine și carne conservată și legăturile de doage, pînă cînd pe punți aproape că nu se mai putea circula; sub picioarele noastre, cala deșertată suna a gol, de parcă-am fi călcat peste niște catacombe pustii și se legăna și se rostogolea pe mare ca un fel de damigeană umplută cu aer. Corabia era încărcată în partea de sus, întocmai ca un student famelic, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Memento mori, cu o recuzită alegorică consacrată, pictorul realiza un tablou melancolic înfățișând un cadavru învelit în giulgiu, așezat pe un pat mortuar, având la picioarele patului obiectele investite simbolic ale profesiei militare, coiful, lancea, scutul; ale plenitudinii vieții, cupa deșertată, mandolina, și cartea, simbol al unei înțelepciuni care nu salvează de la această ultimă exacțiune: moartea. II.5. Klimt și șfârșitul raționalismului În articolul său, "Critica artistică" publicat în România ilustrată din 1901, poetul simbolist Ștefan Petică remarca unul dintre cele
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
rămân sursele principale ale recrutării. În schimb, făcând notă discordantă încă o dată față de linia paradigmatică a Școlii din care făcea neîndoielnic parte, Ioan Budai-Deleanu, în tratatul său istoric despre originea popoarelor din Transilvania, afirmă doar că Dacia pustiită (dar nu deșertată complet de daci) a fost colonizată cu "mulțime nenumărată din toată lumea romană" (Budai-Deleanu, 1991, p. 84, subl. n.), urmând formula eutropiană "Ex toto Orbe Romano". Puritatea romană a poporului său este apărată de Petru Maior împotriva celor care, "pizmuind strălucita
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]