19 matches
-
cu 2 versuri) 2. Rima trebuie să fie a-b-b-a (adica rimă îmbrățișată) la catrene, iar la terține poate fi a-b-c a-b-c sau a-a-b b-c-c sau altă formă. E cea mai simplă formulă. 3. Măsura trebuie să fie egală sau simetrică: decasilab sau endecasilab, adică versurile pot fi de 10 sau 11 silabe, chiar și de 12 (vers alexandrin). 4. Ritmul este unul din cele mai importante aspecte, și anume acesta trebuie să fie IAMBIC, e specific sonetului. Adică prima silabă este
O PROVOCARE LITERARĂ ÎN MARGINEA SONETULUI de ALEXANDRINA CHELU în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/O_provocare_literara_in_marginea_sonetului.html [Corola-blog/BlogPost/350521_a_351850]
-
răzbune moartea lui Hruodland. Gloria poemului a străbătut Europa până în pragul Renașterii, după care, cu mici excepții, a căzut în uitare. Abia în veacul al XIX-lea a fost redescoperit de către filologii de formație romantică. "Manuscrisul de la Oxford" conține 4002 decasilabi reuniți în 291 de "laisse"-uri (un fel de strofe de mărimi inegale). Este semnat la ultimul vers („Aici este făcută fapta de vitejie pe care Turoldus o refuză”) de un anume Turold, neaflându-se încă dacă este vorba de
Cântecul lui Roland () [Corola-website/Science/303110_a_304439]
-
un text politic în versuri, Despre foloasele pe care le poți obține de pe urma regelui după Homer, precum și Epigrame, sau Lucrețiu, care redactează cele șase cărți ale tratatului său De natura rerum în nu mai puțin de șapte mii patru sute cincisprezece decasilabi... Estetica lui Philodemos se menține la egală distanță de două excese: cultul formei pure, fără nicio preocupare pentru sens, și celebrarea fondului independent de orice formă. Nici artă pentru artă, nici instrumentalizarea ei în serviciul unor cauze extrapoetice. Nici religia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
un text politic în versuri, Despre foloasele pe care le poți obține de pe urma regelui după Homer, precum și Epigrame, sau Lucrețiu, care redactează cele șase cărți ale tratatului său De natura rerum în nu mai puțin de șapte mii patru sute cincisprezece decasilabi... Estetica lui Philodemos se menține la egală distanță de două excese: cultul formei pure, fără nicio preocupare pentru sens, și celebrarea fondului independent de orice formă. Nici artă pentru artă, nici instrumentalizarea ei în serviciul unor cauze extrapoetice. Nici religia
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
catrene, două terțete cu rime strict programate; paisprezece versuri endecasilabe în totul 154 de silabe. Noncanonice, "imperfecte", aveau să fie cele 154 de sonete shakespeareene, structurate pe altă schemă: trei catrene cu rime încrucișate, urmate de un distih; totul în decasilabi. Derogări de la normele italice erau de găsit, în continuare, la Baudelaire, la Verlaine și Rilke, mari sonetiști. De la Eminescu se cunosc douăzeci și șase de sonete, unele dintre ele capodopere. A perseverat întru sonet, se cunoaște, ieșeanul Mihai Codreanu, parnasian
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
un text politic în versuri, Despre foloasele pe care le poți obține de pe urma regelui după Homer, precum și Epigrame, sau Lucrețiu, care redactează cele șase cărți ale tratatului său De rerum natura în nu mai puțin de șapte mii patru sute cincisprezece decasilabi... Estetica lui Philodem se menține la egală distanță de două excese: cultul formei pure, fără nicio preocupare pentru sens, și celebrarea fondului independent de orice formă. Nici artă pentru artă, nici instrumentalizarea ei în serviciul unor cauze extrapoetice. Nici religia
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
1976; De rerum Aryae, Delhi, 1982; Mantre, Delhi, 1982; Pancinci, Delhi, 1982; Parinior, Delhi, 1982; Sonet, Delhi, 1984; 50 doine lui Ilie Ilașcu, București, 1994; Haos, temniță și exil, București, 1995; Doină cu variațiuni, București, 1995; Sub clopot, București, 1997; Decasilab, București, 1999; Orientopoetica, București, 2000; Balada Calcuttei, București, 2000; Sonete thailandeze, București, 2000; Mamma Trinidad, București, 2001; La Gioia. Apokalipsa indiană VI, București, 2002. Traduceri: Gianni Rodari, Gramatica fanteziei, București, 1980. Repere bibliografice: D. Micu, Gheorghe Anca, „Invocații”, GL, 1968
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285345_a_286674]
-
în patru strofe: 2 catrene și 2 terțete. Are doar două rime dispuse astfel: în catrene abba și baab, iar în terțete - cdc, ded sau ccd, ccd. Versul are măsură variabilă: alexandrinul cu cezură după al treilea picior la francezi, decasilabul la englezi, endecasilabul la italieni. Deoarece versul sonetului italian, ca și cel românesc, are ritm iambic se numește endecasilab iambic. În literatura română au scris sonete: Gh. Asachi, Iancu Văcărescu, C. Boliac, M. Eminescu, Al. Vlahuță, Al. Macedonski, V. Voiculescu
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
purtînd marcă italiană ori franceză. Unii psalmi ai polonezului combină endecasilabul cu pentasilabul (vezi Psalmii 16, 28, 35), cu aceeași preferință pentru metrii imparisilabici. Alteori versul de bază, pe care l-am numit alexandrin polonez (de 13 silabe), alternează cu decasilabul, dar asemenea situații rămîn rare (Psalmul 38). Cum spuneam, rimele lui Kochanowski sunt de obicei împerecheate, ca la Dosoftei; cîteodată se ivesc însă rime îmbrățișate, ba chiar versuri grupate în strofe, contrazicînd textul continuu al psalmilor. Frecventarea poeziei europene contemporane
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
ritmul, ceva mai bine marcat în acest Psalm 101, nu este trohaic, nu evocă o posibilă influență folclorică; orizontul lui pare cu totul altul, din moment ce versul ne sugerează unități ritmice trisilabice, amfibrahi și anapești. Mult mai frecvent întîlnim la Dosoftei decasilabul, alt metru romanic, de îndepărtată origine. Apărut odată cu primele producții lirice provensale, în secolul al XI— lea, se va răspîndi în toată lumea romanică și nu numai. În Italia, își cîștigase celebritate prin compunerile Școlii Siciliene și ale urmașilor acesteia pînă
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
Apărut odată cu primele producții lirice provensale, în secolul al XI— lea, se va răspîndi în toată lumea romanică și nu numai. În Italia, își cîștigase celebritate prin compunerile Școlii Siciliene și ale urmașilor acesteia pînă spre finele Evului Mediu. În Iberia, decasilabul, numit și versul de arte maior, a dominat o bună parte a epicii. Cum a ajuns acest vers pînă la Dosoftei, e greu de spus; însă frapează utilizarea lui în cîteva dintre cele mai expresive fragmente, destinate să evoce slăbiciunea
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
sacă, Limba-n gingini lipită să-neacă. Și m-ai lăsat, Doamne-n țărna morțîi, Și cînii mă-ncongiură cu toții” (Ps.21). În astfel de versuri, care prefigurează mari piese ale poeziei românești din secolul XX, expresivitatea stilului atinge cote înalte. Decasilabul este majoritar față de ceilalți metri la nivelul întregii Psaltiri în versuri, el întrunește cîteva dintre cele mai reușite transpuneri poetice ale psalmilor. Al treilea metru par, alexandrinul, prezent în Franța și în Provence încă din secolul al XI-lea, a
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
mă lepez, a Ta mișea slugă. Ce-aipus cu Iiacov giurămînt de pace, Și cu noi creștinii milă îț vei face” (Ps. 83). Urcînd la izvoarele celor trei principali metri romanici, toți trei parisilabici, circumscriem poezia lui Dosoftei poeziei europene: octosilabul, decasilabul și alexandrinul compun majoritatea strivitoare a metrilor din Psaltire, acoperind 144 din cei 150 de psalmi. Prozodia lui Dosoftei demonstrează integrarea operei sale în orbita poeziei europene, ca și pornirea Mitropolitului de a crea o nouă formă, absentă pînă atunci
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
în Epistolie închinătoare și în notele de subsol - este unul personal, utilizând o structură de 12 cânturi, asemenea epopeilor antice și premoderne, și o prozodie bazată, cum spune editorul, pe sextinele decasilabice, care, atunci când rima este oxitonă, se transformă în decasilab catalectic (compus din numai 9 silabe). Refacerea modelului poetic original clarifică unele pasaje, altminteri, obscure și, totodată, prilejuiește o discuție reală despre limba poetică a lui Budai-Deleanu. Ca și despre talentul său indiscutabil. Cel de-al doilea aspect al ediției
Ion Budai-Deleanu în ediție critică (II) by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5133_a_6458]
-
durere/ Mi te-au răpit din vedere” Marea descoperire a lui Conachi, limbajul pasiunii, există atît în marile poeme compuse în alexandrin românesc, cît și în micile improvizații bazate pe heptasilab. Au mai fost cultivate și alte forme prozodice (endecasilabul, decasilabul, ba chiar trisilabul și strofa de fantezie); nicăieri însă noul limbaj nu a atins intensitatea din poeziile scurte scrise în heptasilab - formă-matrice a versului lui Conachi. În acest caz, intuiția publicului larg a acționat fără greș: simțind că o nouă
Părintele (re)găsit al poeziei românești Costache Conachi by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5270_a_6595]
-
Imnul moldovenilor la anul nou). Altădată, octosilabul de aceeași origine apare format din doi peoni secunzi: "O, tu, pictură netedă/ A mînei lui Apele/ Ce figurezi aidoma/ Icoana feței mele!" (Alvir cătră a sa miniatură). Un vers ceva mai amplu, decasilabul - tipic poeziei italiene - ia în românește formă de dactili combinați cu trohei: "Cel dintîi cîntec de primăvară,/ Cînd ciocîrlia a răsunat,/ Din tunecoasa a ei camară/ Și vioreaua s-a arătat" (Vioreaua). Prezența alexandrinului clasic poate fi trecută la aceeași
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
în patru strofe: 2 catrene și 2 terțete. Are doar două rime dispuse astfel: în catrene abba și baab, iar în terțete - cdc, ded sau ccd, ccd. Versul are măsură variabilă: alexandrinul cu cezură după al treilea picior la francezi, decasilabul la englezi, endecasilabul la italieni. Deoarece versul sonetului italian, ca și cel românesc, are ritm iambic se numește endecasilab iambic. În literatura română au scris sonete: Gh. Asachi, Iancu Văcărescu, C. Boliac, M. Eminescu, Al. Vlahuță, Al. Macedonski, V. Voiculescu
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
Tasso), cât și primele infiltrații blagiene ("Vreau satul cu sunetul lacrimei mele", tema somnului, a străbunilor, a matricialului), abia cu A treia taină avem, în 1969, volumul cu adevărat caracteristic al poetei. Discursul a devenit aproape exclusiv moral, liber prozodic (decasilabii iambice care sunau toți la fel în prima jumătate a deceniului, dispar treptat), original metaforic, dar fără excese, rareori poeta punând preț pe imaginea izolată"117. Pe măsura apropierii de cea de-a doua perioadă a operei sale, se resimt
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
se despică/ Și morții care poartă chipul meu/ Îi văd îmbrățișați și procreând alți morți". (Legături), chiar dacă "Apocalipsa este aici individuală"82. Considerându-l "volum cu adevărat caracteristic poetei"83, Nicolae Manolescu evidențiază "discursul devenit aproape exclusiv moral, liber prozodic (decasilabii iambice care sunau aproape toți la fel în prima jumătate a deceniului, dispar treptat), original metaforic, dar fără excese, rareori poeta punând preț pe imaginea izolată ("stele reci cu labe fără soț", oasele serafice ale mestecenilor"). Vizionarismul are tăietură clară
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]