6 matches
-
un singur cânt. // Iar de voi pierde orice urmă vie / Când timpul îmi va cerne zborul frânt, / Chemându-te cu-aceeași duioșie / Am să plutesc din nou pe-aripi de vânt. // Am să renasc prin tine, poezie!” Versurile sunt fie decasilabice, fie endecasilabice, cu rimă încrucișată 1-3; 2-4 sau împerecheată: 1-2; 3-4. Uneori, poeta folosește termenii vechi, arhaici, pentru a reda o atmosferă: „arfe de lumini”, genune, căință, „refugiu azurit” ș.a. Și ultima parte a volumului, intitulată, nu întâmplător „Evadare” (din
UN VIS DE NEMURIRE – TRECÂND PRIN ANOTIMPURI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1470319247.html [Corola-blog/BlogPost/368385_a_369714]
-
imn are formă de acrostih și păstrează multe din caracteristicile imnurilor katà stichon precedente, așa cum se vede din structura strofei sale: aceasta e compusă din cinci versuri ritmate, din care două sînt împărțite în doi endecasilabi urmați de un refren decasilabic; de cele mai multe ori, refrenul nu are nici o legătură cu conținutul strofei. Stilul este narativ, pentru că evocă păcatul primilor oameni, iar tonul e sumbru și solemn. E vorba de o compoziție valoroasă, în care densitatea expresiei și gustul pentru jocurile de
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
are formă de acrostih și păstrează încă multe din caracteristicile imnurilor katà stichon precedente așa cum se vede din structura strofei sale: aceasta e compusă din cinci versuri ritmate, din care două sunt împărțite în doi endecasilabi urmați de un refren decasilabic; de cele mai multe ori, refrenul nu are nici o legătură cu conținutul strofei. Stilul e narativ pentru că evocă păcatul primilor oameni, iar tonul e sumbru și solemn. E vorba de o compoziție valoroasă în care densitatea expresiei și gustul pentru jocurile de
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
versiunea A, încheiată, după cum arată editorii volumului analizat aici, în 1801, este cea desăvârșită artistic (în timp ce versiunea B, deși ulterioară și mai amplă, i s-a părut nefinalizată sub aspect stilistic) l-a determinat să acorde întâietate modelului prozodic strict decasilabic. Ceea ce l-a împins la eliminarea hiaturilor, aproximativ 50 de versuri fiind „corectate” prin colaționarea cu prima variantă a textului. În mod paradoxal, dorința de corectitudine față de o ipotetică „poetică” a lui Ion Budai-Deleanu l-a determinat pe Florea Fugariu
Ion Budai-Deleanu în ediție critică (II) by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5133_a_6458]
-
vreme printre textele la care, viclean, scriitorul trimite explicit în Epistolie închinătoare și în notele de subsol - este unul personal, utilizând o structură de 12 cânturi, asemenea epopeilor antice și premoderne, și o prozodie bazată, cum spune editorul, pe sextinele decasilabice, care, atunci când rima este oxitonă, se transformă în decasilab catalectic (compus din numai 9 silabe). Refacerea modelului poetic original clarifică unele pasaje, altminteri, obscure și, totodată, prilejuiește o discuție reală despre limba poetică a lui Budai-Deleanu. Ca și despre talentul
Ion Budai-Deleanu în ediție critică (II) by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5133_a_6458]
-
În 1974 reia, în ediție bilingvă, poemul La Chanson de Roland, care va fi transpus după un manuscris descoperit la începutul secolului al XIX-lea, aflat la Oxford. T. respectă versificația alexandrină ce a înlocuit de-a lungul timpului dispunerea decasilabică, dar în gruparea liberă medievală, renunță la asonanța originală în favoarea rimei, conformă exigențelor cititorului modern care, în absența acompaniamentului muzical, cum se proceda în secolele XI-XV, ar percepe cu dificultate textul. Următoarea traducere va fi Cântarea Cidului (1979), poem epic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290053_a_291382]