16 matches
-
3. Substanțe de referință Nici una. 1.4. Principiul metodei de testare / metoda de maximalizare la cobai După expunerea inițială la substanța de testare (perioada de inducție), animalele sunt supuse, la 2 săptămâni după ultima expunere de inducție, la o expunere declanșantă efectuată cu aceeași substanță pentru a stabili dacă a fost indusă o stare de hipersensibilitate. Sensibilizarea se determină printr-un examen al răspunsului cutanat la expunerea declanșantă. 1.5. Criterii de calitate Nici unul. 1.6. Descrierea metodei de testare 1
jrc904as1984 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86043_a_86830]
-
sunt supuse, la 2 săptămâni după ultima expunere de inducție, la o expunere declanșantă efectuată cu aceeași substanță pentru a stabili dacă a fost indusă o stare de hipersensibilitate. Sensibilizarea se determină printr-un examen al răspunsului cutanat la expunerea declanșantă. 1.5. Criterii de calitate Nici unul. 1.6. Descrierea metodei de testare 1.6.1. Pregătire Animale tinere sănătoase (în vârstă de mai puțin de 1 an) se repartizează la întâmplare în loturi tratate și loturi martor. Înainte de administrarea substanței
jrc904as1984 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86043_a_86830]
-
martor. Dacă se folosește un număr mai mic de animale, trebuie justificat motivul acestei alegeri. 1.6.2.3. Doze Concentrația substanței de testare se stabilește în funcție de concentrația maximă care poate fi perfect tolerată în timpul fiecărei faze de inducție. Doza declanșantă nu trebuie să inducă nici o iritare cutanată la animalele nesensibile. Aceste doze pot fi determinate cu ajutorul unui studiu preliminar redus (2 sau 3 animale). 1.6.2.4. Perioadă de observație Pe parcursul perioadei de inducție, se supraveghează pielea pentru a
jrc904as1984 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86043_a_86830]
-
cutanată la animalele nesensibile. Aceste doze pot fi determinate cu ajutorul unui studiu preliminar redus (2 sau 3 animale). 1.6.2.4. Perioadă de observație Pe parcursul perioadei de inducție, se supraveghează pielea pentru a controla eventualele efecte toxice. După expunerea declanșantă, reacțiile cutanate se înregistrează după 48 și 72 de ore. 1.6.3. Mod de operare Se cântăresc animalele înaintea fazei de inducție, precum și la sfârșitul testului. Se rade părul din regiunea umărului. Procedura include două faze. 1.6.3
jrc904as1984 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86043_a_86830]
-
identic. Zilele douăzeci și trei și douăzeci și patru La douăzeci și unu de ore după ce s-a înlăturat bucata de pânză, suprafața supusă testului se curăță și se rade, dacă este necesar. Trei ore mai târziu (cu 48 de ore de la începutul aplicării declanșante), se observă și se înregistrează reacția cutanată. La douăzeci și unu de ore după această observație, se procedează la o a doua observație (72 ore) care se înregistrează. Pentru a clarifica rezultatele obținute în prima fază declanșantă, se prevede o a doua
jrc904as1984 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86043_a_86830]
-
de ore de la începutul aplicării declanșante), se observă și se înregistrează reacția cutanată. La douăzeci și unu de ore după această observație, se procedează la o a doua observație (72 ore) care se înregistrează. Pentru a clarifica rezultatele obținute în prima fază declanșantă, se prevede o a doua fază declanșantă, dacă este necesar, cu un nou grup martor pentru mijlocul de propagare, aproximativ la o săptămână după primul test. 1.6.3.2. Observare și notare Toate reacțiile cutanate și toate observațiile neobișnuite
jrc904as1984 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86043_a_86830]
-
observă și se înregistrează reacția cutanată. La douăzeci și unu de ore după această observație, se procedează la o a doua observație (72 ore) care se înregistrează. Pentru a clarifica rezultatele obținute în prima fază declanșantă, se prevede o a doua fază declanșantă, dacă este necesar, cu un nou grup martor pentru mijlocul de propagare, aproximativ la o săptămână după primul test. 1.6.3.2. Observare și notare Toate reacțiile cutanate și toate observațiile neobișnuite care rezultă din fazele de inducție și
jrc904as1984 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86043_a_86830]
-
simpatic și parasimpatic la stimuli scade odată cu înaintarea în vârstă. 51.2. Etiologia sincopei Aproximativ 40% dintre pacienții vârstnici cunoscuți cu episoade sincopale recurente, în pofida investigațiilor paraclinice exhaustive, a examenului clinic minuțios și anamnezei detaliate, vor rămâne fără identificarea cauzei declanșante. Aceste situații apar în special la persoanele cu deficite cognitive de diferite grade, care nu pot furniza date de anamneză corespunzătoare sau în situațiile în care etiologia sincopei este o asociere de factori (acuți și cronici) declanșatori și nu rezultatul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91968_a_92463]
-
încadrabile în aceste categorii reprezintă sub 0,5%. Tropismul glandular al unor infecții (cea mai cunoscută fiind parotidita epidemică) face ca, ocazional, debutul diabetului să fie asociat cu boala infecțioasă în cauză. Mai probabil, aceste infecții joacă rol de factor declanșant la persoane prezentând o anumită predispoziție genetică. Pancreatita cronică întâlnită destul de des în țările europene este o boală mai frecvent asociată cu alcoolismul cronic sau cu episoadele acute de hipertrigliceridemii mari (peste 300 mg/dl). Persistența unor leziuni pancreatice cronice
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92233_a_92728]
-
noi" de schizofrenie. Dezideratul său declarat este reducerea incidenței acestei tulburări psihice, iar acest obiectiv presupune un efort de realizare și asigurarea funcționării unor măsuri care să înlăture ori să atenueze factorii cunoscuți și creditați ca etiologici (determinanți), favorizanți ori declanșanți, fie ei biologici (genetici sau de altă natură) și nonbiologici (socioecologici, familiali, etc.). Recunoaștem aici, în condițiile în care etiologia acestei afecțiuni rămâne cu toate progresele făcute obscură, un efort poate generos, dar limitat încă din fașă de numeroase dificultăți
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
stabilă, marchează trecerea la AI. 3. Angina de repaus sau angina spontană - apare la o persoană cu AP stabilă sau fără trecut coronarian; - durerile de repaus sunt adesea nocturne, sunt mai prelungite sau mai intense și nu au factor evident declanșant; - pentru a fi considerată drept AI, angina de repaus trebuie să fie repetată, în ultimele zile și să reprezinte, la un vechi anginos, modificarea "pattern-ului" anginei. 4. Angina precoce post infarct: - este definită de reapariția durerilor coronariene, după câteva
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
agravează deshidratarea, cu apariția CHO. Caracteristice CHO sunt simptomele neurologice, cum ar fi: crizele convulsive și deficitul motor. După reechilibrare mulți pacienți necesită doar dietă. Prognosticul CHO este foarte grav în comparație cu ce al CAD, la mortalitatea crescută contribuind și factorul declanșant (IMA, pancreatită, sepsis), vârsta și osmolaritatea plasmatică fiind cei mai importanți indicatori ai riscului de mortalitate. Coma hiperglicemică, normoosmolară, noncetonică, hiposodată asociată cu alterarea funcției renale: există unele cazuri în care persoane, cunoscute cu alterarea funcției renale, prezintă hiperglicemie severă
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
sever (infarct miocardic, accident vascular cerebral, infecții severe, abdomen acut etc.), moartea poate surveni chiar și în momentul în care tulburările specifice cetoacidozei au fost total sau parțial corectate. Moartea se datorește în acest caz, nu comei diabetice, ci factorului declanșant care nu a putut fi stăpânit terapeutic (40). Există o mare diferență între mortalitatea înregistrată în centrele specializate (sub 5% în comele "simple" și între 5-15% în comele "complicate") și cea înregistrată în serviciile medicale nespecializate (5-10% în comele "simple
Tratat de diabet Paulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92271_a_92766]
-
și producție excesivă de corpi cetonici (hipercetonemie și cetonurie). Evoluția spontană este de la cetoză incipientă la cetoacidoză cu comă. Cetoacidoza diabetică poate surveni la un diabetic anterior necunoscut (cetoacidoză inaugurală) sau poate surveni la un diabetic cunoscut, datorită unei cauze declanșante ce poate fi reprezentată de: - afecțiune intercurentă: viroze, pneumopatii, infarct miocardic acut, accident vascular cerebral, gangrenă diabetică, pancreatită acută etc - întreruperea insulinoterapiei (accidental, în condițiile imposibilității alimentării) - cauze diverse: sarcina. Cele două faze, de cetoză și cetoacidoză, se succed mai
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
deshidratare extra- și intracelulară (pliu cutanat persistent, hipotensiune arterială, uscăciunea limbii, uscăciunea axilelor, hipotonia globilor oculari), semne de acidoză (dispnee acidotică, respirație amplă, zgomotoasă), halena acetonemică, iar în fazele avansate tulburări de conștiență variabile de la letargie până la comă. Întrucât factorul declanșant poate fi variabil, la acest tablou clinic se mai adaugă semnele afecțiunii inițiatoare (sindromul coronarian acut, pneumonia, infecția urinară, accidentul vascular cerebral etc). Cetoza și cetoacidoza sunt urgențe majore și necesită tratament de specialitate. În momentul sosirii pacientului în unitatea
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
se constată în majoritatea proceselor patologice - moartea lentă. Cauzele morții sau factorii tanatoetiologici, mai ales în cazul morții lente, acționează în cascadă, realizând lanțul tanatogenerator. Unii factori pot constitui cauze principale ale morții, alții pot fi factori predispozanți, favorizanți sau declanșanți. Vom putea vorbi astfel de: - factori tanatogeneratori sau tanatopromotori, care reprezintă cauza inițială, principala sau chiar unică a morții; - factori tanatointermediari, factori secundări, care pot contribui la accelerarea drumului spre moarte și care pot și lipsi din lanțul tanatogen; și
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]