16 matches
-
că ăsta și am învins !” Că orice spirit satiric care se respectă, și acest autor are „ziceri” marcate de scepticism, uneori chiar de sarcasm, vizavi de viciile și năravurile oamenilor. Să recunaștem că e și cam greu să nu fii decepționist observând spectacolul comportamentului uman. Și mai greu este pentru cel care „vede monstruos”. Și Schor are ceva din felul în care Caragiale își definea percepția: „Simt enorm, vaz monstruos”. Firește, pentru a scrie aforisme trebuie, din start, să fii un
UN MAESTRU ISRAELIAN AL ZICERILOR SAPIENŢIALE ÎN LIMBA ROMÂNĂ de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 by http://confluente.ro/Zoltan_terner_un_maestru_israelian_al_zoltan_terner_1331272983.html [Corola-blog/BlogPost/342145_a_343474]
-
Spuma e doar un văl înșelător al miezului. Coerența se naște, paradoxal, ca dimensiune a incoerenței. Fără să bagi de seamă plenitudinea sensului se compune din aparentul gol sonor al cuvintelor. La acest poet, sarcasmul se învecinează cu tandrețea. Existențialismul decepționist conviețuiește cu simpla și fireasca dragoste de viață. Strecoară câte o undă de zâmbet hâtru menit să atenueze patetismul: „Un prim sărut ca la Facerea Lumii,/ Să faci ceva ce n-a văzut Parisul,/ Un muzeu cu meduze vorbitoare,/ Dar
BORIS MARIAN MEHR de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 by http://confluente.ro/zoltan_terner_1486101858.html [Corola-blog/BlogPost/368356_a_369685]
-
primele numere Paul Cornea, cronicar literar, va susține că „adevărata critică pornește din sociologie”, luându-l ca exemplu pe C. Dobrogeanu-Gherea. În numele acestei noi orientări, va aprecia că filosofia din romanul Moartea cotidiană al lui Dinu Pillat „este una profund decepționistă, a zădărniciei luptei și a fatalității eșecului”. Tot astfel poezia lui Remus Luca este stigmatizată de Sașa Pană drept „poezie de atmosferă lunatecă”, „fără legătură cu viața de azi”. Dar critica cea mai aprinsă va fi îndreptată împotriva literaturii promovate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289227_a_290556]
-
catastrofice ori apocaliptice, de tablourile carnavalești irigate de recursul la fabulos, la burlesc și grotesc. Nu a fost atras nici de cultivarea „exotismului social”, de sondarea mediilor marginale ori interlope, de erotismul necenzurat etc. De asemenea, formulele neoexpresioniste, neonaturaliste, minimalismul decepționist, „deprimismul” și „mizerabilismul” nu se regăsesc în literatura lui. Ț. e un scriitor care se particularizează prin disimilare. El își asumă postura de prozator al cenușiului, căruia îi restituie conotația pozitivă, de culoare a normalității, a nuanțării, a armoniei. Dă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290197_a_291526]
-
de un tânăr chinuit de incertitudini și aspirații generoase, mici aventuri, povești de amor, libații bahice, un caz de arivism politic (al unui cadru universitar) etc. - toate supuse comentariului auctorial. Susținut de un patos omniprezent, venit dintr-o oximoronică jubilație decepționistă suscitată de confruntarea cu marasmul, și de un stil uneori de o verbozitate excesivă, cu derapaje ludice nu întotdeauna legitimate estetic, acest roman - ce pare să fi fost scris înainte de Vestitorul - e bogat în accente neoexpresioniste, dar și raliat la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288762_a_290091]
-
se degajă din mai toate demersurile sale, Încă din anii formației. „Căci om am fost / și aceasta luptător Înseamnă“, nota Într-o misivă din Berlin, citând un distih goethean, Însușit ca o deviză personală. În dezacord cu spiritul hipercritic și decepționist din teza lui Maiorescu asupra formelor fără fond, tânărul Xenopol era convins că progresul „nu poate consista decât În acțiunea practică, În o combatere a răului sub toate formele lui, sub aceea de minciună și demoralizare, sub aceea de scepticism
Prelegeri academice by Acad. ALEXANDRU ZUB () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92347]
-
se gândește să se ducă la slujbă, rămânând fidel condiției sale de gospodar agricultor. Nuvela Cine a ucis oaia națională e de fapt un mic roman polițist burlesc, ca și Cartea păcatelor, acesta mai degrabă sumbru, amintind întrucâtva de minimalismul decepționist și revoltat al „tinerilor furioși” englezi din anii ’50 ai secolului trecut, dar într-o versiune adaptată la circumstanțele anilor ’80 ai României ceaușiste. Tot un microroman - înrudit cu prozele scurte ale scriitorului - poate fi considerat Jertfă & Steag (1999), cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290344_a_291673]
-
înregistrează discursul-program rostit cu acel prilej de Marcel Breslașu: "Aceasta este baricada pe care trebuie să ne aflăm noi artiștii, noi scriitorii, noi gazetarii, și aici trebuie să ne înarmăm pentru a combate obscurantismul, pentru a demasca și lichida curentele decepționiste, suprarealiste, existențialiste, adică această întreagă gamă de manevre care împing pe oameni la deznădejde, la încrucișarea brațelor, la dezerțiune, la refugiul pe planuri ireale". De asemenea, consemnează propriul punct de vedere, atît de dezolant, al poetului mai tînăr ce renunța
Jurnale feminine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10471_a_11796]
-
despre ,pajurile mizeriei chișinăuiene". De reținut o observație peisagistică a lui Al. Robot: Primul aspect care surprinde la Chișinău este peisajul negru al ciorilor" (p. 64). Diferența dintre discursul emfatic al mândriei ,naționale", promovat de N. Costenco, și discursul sumbru, decepționist, al lui Al. Robot, e considerabilă, deși ambele datează cam din aceiași ani '30: , Ciorile desuete și dezagreabile, rupte parcă dintr-un steag de doliu, embleme și simboluri ale nenorocirii, care nu se desparte de destinul Basarabiei, sunt caracteristice pentru
Există o critică regională? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11540_a_12865]
-
fost de mult lămurit, iar „studiul” critic al lui Grama nu intră în aceeași paradigmă spirituală. În realitate, teologul blăjean (pe lângă congenitala incapacitate de a înțelege poezia) încearcă să instrumentalizeze politic poezia lui Eminescu. Temându-se de impactul lui negativ - „decepționist”, spunea în epocă Gherea - asupra energiilor naționale românești din Ardeal, aflate atunci sub ofensiva dezlănțuită a maghiarizării, Alexandru Grama încearcă să îl elimine pe Eminescu din canon. În acest sens, „studiul” său nu este capul de serie al contestării poetului
A fi surd la sublim by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2582_a_3907]
-
luxuriantă. Panorama se mișcă prin succesiunea generațiilor. Petru Dumitriu pare să aibă, ca Eminescu în Memento mori, plăcerea de a învârti roata istoriei. Diferența considerabilă e că poetul romantic pune toată viziunea sub semnul filosofiei schopenhau-riene a zădărniciei, o metafizică decepționistă. Petru Dumitriu adoptă, dimpotrivă, perspectiva unui evoluționism optimist, clar marxist. Nu vreau să spun că o filosofie pesimistă ar fi mai bună decât una optimistă, ci că prima, a lui Eminescu, e cu adevărat o filosofie, pe când cea de-a
Sindromul de captivitate by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9494_a_10819]
-
prin complexele, eșecurile și întârzierile ei. Postmodernism înseamnă, implicit, globalism, cosmopolitism, pierdere voită a individului într-o lume fără frontiere. Neliniștea apare ca un simptom, o consecință a unui exil generalizat: nicăieri nu mai ești suficient de acasă (în varianta decepționistă a unei viziuni literare) sau ești acasă peste tot (în varianta euforică a unei literaturi postmoderne, fără complexe). Literatura basarabeană, închisă atâta vreme, ca și literatura din România, într-un fel de seră a controlului ideologic și a auto-mulțumirii naționale
Postmodernismul de peste Prut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11605_a_12930]
-
trăi în acord cu tine, cu tot ce poți să faci tu mai bun, cu mijloacele tale, și mai sincer. Viața e un păcat lung fiindcă am ratat-o." (pp. 81-82) Ca o ironie semnificativă pentru acest fragment de proză decepționistă, vorbitorul, profesor de română de liceu, are porecla Mesia. Cu abilitate, Constantin Țoiu introduce în materia prozelor și în răsfrângerile lor de un umor amar suficiente elemente caracterizante pentru lumea nouă. Între imaginea-stas, cosmetizată, a propagandei și secvențele, aparent fără
Un meci de old boys by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11560_a_12885]
-
Între morala omului și vizionarismul poetului. Viitorul este construit pe o mare decepție. Voința de Înălțare, mărire a obiectului este frînată de irepresabila, inepuizabila dezamăgire. Se pune astfel Întrebarea dacă Gr. Alexandrescu nu-și construiește, sub influența literaturii, o morală decepționistă. Pentru mentalitatea lirică a epocii a suferi este un titlu de noblețe. Poetul Anului 1840 nu-i unicul proprietar al decepției. Interesează, În fond, mai puțin dacă morala este făcută sau dacă poetul se naște cu ea. Importantă este morala
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
amfitrionul de la Sburătorul Eminescu reprezintă, mai presus de orice altceva, un model moral. Abia după aceea, cumva ca o consecință firească, poezia sa va fi celebrată drept o realizare estetică de excepție, ce a educat sensibilitatea unei întregi generații generația "decepționistă", cum o caracteriza Gherea, a epigonilor și admiratorilor melancolizați, printre care s-a prenumărat și tânărul Lovinescu. Excedat de ofensiva naționalismului agresiv, ambalat în faldurile unei retorici religioase, criticul modernist făcea de altfel această confesiune, simptomatică pentru cel ce exalta
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
apar deformate în rictus sunt lipsite de un corespondent cognitiv sau afectiv. De aici, probabil, senzația că ele răspund unui control și unei intervenții străine în corp. În cazul atitudinilor pasionale, avem două dimensiuni ale fenomenului, una "veselă" și una decepționistă. Rigiditățile, contracțiile sunt pentru Charcot simptome eminamente isterice, însă medicul observă că artiștii își disociază personajele de violențele fazelor convulsive pentru a păstra doar "o poză expresivă, o pură atitudine pasională"360. O întâlnim în picturile lui Fernand Khnopff, la
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]