110 matches
-
capacitate de a schimba datele situației. Dezavantajul acestui tip este că, de cele mai multe ori, nu-și poate înfrâna emoțiile și manifestările sale degenerează din indicații în observații, reproșuri, admonestări, pierde controlul asupra a ceea ce spune și asupra jocului, ducând la debusolare și eșec. Acest tip de antrenor ar trebui să încerce să-și înfrâneze primul impuls, cel mai adesea exploziv, și să-și pună în valoare abilitățile și cunoștințele. Astfel, acțiunile sale ar fi cu siguranță încununate de succes. Tipul flegmatic
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
funcționat la nivel invizibil: acela de criză. Dacă prăbușirea comunismului decapitase criza absolută de sistem materializată de regimul Ceaușescu (și înaintea acestuia, de regimul Gheorghiu-Dej), postceaușismul (mai degrabă decât postcomunismul) a adus în vizor o criză acceptabilă, normală, produsă de debusolarea tranziției, la toate nivelurile. Totuși, nu neapărat ingurgitabilă. Anul 1990 a fost emblematic în acest sens, plin de tensiuni, discordii, ranchiune, frustrări, fratricide etc., dar și de ironie jucăușă, fantezie, solidaritate, stări de grație - un an foarte interesat de studiat
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
de sat... Pleacă mulțumiți, fără încrâncenare, mulțumii că viața lor se va perpetua prin urmașii lor: copii și nepoți Dar acum? Se produsese o abatere gravă de la normă, o încălcare a ideii de succesiune. Se creaseră un dezechilibru și o debusolare. Tata suferea cumplit. Silvia fusese bucuria și mândria lui: frumoasă, deșteaptă, vrednică. Cizmele tatei erau mereu strălucitoare. Silvia se îngrijea de ele cu drag, cu pasiune și seriozitate. Tata, într-un acces de slăbiciune, își dăduse drumul întregii sale suferințe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
renunța la acest tip de poezie. Versurile din culegerile Cel din urmă (1974) și Scrisori către prieteni (1978) marchează un intimism întors către evocare și destăinuire potolită. Poetul este atras de o atmosferă incertă, ambiguă, dar care nu incită la debusolare, ci, dimpotrivă, la meditație calmă. Predomină seara, amurgul, umbra, se mizează pe nedumerire. Se invocă „suprafața istoriei”, deși în realitate se încearcă trăirea în profunzimea timpului, în universul esențelor, a căror latură periculoasă pare deliberat trecută cu vederea. De altfel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288312_a_289641]
-
și și-a filmat singur propria sinucidere: deși nu a invocat explicit influențele mediatice asupra actului de violență la adresa propriei persoane, forma spectaculară a actului de violență trimite la violența mediatică. Cazurile menționate mai sus pot trezi spaimă, indignare sau debusolare în fața avalanșei de violență televizuală și potențialei sale nocivități. Dar preferabil este ca aceste exemple să nu fie absolutizate, să nu se producă generalizări pornind de la cazuri particulare, ci violența televizuală să fie tratată cu responsabilitate deopotrivă morală și științifică
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
face ceva bun pentru țară, pe de altă parte circulau tot felul de zvonuri. Știam că una din metodele folosite de torționari era denigrarea, răspândirea unor zvonuri false (prin ,,zvoneri și răspândaci” - adică masa de turnători) despre anumite persoane, pentru debusolarea populației. În aceste condiții pentru omul obișnuit care este informat doar prin presă, este foarte greu să discearnă adevărul, să înțeleagă ce este minciună și ce este adevăr. Și eu eram în aceeași situație și am încercat să înțeleg realitatea
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
scopurile: un stat de tip mafiot, o Dictatură a Hoților, îmbogățită prin jaf sălbatic asupra țării, o presă în mare parte aservită lor, o justiție coruptă, o populație sărăcită cu scopul clar de a-i limita posibilitățile de reacție, o debusolare cvasigenerală indusă perfid, cum că ,,nu știm” cum să mai ieșim la liman. Ce se mai putea face în această situație? Ce se mai poate face împotriva unei dictaturi care are toate pârghiile puterii? În plan personal, haita de infractori-torționari
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
ani și-a atins în totalitate scopurile: o Dictatură a Hoților îmbogățiți prin jaf sălbatic asupra țării, o presă în mare parte aservită, o justiție coruptă, o populație sărăcită (și) cu scopul de a-i limita posibilitățile de reacție, o debusolare cvasigenerală cum că ,,nu știm” (și nici nu trebuie -?-) cum să ieșim din această ,,criză”! Toate aceste ,,realizări” au fost ,,implementate” în regimul Iliescu! Apoi a venit Traian Băsescu cu dorința declarată de a schimba situația în bine. Și ne
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
dacă în același timp nu te-ai aflat în locul lui, nu poți ști la modul real cu ce se confruntă cel aflat într-o funcție de răspundere. În ianuarie 2012 oamenii au ieșit în stradă să-și strige nemulțumirile. Dar în debusolarea în care au fost împinși în mod sistematic, nici ei nu mai știu bine ce vor. Unii, în inconștiența lor (sau poate interes - de la caz la caz) vor să aducă din nou în față chiar pe cei care au sărăcit
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
el însuși. Spunând cu nonșalanță, inconștient ,,și eu în locul lor aș fura dacă nu aș fi prins”, acesta își face singur rău ,,legiferând” în felul acesta ,,dreptul” altora mai șmecheri de a-l jefui pe el însuși. Iată, întâlnim aceeași debusolare dintotdeauna a omului de rând în a-și înțelege drumul corect în viață, dar spre deosebire de alte vremuri, astăzi acest om, cu posibilitățile de informare pe care le are, poate înțelege și învăța mult mai repede. Astăzi, pentru omul obișnuit confruntat
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
în viață a fost să fenteze justiția omenească. Cu superficialitatea caracteristică, Biserica Ortodoxă spune astăzi că Buna Vestire reprezintă apariția unui personaj, a unui mântuitor care ,,ia păcatele oamenilor asupra sa”; o abordare primitivă care nu face decât să sporească debusolarea din mintea oamenilor. În acest fel tot mesajul cade în derizoriu, iar asta face loc multor ,,șmecheri” să se pună bine (în capul lor) cu ,,preceptele Bisericii”. În virtutea ideologiei în care au fost dresați, mulți șmecheri care se bat și
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
prieteni sau despre ce face. Și tu erai așa la vârsta lui? El se gândi la cum fusese să fie de șaisprezece ani. Nu știu. Presupun că da. Dar apoi am descoperit fetele, și-am dat complet uitării furia și debusolarea, sau cum m-oi fi simțit atunci. Voiam doar să le placă de mine. Ăsta era singurul lucru important pentru mine. — Erau multe? Întrebă ea. El ridică din umeri. Și le plăcea de tine? El rânji. — O, pleacă de-aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
Nicholas Sarkozy 17, față de o Federație Rusă care nu precupețește să-și promoveze prin cele mai neortodoxe metode eurasiatismul și revizionismul pe seama statelor partenere, dar și incapacitatea elitelor din aceste state de a asumă și aplică o agendă europeană și debusolarea societăților din aceste state 18 sunt tot atâtea argumente care indică un impas real în derularea Parteneriatului Estic și în procesul de europenizare aferent. Concluzii Între Este posibil ca impasul în care a ajuns Uniunea Europeană în strategia să de europenizare
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
1961, scenarii radiofonice cu subiecte mitologice). I-au rămas în manuscris o masivă monografie despre Goethe, un Tratat de estetică generală, romanele Casa cu cinci fete și Mireasa multiplă, o ediție de autor, dar și un Jurnal intim, mărturie a debusolării și oportunismului, dar și desen în aqua forte al unor chipuri de literați de prin anii ’50. Marcel Aderca este fiul lui A. Soarta scrisului inegal, de aspect pluriform, al lui A. („literat complet și nespecializat”, cum îl caracterizează Arghezi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
american" (întruchipat de Gatsby). Această "glisare" psihologică spre un spațiu utopic trebuie interpretată, similar, ca un "refugiu" din fața realității sociale traumatizante. Nici ultimul roman (încheiat) al lui Fitzgerald nu face excepție de la menționata rețetă de construcție narativă (axată pe tema debusolării și ratării): Tender Is the Night/Blîndețea nopții, din 1934, reia problema existenței maritale zbuciumate (cartea a fost scrisă în perioada în care Zelda era internată într-un sanatoriu psihiatric), implicînd faptul că, în spatele strălucirii de suprafață, se ascunde mereu
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Rebreanu, perceptibilă în primele romane, adoptă tehnica de construcție romanescă a lui Camil Petrescu. Ca și în Patul lui Procust, Doamna din Întoarcerea bărbaților focalizezază atenția tuturor personajelor masculine, rezultatul fiind un portret mozaicat. Romanul surprinde atmosfera de o irepresibilă debusolare, caracteristică perioadei postbelice, când noua ordine nu e altceva decât sursa unor continue mistificări. Romanul Lumina din adâncuri (1988) certifică talentul de povestitor al lui G., care construiește secvențe narative prin îmbinarea descrierilor ample cu stilul colocvial, asamblate printr-o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287263_a_288592]
-
de la peșteră sînt singurii care înțeleg tainele vieții și ale lumii. Păgîn și necredincios, la început, Pafnutie îl învăța rostul slujbelor și al canonului, dîndu-i numele de Ilarion. Tînărul, nedîndu-se la o parte de la nimic greu, ajunge să înțeleagă că debusolarea lui de pînă la călugărie se datora lenei în care se complăcuse. Treptat, găsește calea credinței. La împlinirea stagiului de ucenicie (de doi ani), Pafnutie, desi n-are harul hirotoniei, îi cere tînărului să se spovedească. Reiese că era fiul
Literatură si morală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17814_a_19139]
-
greșit și nepierzîndu-și cumpătul în momentele delicate, poate citi cartea lui Schopenahuer. În ea va găsi rețete logice prin care își poate destabiliza psihologic preopinentul. Și încă o dată merită s-o spun: scopul dialecticii nu este aflarea vreunui adevăr, ci debusolarea adversarului. Cînd e vorba de altercații și certuri umane, adevărul este simplu pretext, gogoașă înfoiată bună de închis gura naivilor, praf simandicos aruncat cu grație teoretică în ochii credulilor. Și de aceea, e mai bine să învățăm cum să facem
Ticăloasa fire by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8928_a_10253]
-
particulare, ale celor care au trăit-o (așa cum demonstrează Daniela Koleva în analiza povestirilor despre 9 septembrie 1944, data-simbol a instaurării comunismului în Bulgaria). Comunismul a creat o "memory distortion" (Ștefan Borbely) ale cărei efecte se văd, printre altele, în debusolarea și nesiguranța (la nivel politic și economic în primul rînd) din Est. România, al cărei caz este prezentat de mai multe eseuri, prezintă o obsesie identitară (devenită urgență identitară după căderea comunismului, dupăcum argumentează Carmen-Maria Mecu și Nicolae Mecu în
Identificări by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964]
-
cercetarea ei înglobând totul, deci și „periferia” Imperiului. Titlul ales de Corina Ciocârlie îl preia, modificându-l, pe acela al odiseei proustiene, înlocuind „timpul pierdut” cu „centrul pierdut”. Este o primă trimitere semnificativă la tema principală a cărții, aceea a debusolării Imperiului austro-ungar în care, dincolo de aparența neclintirii, se petreceau dislocări dramatice. Erau de asemenea proporții încât centrul acestui conglomerat de națiuni și culturi părea să fi dispărut și trebuia căutat. Impulsuri centrifugale agitau adâncurile imperiului cezarocră iesc, generând dezagregările care
Geografii literare by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5669_a_6994]
-
și ea o stare descumpănitoare pentru foarte mulți.“ (p. 136) Impresia cu care rămîi în urma lecturii e că lumea a intrat într-o zodie post-morală, caracterizată prin următoarele trăsături: 1) secularizarea moralei, adică separarea moralei de religie, urmarea fiind sentimentul debusolării care însoțește mentalitatea contemporană. Și cum un om se prăbușește cînd nu-și mai poate găsi refugiul într-o perspectivă ideală, o morală fără sentimenul sacrului e coerciție anostă. 2) Etica binelui și a datoriei a fost înlocuită de cultul
Epoca postmorală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5809_a_7134]
-
prejudecăți stă, de fapt, un aleatorism, un fel de cult al întîmplătorului. Dar au trecut cinci ani, în care toți am căpătat sentimentul inutilității omului de cultură, o senzație cumplită de dezbinare a vieții intelectuale, un sentiment de dezorientare, de debusolare. Cred că o să încercăm oleacă de direcție, ca să vorbesc așa, ca în Moldova. Aș vrea, în primul rînd, să refacem - cred că-i prețios ce spun acum - dar aș vrea să refacem țesutul social al intelectualului, al omului de cultură
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
Sorin Lavric Cînd vorbim despre deznădejde obișnuim să ne închipuim o stare de debusolare în care omul, poticnindu-se într-un orizont fără perspectivă, se clatină o bucată de vreme pentru ca, pînă la urmă, să se redreseze în chipul cel mai firesc și mai previzibil cu putință. Privește înapoi, ridică din umeri și, scuturîndu-se
Nuanțele deznădejdii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11259_a_12584]
-
cu tiraj limitat în manualele opționale de istorie și, de acolo, în conștiințele tinerilor. Este, cred, de o mie de ori mai urgentă o asemenea deplasare de accent pedagogic (chiar în detrimentul paginilor consacrate celebrităților de moment!) astăzi, judecînd din unghiul debusolării actuale a adolescenților și a unora din dascălii lor...
Rescrierea istoriei by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/16763_a_18088]
-
neglijat nici unele explozii poetice cu semnificație întîrziată în Bacovia, B. Fundoianu, L. Dimov și mai ales în proza lui M. Cărtărescu din Orbitor. Autobiograficul filigranat într-un fel de conștiință metafizică, straniul halou oniric, anatomicul misterios și senzual, abiogeneza ca debusolare a materiei vii, dependența eminamente senzorială față de obiecte transformă "bizara aventură de a fi om" în aceea cu mult mai rară și aleasă de a fi scriitor. M. Blecher se stinge din viață la 31 mai 1938, la 29 de
MAI by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/13877_a_15202]