39,798 matches
-
l-au îmbărbătat: Thomas, fratele mai mare, senatorul la aproape 50 de ani trăiește o revelație. E năpădit subit de spaima morții și se liniștește aducându-și aminte de un eseu conceput de Schopenhauer. L-a consolat teza filosofului că decesul nu e un sfârșit, o încheiere a unei zbateri, ci mai mult trecerea spre altceva. Închis în cușca pușcăriei, A.K. i-a purtat recunoștință lui T.M. pentru sfatul transmis indirect. O plimbare prin parc De obicei distant, impenetrabil, scriitorul
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
cu o secvență în care o doamnă de origine nobilă este căutată de păduchi. În rest, mult noroi, jeg peste tot și toate personajele, plus întreg vocabularul grotescului: înjunghierea unui nou-născut, un viol colectiv, tone de sânge și de morți, decesul colectiv fiind cauzat de un blestem - eroina e singura care rămâne în viață, pentru că eroul, mort dinainte ca acțiunea să înceapă și aproape mort în nenumărate momente din cursul filmului, e doar o încarnare temporară a unei stafii. Vestea bună
Istoria se repetă... by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11306_a_12631]
-
propunere constructivă, care ar risca să îndrepte lucrurile (cu exceptia deja perimatelor execuții pe stadioane). De altfel, autorul actului de acuzare nici nu-și propune să îndrepte ceva. Intrat perfect în rolul de autopsier național, el se mulțumește să constate cauzele decesului, care nu sunt nici puține, nici lipsite de gravitate: lașitate, prostie, caracter îndoielnic, slugărnicie, mitocănie, parvenitism, hoție, răutate, dom’le, pur și simplu... În fața unui tablou colectiv atât de sumbru, scăderile personale pălesc. Cand sufletul nației însăși e într-așa
Valea Plângerii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82716_a_84041]
-
unde era informația, pentru că nu are cum să se se îmagazineze în tivul de la pantalonii HDD, nici în laboratoarele lui Bond. Eu am pierdut odată cam 300 de pagini de român, la care lucrasem cam 5 ani. Tot din cauza de deces amnezic al PC-ului. Noroc că aveam cam 100 de pagini scrise cu caracter de 8 scoase la o imprimantă cu ace (adică destul de greu de citit), cam 60% din el. Le-am scanat cu OCR și am fost cât
Descantec de Mac by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82926_a_84251]
-
Fondată mai întîi pe noțiunea de clasă, apoi pe cea etnică, ambele exclusiviste și agresive, ea ne-a deprins a califica drept "trădare de patrie" orice expatriere. Într-atît de persistent e încă un asemenea reziduu post-ideologic, încît - fapt memorabil - la decesul lui Eugène Ionesco, actualul premier Adrian Năstase a găsit cu cale a-l mustra pentru "desțărarea" sa. Virgil Nemoianu e personalitatea asupra căreia se poate testa, în chip concludent, ideea "exilului american" deoarece d-sa e, la ora de față
Un româno-american (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14900_a_16225]
-
nu apare. Natașa a încetat să plîngă și a început să cînte. A cîntat, a cîntat și deodată a murit. A venit tatăl Natașei, a luat-o pe Natașa și a cărat-o la administrator. "Iată, - zice tatăl Natașei -, confirmați decesul". Administratorul a suflat în ștampilă și a lipit-o de fruntea Natașei. "Mulțumesc", - a zis tatăl Natașei și a dus-o pe Natașa la cimitir. Iar la cimitir era paznicul Matvei, care stă tot timpul la poartă și nu permite
Proze scurte de Daniil Harms by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15332_a_16657]
-
Natașa era deja acolo. Cum așa? Foarte simplu: a ieșit de sub pămînt și a venit acasă fuguța. Asta da ispravă! Tatăl Natașei s-a speriat așa de tare că a căzut și a murit. Natașa cheamă administratorul și zice: "înregistrați decesul". Administratorul a suflat în ștampilă și a lipit-o de o filă de hîrtie, pe care a scris: "Prin aceasta se adeverește că respectivul într-adevăr a murit". A luat Natașa hîrtia și a cărat-o la cimitir ca s-
Proze scurte de Daniil Harms by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15332_a_16657]
-
roase de șobolani - corect ar fi fost "un șoarece de bibliotecă"). Iar arhiva computerizată a zilelor noastre n-ar mai conține doar datele esențiale ale celor trecuți (data nașterii, părinții, bunicii, frații, religia, faptele și evenimentele importante din viață, anul decesului) - date mult prea schematizate pentru conturul identității unui om. ( Cred că însuși Saramago, citindu-și propriul site pe Internet, bine ramificat, se felicită că a apucat să "dea drumul" parabolei sale înainte de a deveni desuetă). Dintr-un fel de revoltă
Împotriva orbirii by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15437_a_16762]
-
în Orwell. Adică: "Am reușit o mare victorie". Mi-e frică să nu pierdem ceea ce am câștigat de-a lungul secolelor, libertatea și democrația. Să nu aruncăm, cum se spune, odată cu apa din găleată și peștii care sunt în ea. "Decesul comunismului" și receptarea lui Cioran în SUA Știm că Mircea Eliade, Eugen Ionescu și Emil Cioran, această trinitate de aur a modernismului românesc din exil, și-au petrecut o importantă parte din viață în România. Foarte târziu însă a apărut
"Libertatea și democrația - valori pe care trebuie să le apărăm cu orice preț..." by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/15435_a_16760]
-
care cunosc bine perioada interbelică, ne dezvăluie un alt Cioran. Studiul operei sale deschide un alt drum situat intre creație si viața lui. Pentru a fi posibil să accedem la această parte a biografiei sale, a fost nevoie de două decese. întâi, a fost necesară moartea scriitorului, ca să fie publicate jurnalele, scrisorile, manuscrisele, toate documentele revelatoare în ceea ce privește viața sa interioară. Numai atunci am putut scrie despre perioada pe care Cioran a vrut să o lase îngropată sub nisipul timpului. Al doilea
"Libertatea și democrația - valori pe care trebuie să le apărăm cu orice preț..." by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/15435_a_16760]
-
se vede: o țară disperată, pe care Puterea o ține laolaltă promovând lege dictatorială după lege dictatorială, o harababură în care guvernul ia cu două mâini ceea ce-a dat cu un deget (vezi tichetele de masă ale profesorilor, vezi decesul deja anunțat al fondului pensiilor de stat, vezi discrepanța între nivelul inflației și cel al salariilor, vezi aberanta aducere la aceeași linie a ajutorului de șomaj și câte altele). Eșecul generației tinere din P.S.D. înseamnă, fără putință de tăgadă, dispariția
Yorick: statul și tigva by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15507_a_16832]
-
apoi, și un semnal de alarmă: dacă România nu va intra în Uniunea Europeană în 2009, "evoluția ei va fi chiar mai dezastruoasă"; dacă însă elitele politice vor da drumul, "măcar parțial, statului din gheare" și vom deveni membri UE, prin deces natural și creșterea competitivității sectorului agricol, mare parte din țărănimea dependentă va dispărea. "Nucșoara se va șterge, iar Scorniceștiul va dăinui. Acesta e viitorul."
Antisemitism și inginerie socială by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14456_a_15781]
-
1944, a început declinul precipitat al S.S.R. Puterea comunistă impune "odioasele epurări politice", "consternante", cum îi apar lui Vârgolici, pentru că s-au petrecut foarte repede, înaintea celor de la Academie, cu concursul acelor scriitori care trecuseră iute de partea regimului nou. Decesul oficial al Societății Scriitorilor Români are loc în martie 1949, când ia naștere Uniunea Scriitorilor din România. Aceasta are și ea istoria ei, contradictorie, convulsionată, dramatică și câteodată grotescă, dar nu are încă istoricul decis să o scrie. Poate că
O istorie a S.S.R. by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14496_a_15821]
-
devenirea personalității și situând convențional acțiunea în vecinătatea ultimei stații din existența terestră, piesa are valoarea unui avertisment. Din perspectiva ultimă, durerea din substratul replicilor e determinată de observarea modului cum moartea se instalează cu mult înainte de consemnarea oficială a decesului. Lui Ștefan Caraman, autorul textului, îi pasă de acești semeni ai săi care fac bancuri fizice și spun cuvinte urâte și piesa sa ne lasă să bănuim că există în ei o umanitate pierdută, pierdută pentru că nimănui nu i-a
Lor le pasă by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14552_a_15877]
-
lor își vor ridica piciorul când vor trece pe lângă valorile democratice europene, apoi vor pieri subit cu trupurile neîngropate, în care vor foșgăi viermi grași pe care nici peștii nu-i vor mânca. Medicul veterinar va nota în foile de deces cauza morții lor: spaima de competiție! 3. Ce-i de făcut? Nimic? N-am învățat nimic de la anticii greci? Jigodiile ne-au spurcat sufletele și pământurile. Probabil că intrarea în U.E. îi va reda românului demnitatea omenească terfelită de javrele
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14076_a_15401]
-
își cumpără mașină (musai de la Mercedes în sus), își construiește vila iar concediile, împreună cu tot familionul, le petrece la Palmă de Majorca ori în Bahamas? Avansarea la gradul de general e însoțită, naiba știe cum, de-o serie de oportune decese ale unor mătuși îndepărtate, de bruscă generozitate a socrilor și de neașteptate succese financiare ale firmelor conduse. absolut întotdeauna . de soții. Aceleași soții care până mai ieri se ilustrau exclusiv că pașnice stăpâne ale bucătăriei, ca inoffensive artiste ale fasolei
Creditele neperformante și performanțele statului polițienesc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14243_a_15568]
-
întârzia la nesfârșit: este, și este bine că este presa cea de a patra putere în stat, dar tocmai de aceea trebuie să urmeze exemplul celorlalte trei, care-și cunosc stăpânul, tainul cel dulce. Dacă se face vâlvă în cazul decesului unui mărunt hoț de roți auto, intervine Amnisty International, îi mai țin hangul și alții și altele, se compromite primirea țării în forurile la care râvnește. Așa că vezi! Sfatul astrologului: dacă ești sănătos tun, ferește-te de arest, locul în
Bătaia la români by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15061_a_16386]
-
prioritate. Același ritm va fi păstrat în cursul anilor care vor urma. Ținând cont de progresele demografice și de coeficienții natalității, vor fi necesari șaizeci de ani pentru a duce operația la bun sfârșit, căci nu trebuie să uităm că decesele normale vor furniza o contribuție apreciabilă. Intențiile și liniile mari ale programului sunt clare și vorbesc de la sine. Trag nădejdea că tot așa vor sta lucrurile și în ceea ce privește beneficiile pe care le reprezintă, cât și în cazul perspectivelor de viitor
Alexandru Ciorănescu: Program by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15074_a_16399]
-
radio, Simon și bunicii săi îl ascultă depunînd mărturie pentru acuzare și relatîndu-și detaliat trădarea într-un proces care trimite fără umbră de îndoială la Rajk. Bunicului această trădare îi aduce moartea, precedată de obsedanta întrebare "Să fi greșit eu?"; decesul, puțin mai tîrziu, al bunicii îl aduce pe băiat în situația de a intra într-un orfelinat al partidului, în care se formează "oameni noi" cărora le e interzis să vorbească sîmbăta și duminica. Dar Simon e, poate, salvat; înainte de
Istoria într-o țară mică by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15212_a_16537]
-
Poate l-a otrăvit cineva în mașină, știu eu! Poliția trebuie să înregisreze martorii, să ia declarații... Un tânăr: - Și cum știți dacă e mort sau nu? Șoferul ambulanței: - Păi, nu-l consultă asistenta!? Tânărul: - Asistenta nu are parafă de deces, deci nu poate constata decesul. Trebuie un doctor, trebuie dus la spital... Șoferul ambulanței: - Domîle, nu-nțelegi, eu nu bag morți în Salvare! Să vină Poliția! Șoferul autocarului: - Și io ce fac, domîle!? Stau cu mortuî în autocar toată ziua
Moartea din autocar by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13440_a_14765]
-
în mașină, știu eu! Poliția trebuie să înregisreze martorii, să ia declarații... Un tânăr: - Și cum știți dacă e mort sau nu? Șoferul ambulanței: - Păi, nu-l consultă asistenta!? Tânărul: - Asistenta nu are parafă de deces, deci nu poate constata decesul. Trebuie un doctor, trebuie dus la spital... Șoferul ambulanței: - Domîle, nu-nțelegi, eu nu bag morți în Salvare! Să vină Poliția! Șoferul autocarului: - Și io ce fac, domîle!? Stau cu mortuî în autocar toată ziua!? Șoferul ambulanței: - Îl dăm jos
Moartea din autocar by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13440_a_14765]
-
că abia ce s-a urcat, e din comună dîaici. Un sătean: - Io n-aș băga mort în mașină...! Cineva din mulțime: - Daî ce-are, domîne!? Când era viu era bun, acuma ne doare-n cur! Ce, pute!? Asistenta constată decesul și lumea sare din nou cu gura pe șoferul ambulanței: - Domîle, ce dracuî, nu puteți lăsa mortuî în mașină! Duce-ți-l odată la Morgă! Șoferul autocarului: - Hai, domîne, ce dracuî! Dați odată mortuî jos din autocar să plec și
Moartea din autocar by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13440_a_14765]
-
și răcorite prin osîndirea verbală a stăpînului nemilos”. Strivită sub lespedea poncifurilor limbii de lemn și a lozincilor repetate pînă la delir, tema patriei a cunoscut cîteva încercări de reanimare, precum „festivalul național” Cîntarea României, care „a legalizat, în fond, decesul fervorii patriotice”, înlocuind arta cultă cu cea „populară” (ajustată și adusă la zi!) și Cenaclul Flacăra, condus de Adrian Păunescu, care l-a transformat „într-o manifestare grandioasă și, mai apoi, într-un spectacol itinerant (televizat), cu zeci de recitatori
Studiul unui proces deschis (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13569_a_14894]
-
puncte de orientare în fatalitatea, și de ce nu, fantezia cronologiei. Rețin din studiul introductiv, în primul rând, pragurile vieții. Începutul și sfârșitul. Matricola botezaților a comunei bisericești ortodoxe române din comuna Hașag (tom, pagină, număr de înmatriculare) și certificatul de deces, eliberat de spitalul din Los Angeles, unde a fost internat, County Harbor Hospital, și unde i s-a curmat firul vieții, la 1 noiembrie 1961. Aici sunt înregistrate datele personale, motivul decesului, ocupația „poet, atașat de presă, domeniul de activitate
Stăruința pe document by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13596_a_14921]
-
tom, pagină, număr de înmatriculare) și certificatul de deces, eliberat de spitalul din Los Angeles, unde a fost internat, County Harbor Hospital, și unde i s-a curmat firul vieții, la 1 noiembrie 1961. Aici sunt înregistrate datele personale, motivul decesului, ocupația „poet, atașat de presă, domeniul de activitate, ziaristica.” Urmează precizarea cine a transmis informațiile. Este o angajată a spitalului, Paula Gibson, în calitate de prietenă, cu care Alexandru Ruja a purtat corespondență. Între aceste praguri, sunt cuprinse ca într-o galerie
Stăruința pe document by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13596_a_14921]