4 matches
-
în diferite domenii ale vieții de zi cu zi, ca de exemplu în economie, geografie,domeniul medical, este cuprinsă în termenul de informatică aplicată. Informatica teoretică poate fi considerată ca bază pentru alte domenii derivate. Aceasta asigură cunoștințele fundamentale pentru decidabilitatea unei probleme, sistematizarea complexității și pentru formalizarea automatelor și a limbajelor formale. Pe aceste fundamente teoretice se constituie informatica practică și informatica tehnică. Acestea se ocupă cu problemele centrale ale prelucrării informației și oferă soluții pragmatice și adaptabile. În acest
Informatică () [Corola-website/Science/296820_a_298149]
-
computațional, respectiv un limbaj de programare, este "Turing complet compatibil", dacă cu acesta se poate simula mașina universală Turing. Toate computerele actuale sunt "Turing complet compatibile", aceasta însemnând că se poate găsi o soluție pentru orice problemă decidabilă. Termenul de decidabilitate poate fi descris ca o întrebare dacă o problemă anume este rezolvabilă algoritmic sau nu. Astfel, de exemplu, problema celui mai mic multiplu comun a două numere este o problemă decidabilă. O problemă nedecidabilă este de exemplu întrebarea dacă un
Informatică () [Corola-website/Science/296820_a_298149]
-
de cele impuse prin comentariul redublant, așa că "stabilirea sensului unui text devine o problemă a eticii, o etică diferită de cele existente, căci vizează textul, lectura și decizia etico-politică. Indecidabilitatea care survine în lectura deconstructivistă deschide câmpul deciziei sau al decidabilității sensului. Nici un sens care s-a construit deja nu este lipsit de dimensiunea etică, căci s-a construit excluzându-le pe altele." Concluzia este departe de a fi una modestă: "prin rescriere, ca și prin deconstrucție, mai e posibil un
Efectul Menard by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12301_a_13626]
-
Bunăoară, un set complex de practici (semio)logice de verificare a adevărului sînt puse în evidență de Petru Ioan, care decelează următoarele trei tipuri de criterii de validare a adevărului [1987:37-49]: a) sintactice (consistență, demonstrabilitate, reductibilitate, coerență); b) semantice (decidabilitate, interpretare / reprezentare, satisfacere / realizare în model / corespondență); c) pragmatice (consens, credibilitate, acceptabilitate). Este firesc să judecăm că tot ceea nu se poate valida ca adevăr printr-una sau mai multe din metodele mai sus menționate intră în mod firesc în
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]