3 matches
-
a unei supraaglomerări a închisorilor este consecința modului defectuos în care resursele umane și materiale au fost organizate și alocate și mai puțin rezultatul unei creșteri continue a criminalității în paralel cu sărăcirea tot mai accentuată a statului. Fenomenul de decarcerare produs în ultimii 2-3 ani în închisorile românești nu rezultă din creșterea bruscă a înțelepciunii autorităților (deși acest lucru îl lasă să se înțeleagă, atunci cînd se laudă singure pe site-urile oficiale și în revistele și cărțile pe care
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
el în numeroase declarații, construindu-și discursurile electorale cu care a cîștigat alegerile pe tema reformei sănătății, prin reducerea cheltuielilor cu întreținerea închisorilor). Numărul deținuților s-a redus în toate țările civilizate, deși rata infracționalității a fost în continuă creștere. Decarcerarea este un fenomen strîns legat de liberalismul penal, care a trecut în desuetudine paternalismul statal punitiv și generator de inegalități, sărăcie și risipă excesivă a banului public. Paradoxal, tematica liberală și conservatoare a fost adoptată de partidele și candidații de
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
dar se menționează utilizarea lui în rapoartele Adunării generale a Consiliului superior al Administrației Penitenciarelor franceze, banalizarea desemnînd condițiile generale ale vieții de detenție. Ulterior, termenul a căpătat alte semnificații, în special pregătirea deținutului pentru lumea din afară, depenalizarea și decarcerarea arestatului în preajma liberării (cf. Jean-Hervé Syr, Punir et rehabiliter, Éditions Économica, Paris, 1990). Prefer însă semnificația inițială, cea de activitate ajunsă în stadiul rutinei, al obișnuitului. Astfel, turnătoria dintre deținuți este un exemplu al banalizării penitenciare, ca și loviturile aplicate
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]