205 matches
-
n-am uitat cu aceeași ușurință eticheta pe care mi-o lipiseră mie pe frunte. Mi-am dat repede seama că nu sunt vreun prost făcut grămadă, dar am înțeles că singura proba la care pot concura este aceea a „deșteptăciunii”: pentru toate celelalte eram, pur și simplu, netalentat. Așa se face că n-am mai practicat de atunci nici un sport și nici n-am îndrăznit vreodată să învăț să cânt la vreun instrument muzical, desi mi-am dorit foarte mult
Cum am învăţat să dansez tango by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82659_a_83984]
-
să răspundeți dacă nu puteti. Eu vă înțeleg. Și încă ceva. Băieți deștepți există și azi, după cum foarte bine ați observat și domnia voastră băieți deștepți au existat și pe vremuri. Chiar nu observați nicio tangenta? Care ar fi diferența dintre deșteptăciunea veche și cea nouă? Dragă Pazvante, dacă e să ne învețe ceva, istoria ar trebui să ne arate cât de mult s-a greșit față de acești oameni, de câtă mizerie și lipsa de umanitate s-a dat dovadă față de ei
Boierii azi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82617_a_83942]
-
scuipase grijania în barba popii și-și dase sufletul blestemîndu-și copiii, brașoveanca zăcașă și fățarnică roasă de schiros și de pizmă - înveninaseră mai mult acel sînge bolnav, îi sporiseră funesta zestre de racile și de beteșuguri, dar ascuțiseră totdeodată și deșteptăciunea celor născuți dintr-însul, acea stearpă deșteptăciune, nesănătoasă și ea poate, care atinsese o așa înaltă stepenă de agerime la vlăstarul cel din urmă." Vlăstarul cel din urmă e craiul Pașadia, cu "nimic balcanic, nimic țigănesc" ne asigură Povestitorul într-
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
dase sufletul blestemîndu-și copiii, brașoveanca zăcașă și fățarnică roasă de schiros și de pizmă - înveninaseră mai mult acel sînge bolnav, îi sporiseră funesta zestre de racile și de beteșuguri, dar ascuțiseră totdeodată și deșteptăciunea celor născuți dintr-însul, acea stearpă deșteptăciune, nesănătoasă și ea poate, care atinsese o așa înaltă stepenă de agerime la vlăstarul cel din urmă." Vlăstarul cel din urmă e craiul Pașadia, cu "nimic balcanic, nimic țigănesc" ne asigură Povestitorul într-alt moment al romanului, exact atunci cînd
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
Ianuș îi atrage atenția, Vakulovski e din Brașov, în fine se face o altă propunere: "Dar să zicem, Svetlana Cârstean, care este din București sută la sută?". Nu e. Și așa mai departe. O mențiune de stil: e inflație de deșteptăciune în cultura română, toți eventualii padre padrone suferă de această meteahnă: Manolescu e "atît de inteligent încît...", Mircea Martin este "un tip superinteligent", ȚȚepeneag e "hiperinteligent". Tot în cercul vicios al "provincialismului": " de Mircea Cărtărescu, de Gheorghe Perian, de Radu
Nașul din provincie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15129_a_16454]
-
chiar adverbializat: "Muncește inteligent" (EZ 3345); "Cîștigați 500 muncind inteligent 2-3 ore/zi" (EZ 3345); Vrei să câștigi mulți bani inteligent"? (L 3843). Clișeul s-a impus, probabil, datorită fericitei întîlniri dintre modelul american de eficiență și prestigiul folcloric al deșteptăciunii naționale. În domeniul profesional, cîteva epitete marcate de conotația de modernitate revin constant pentru a caracteriza salariul: "salariu atractiv", "salariu atractiv și stimulativ" (EZ 3345), "salariu motivant" (RL 3875). În descrierea calităților cerute de profilul unor ocupații se manifestă o
"Hosteri" și "hostessuri" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13848_a_15173]
-
îl pun pe pagină să sufere de astenia cadaverică a unui făt născut mort. Un asemenea gînd, oricît de profund ar fi, este fără suflare de viață. Și dacă nu are viață, atunci nici nu poate fi profund. Pe scurt, deșteptăciunea vine din inimă, cum tot de acolo se ivește și abrutizarea. Iar patosul e semnul solidarității autorului cu ideea căreia îi dă glas, e semn că ideea aceea nu e o cunoștință indiferentă pe care autorul o scrie fără să
Patosul lui H.-R. Patapievici by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/12156_a_13481]
-
Rodica Zafiu Comparațiile și metaforele clișeizate transmit, se știe, informații esențiale despre mentalități și despre sistemele noastre conceptuale. Prostia și deșteptăciunea sînt repere esențiale în judecățile asupra lumii; cum termenul negativ al unei opoziții e, în genere, cel mai productiv în crearea de imagini, nu e de mirare că adjectivul prost poate fi însoțit, în română, de serii bogate de comparații
Prostia Comparată by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12452_a_13777]
-
a vidului existențial descoperit adesea cu o luciditate amară - și atunci “lumea paralelă” a poeziei vine să umple golul (“abia mai târziu am aflat / că se poate minți din lipsă de întâmplări”), succedaneu ficțional al trăirii, ieșire din banalitate spre “deșteptăciunea” jucătorului liber să-și aleagă “culoarea pieselor cu care vrei să joci” și realizare a unei “posesii imediate a lumii prin cuvinte”. Nu abolire, așadar, ci substituire elegiacă a unei realități ce nu se lasă direct, autentic trăită... Că între
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
comunist. Ce să mai spunem? După atâta poezie, ne simțim și noi o idee mai instruiți, si, de ce nu, o altă, măi nobili. Că doar asta e menirea artei și a poeziei cu iz prepuțian, în special! De aici, din deșteptăciune și noblețe, parcă văd întreg poporul român pus la patru ace, cu papion și frac, oricând și oriunde zâmbind! De! Bine ar fi! Cum însă stăruie în noi Toma Necredinciosul, soli citam, din nou, public, Parlamentului României, reintroducerea articolului 400
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
comunist. Ce să mai spunem? După atâta poezie, ne simțim și noi o idee mai instruiți, si, de ce nu, o altă, măi nobili. Că doar asta e menirea artei și a poeziei cu iz prepuțian, în special! De aici, din deșteptăciune și noblețe, parcă văd întreg poporul român pus la patru ace, cu papion și frac, oricând și oriunde zâmbind! De! Bine ar fi! Cum însă stăruie în noi Toma Necredinciosul, soli citam, din nou, public, Parlamentului României, reintroducerea articolului 400
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
de o vanitate care nu e conștientă de ridicolul în care se află, spiritul ironic renunță la gîndul de a-și înjosi adversarul. Socrate își lasă adversarul să fie încredințat că are dreptate și că pe fruntea lui strălucesc laurii deșteptăciunii, cînd, de fapt, și dreptatea, și deșteptăciunea aparțin celuilalt, aceluia care nu și le arogă pentru că le are deja. În fine, spiritul de frondă. Ironia înseamnă permanentă frondă față de existența lumii în totalitate ei. E nemulțumire perpetuă și insatisfacție constantă
Deliciile ironiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10049_a_11374]
-
de ridicolul în care se află, spiritul ironic renunță la gîndul de a-și înjosi adversarul. Socrate își lasă adversarul să fie încredințat că are dreptate și că pe fruntea lui strălucesc laurii deșteptăciunii, cînd, de fapt, și dreptatea, și deșteptăciunea aparțin celuilalt, aceluia care nu și le arogă pentru că le are deja. În fine, spiritul de frondă. Ironia înseamnă permanentă frondă față de existența lumii în totalitate ei. E nemulțumire perpetuă și insatisfacție constantă, dar o nemulțumire și o insatisfacție a
Deliciile ironiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10049_a_11374]
-
sine, spun și eu, mai ales atunci când dau în clocot. Revenind, cacavelismul odată recosmetizat (din patru în... cinci ani, în saloane ,,Style’’), se pune în mișcare, se rostogolește, iar odată cu el și muritorul ce își plătește cu vârf și îndesat ,,deșteptăciunea’’. Asta e! Cine, Doamne, iartă-mă, ne pune să fim așa deștepți?! Mai bine proști, că tot se zice că ei, proștii, nu simt nimic. Nici măcar durerea! Iar dacă se întâmplă (rar, evident!), ea, durerea, devine un fel de preludiu
Despre libertatea libertăţilor şi neamestecul ,,unşilor în găleata cu jumări”. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/97_a_199]
-
de facultăți intelectuale. La el, prostia e mai degrabă spiritul critic infatuat. Chiar dau peste citate edificatoare, pe care la lectură le scăpasem din vedere, dar acum mă fac să tresar: „deprindere vicioasă, de natură să încurajeze egolatria, vanitatea, euforia deșteptăciunii proprii”, „o formă de infantilism mental”, „o râzgâiere a minții, ca formă de proastă creștere intelectuală”. De toate astea nu știu cât sunt de străin. La drept vorbind, m-aș mira să fiu. Alarmată de cât costă gazul, T spune: „-Va trebui
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2533_a_3858]
-
scriu sub înrâurirea celor anglosaxoni și americani. Versurile lor nu mai au o țară. Dacă le-am ascunde numele nu faci diferență între poemele unuia și ale altuia. Versurile au devenit literatură, cu puțină viață în ele, cu multe cunoștințe, deșteptăciune (afișare). Creatorii noștri cred în continuare că am avea cea mai bună poezie din lume, dar adevărul este parțial. Da, avem, dar în mare măsură o poezie universitară, grupată pe coterii, până într-acolo încât poezia se apreciază nu după
“Dacă n-ar fi fost Premiul Nobel, Milosz ar fi fost la marginile literaturii“ by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/2397_a_3722]
-
în română substantive abstracte sau nume de materie care în mod obișnuit au doar formă de singular își produc cu ușurință și forme de plural. Acestea corespund unui sens suplimentar al cuvîntului (desemnînd subtipuri, aspecte concrete, varietăți: bucurii, tristeți, prostii, deșteptăciuni, mătăsuri, cărnuri etc.) sau doar unei nuanțe stilistice - de exemplu de intensificare expresivă ("adînci bătrîneți", "vai de tinerețile lui", "a-și băga mințile în cap" etc.). Nu e pe deplin clar dacă sîntem în fața unui fenomen vechi și constant, sau
Plurale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15768_a_17093]
-
Simona Tache Dragă jurnalule, Sunt epuizată deoarece am fost cea mai frumoasă mireasă pe care am văzuto eu în viața mea și să fi frumoasă este mult mai greu decât să fi deșteaptă, din cauză că deșteptăciunea este înăuntru și nu se vede, iar frumusețea este afară și se uită toată lumea la ea și îi fac multe poze. Cel mai mult dintre toată nunta mea mia plăcut când am fost furată și iam zis lui hoț să
Îmi vine să vomit de la luna de miere by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20004_a_21329]
-
rog să facă un top al inteligenței femeilor din politică. Să vezi ceo să se oftice urâți aia de la Cațavencu când o să vadă că sunt cea mai deșteaptă femeie din politica din România. Orcum am auzit că frumusețea trece și deșteptăciunea rămâne așa că până la urmă tot eu o să ies în avantaj.
Jurnalul Elenei B. transcris de Simona T. – episodul 18 by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20044_a_21369]
-
să joace StarKraft II, un joc de strategie futuristă în timp real. Jocul pretinde concentrare, abilitate și rapiditate. Nimic altceva. Dacă doar în aceste trei „competențe” stă capacitatea cognitivă a omului, ne merităm prostia. Ele indică de fapt gradul de deșteptăciune, nu de inteligență. Constatarea finală a deștepților canadieni este că, dacă la 39 de ani omul e mai lent cu 30 de secunde la 15 minute decât era la 24 de ani, el compensează viteza scăzută prin capacitatea de a
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2568_a_3893]
-
Consultând Dicționarul Explicativ al Limbii Române în variantă online, găsim următoarea explicație a "inteligenței": a. Capacitatea de a înțelege ușor și bine, de a sesiza ceea ce este esențial, de a rezolva situații sau probleme noi pe baza experienței acumulate anterior; deșteptăciune. b. Inteligență artificială = capacitate a sistemelor tehnice evoluate de a obține performanțe cvasiumane. c. Înțelegere profundă, ușoară a unor lucruri mai ales din domeniul culturii și al științei. Ce ar trebui să învățăm de la acești oameni pe care uneori îi
10 lucruri pe care ar trebui să le învăţăm de la oamenii inteligenţi by Roman Iuliana () [Corola-journal/Journalistic/22380_a_23705]
-
dușmanii de mâine, dar și dușmanii de mâine pot deveni prietenii de azi. • Iadul e pavat... Raiul e asfaltat... • Așa cum o minciună împărtășită de milioane de oameni nu poate deveni un adevăr, nici o mare tâmpenie nu poate deveni o mare deșteptăciune (Zoltan Terner). • Respectul este reciproc avantajos. Ce e nou e suspect... Și ce e vechi, de asemenea... Dr. Dorel SCHOR Duminică, 19 octombrie 2014 Tel Aviv, Israel Referință Bibliografică: Dorel SCHOR - ZICERI (105/106) CARDINAL & INTOLERANT / Dorel Schor : Confluențe Literare
ZICERI (105/106) CARDINAL & INTOLERANT de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383800_a_385129]
-
editura Humanitas - are un capitol intitulat „Educația și viața virtuoasă”, în care spune că pe măsură ce viața intelectuală a Greciei înflorea, apărea o categorie de oameni speciali, intelectuali ai acelor zile care se numeau „sofiști”. Deștepți fiind, ei puteau împărtăși tinerilor - deșteptăciunea. Socrate, era considerat unul dintre „sofiști”, el deosebindu-se de ceilalți prin faptul că nu pretindea a fi capabil a-i face pe oameni mai deștepți ci doar să-i ajute să-și formuleze noțiuni concrete pe care ei înșiși
DESPRE MORALITATE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380103_a_381432]
-
aveai ce se pregătea să apară. Și mai e un lucru pe care l-am învățat de la Marius Vasileanu, o descoperire pe care, deși o datorez omului viu, am conștientizat-o abia ulterior, citindu-i cartea: că trăsătura fundamentală a deșteptăciunii este sfiala. Că numai proștii nu se sfiesc și că numai fanaticii au siguranța adevărului ultim. În schimb, omul cu o elementară cultură a sufletului poartă drept semn distinctiv o reținere interioară vecină cu sfiala. Un soi de politețe plină
Sfiala deșteptăciunii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8508_a_9833]
-
ușoare. Cartea lui George Gamow și Russell Stannard oferă spectacolul unui dublu efort: unul de înțelegere din partea autorilor și apoi unul de povestire a ceea ce ei înșiși au înțeles. Asta nu înseamnă că cititorul se va desfăta văzînd cum propria deșteptăciune se adeverește în istețimea autorilor. Dimpotrivă, va fi umilit. Una din prejudecățile de care nu putem scăpa este că, atunci cînd auzim vorbindu-se de cărți de popularizare a științei, ne închipuim că vom avea de-a face cu broșuri
Discreția cuantică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8548_a_9873]