242,092 matches
-
face ca moralistul să fie înlocuit brutal de pamfletarul orbit de patimă. Din nefericire, Arghezi nu este ghidat în permanență, în textele sale vituperante, de o ,pravilă de morală practică", așa cum și-ar fi dorit. Unde mai e morala în declarația programatică intitulată Permis și nepermis, când Arghezi pretinde karamazovian: Totul este permis, căci nimic nu poate, într-o minte liberă, să fie interzis" ? Arghezi trece prin momente când nu are nimic sfânt, prin crizele lui Ivan Karamazov, care vrea să
Pamfletul apocaliptic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11256_a_12581]
-
postmodernismul e cea mai bună cale de a estetiza - totodată depolitizând - un produs discursiv. Înapoi la o pildă nereușită de cinema european. Tot o peliculă cu tentă istorică, dar ceva mai recentă, despre prinderea unui criminal francez și nazist, intitulată Declarația. Michael Caine, Tilda Swinton, Alan Bates, Charlotte Rampling, Jeremy Northam. O distribuție britanică de excepție, care te atrage precum un magnet. Dar contextul în care sunt puși acești actori îi face puțin ridicoli: în film, ei sunt francezi. Dacă știți
Istoria se repetă... by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11306_a_12631]
-
fi declarat că demisionează din U.S.R. fiindcă n-a fost invitat la Festival. (Am avut o convorbire telefonică cu el și mi-a spus că n-a declarat niciodată așa ceva.) Lui Llosa însuși i s-a pus în gură o declarație încă și mai bizară despre admirația pe care ar nutri-o pentru o... cîntăreață și despre... frumusețea româncelor. Iertat să fiu dacă greșesc, dar nu cred că un Festival cultural, oricîte cusururi ar avea, poate fi tratat în această manieră
"Zile și Nopți de Literatură": un bilanț moral by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11267_a_12592]
-
fi existând încă destui români seduși de mirajul comunist. Numai că e vorba de o varietate care-a încetat să mai aibă de-a face cu Moscova. Să fi uitat Mircea Geoană atât de ușor lecția național-comunismului aducător de voturi? Declarația sa probabil că i-a iscat lui Iliescu un zâmbet ironic. Dar lui Ceaușescu sigur i-a adus spume pe buze.
Piraterii de apă dulce by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11294_a_12619]
-
noastră și-a exprimat considerația potrivit căreia nivelul culturii muzicale al unei țări este dat de numărul de cvartete de coarde care activează în viața muzicală a locului, a comunității. La vremea aceea, cea a ,obsedantului deceniu" al anilor '50, declarația a apărut ca fiind șocantă. Mai târziu când orizonturile au început a se lumina, de asemenea astăzi când globalizarea, când circulația ideilor, a persoanelor, ignoră fruntariile, am rememorat acele gânduri exprimate cu jumătate de secol în urmă. Mai mult, observând
Un florilegiu al evenimentelor muzicale by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11308_a_12633]
-
îi spune în subtitlu o istorie subiectivă a autoportretului în pictură. Scutul teribil al titlului, care cuprinde două cuvinte generatoare de alertă, ascunde în realitate pagini de o imensă tandrețe. Pe scurt, cartea lui Octavian Paler este o splendidă, minunată declarație de dragoste. îi iubește pe pictori, știe despre viața lor o infinitate de elemente biografice, dă dimensiuni acelora dintre ele care din perspectiva destinului devin semnificative, acelea, cu alte cuvinte, care participă la metamorfoza unui fapt de viață, efemer prin
O imensă tandrețe by Radu Varia () [Corola-journal/Journalistic/11319_a_12644]
-
lansate pe data de 7 octombrie 2015, de pe patru nave purtătoare de rachete din Flotă Mării Caspice asupra a 11 ținte ale ȘI din Siria. Ele au parcurs o distanță de 1.500 km și au lovit toate obiectivele, potrivit declarațiilor Ministerului Apărării. Durată zborului a fost de două ore de la lansare 3. Este vorba de rachetă de croazieră rusească 3M-14T Kaliber, de generație nouă, stealth, cu o viteză de 700-800 km/h, similară celei mai moderne variante a RGM/ UGM-109E
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Iluzii electorale spulberate: "revoluția crizantemelor" La aproape un an după alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, sistemul politic din Republică Moldova atinge un nivel de destabilizare și erodare imagologica fără de precedent. Calificativul "stat captiv" este preluat din textele ziaristice în declarațiile publice ale formatorilor de opinie și ale liderilor politici din țară. Mai mult, înalți funcționari europeni se pronunță public vizavi de controlul instituțiilor de stat concentrat în mâinile oligarhilor moldoveni. Într-un articol de opinie publicat în cotidianul New York Times
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
2014, socialiștii au reușit să colecteze peste un milion de semnături în sprijinul aderării Moldovei la Uniunea Vamală. În ultimele două luni până la data sufragiului au fost organizate adunări ale cetățenilor în peste 550 de localități ale țării și adoptată Declarația "Pentru Uniunea Vamală". În principalul bildboard și spot electoral al socialiștilor liderul partidului, Igor Dodon, si Zinaida Greceanâi, apar alături de Președintele Rusiei, Vladimir Puțin. Stafful PSRM a utilizat strategia transferului de imagine pentru a consolida autoritatea și popularitatea liderului de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
an". Stafful PCRM a recurs la ironie că strategie de comunicare politică persuasiva. Astfel, în unul din cele 13 spoturi electorale, Vlad Filat este numit regele contrabandei, Plahotniuc - păpușar, numai că nu o face naratorul, ci sunt folosite secvențe din declarațiile protagoniștilor (Filat face declarații despre Plahotniuc, Plahotniuc despre Filat), aflați în război verbal. Spot nr. 2 (41 sec.) "Plahotniuc: Filat - regale contrabandei; Filat: Păpușarul nu se liniștește; Narator: Băncile și aeroportul le partajează între ei: În imagini: convorbire telefonică Filat-Vicol
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
recurs la ironie că strategie de comunicare politică persuasiva. Astfel, în unul din cele 13 spoturi electorale, Vlad Filat este numit regele contrabandei, Plahotniuc - păpușar, numai că nu o face naratorul, ci sunt folosite secvențe din declarațiile protagoniștilor (Filat face declarații despre Plahotniuc, Plahotniuc despre Filat), aflați în război verbal. Spot nr. 2 (41 sec.) "Plahotniuc: Filat - regale contrabandei; Filat: Păpușarul nu se liniștește; Narator: Băncile și aeroportul le partajează între ei: În imagini: convorbire telefonică Filat-Vicol, șef IFS. Voci în
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
cerșind în stradă. Într-un apartament, o familie de pensionari discuta: "- Pâine avem acasă? - Stai să mă uit! Pâinea s-a terminat, dar pensia numai pe data de 17... Va trebui să vindem iarăși ceva din casă...." Pe fundal sonor - declarația președintelui PDM, Marian Lupu: "Partidul Democrat a contribuit la modul cel mai direct și cel mai serios la majorarea pensiilor". Mini-scenetele din spoturile electorale ale comuniștilor nu sunt o noutate în mecanismele de comunicare electorală, utilizate de actorii politici moldoveni
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
informațiile oferite de instituțiile abilitate pentru a stopa jaful din sistemul bancar; demisia președintelui Parlamentului că exponent direct al oligarhiei. Anticipând mitingul de protest din 4 octombrie, la 1 octombrie, liderii Alianței pentru Integrare Europeană - 3 își reconfirmă printr-o declarație comună angajamentele asumate în fața cetățenilor. După aproximativ două luni de la constituirea AIE - 3, partidele componente au respins orice tentative de destrămare a majorității parlamentare. Aceștia au condamnat "traseismul politic, scenariile și solicitările cu caracter radical și distructiv, promovate recent în
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
informați de tot ce se petrece in tarile socialiste. Așa că nici vorbă de un guvern în exil recunoscut cu nume de vreuna din puterile aliate 7". Teza abandonării de către Vest este reluată în nenumărate materiale de opinie, interviuri, mesaje sau declarații ale regelui Mihai. Ele trădează o traumă majoră, însoțită de o culpabilizare a Vestului, mai ales pentru un personaj istoric care a pus la dispoziție propriul destin politic și propriul statut de monarh în funcțiune pentru soarta continentului și a
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
care crearea unei zone tampon, sacrificând astfel libertatea statelor din Răsăritul Europei pentru stabilitatea occidentului - a însemnat o "cedare" de către americani și britanici, acordul semnat fiind văzut de Suveran și printr-o cheie morală. În același timp, alte elemente și declarații de politică externă invocate de Suveran vin să evidențieze că acordul era un sacrificiu pe care Occidentul îl asumase, o negociere care părea, în ochii Vestului, meritata din perspectiva securității Europei de Apus: "Însă, în același an (1949 - n.n.), în
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
lucru morțiș! De aici au decurs atâtea buclucuri și greutăți pentru noi!". Dezamăgirea și frustrarea legată de lipsă ajutorului pe care Occidentul nu l-a mai acordat României este reiterat și resimțit pe toată perioada exilului. Mărturie stau, de asemenea, declarațiile sale cu privire la lipsa de interes și de implicare a Vestului în operațiunile care vizau destabilizarea regimului comunist pro-sovietic și preluarea puterii. Acțiunile sporadice paramilitare de la începutul anilor `50 din România nu au avut anvergură și suportul Vestului, astfel încât - relatează regele
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
decât să întărească teza potrivit căreia, o sumă de înțelegeri nelegitime, transformaseră și deciseseră pentru jumătate de secol destinul popoarelor din Estul Europei. Într-un mesaj din septembrie 1991, regele făcea un apel la Occident, comunitatea internațională pentru a accepta declarația de independență a Republicii Moldova, în special la foștii Aliați; din mesaj se remarcă și o definiție implicită a "Vest"-ului, ipostaziat de SUA și UE: "Occidentul - Comunitatea Europeană și Statele Unite, care au recunoscut (și nu prea devreme) independența Țărilor baltice
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
absurd (...)". În același registru, regele readuce în discuție atitudinea noilor lideri de la București, imediat după înlăturarea regimului Ceaușescu, din decembrie 1989, care declaraseră public faptul că nu aveau niciun fel de pretenție teritorială de la Uniunea Sovietică. Ori acest gen de declarație, care se referea în chip direct la fosta provincie românească dintre Prut și Nistru, reprezenta, în sine, si o poziționare de politică externă și geostrategică pro-Est. La nivelul anilor 1991-1992, regele vedea în recunoașterea independenței Republicii Moldova o formă de abandonare
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
află (datorită unei civilizații bazate pe intensificarea și rapiditatea comunicărilor și a schimburilor de capital, de idei, de marfuri)9 se află și provocarea de a da o configurație juridică unui nou drept al omului. Astfel, propunem înscrierea într-o declarație politică asumată de statele membre ONU, la nivel juridic internațional, a unui nou drept al omului, menit să asigure ființei umane respectarea și exercițiul eficace, real, al celorlalte drepturi ale sale. În acest context, propunem să fie consacrat un "drept
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
genurile și care privesc oameni aflați în situații traumatizante. Având toate aceste aspecte în vedere, ar fi de remarcat, în opinia noastră, să se consacre, la nivel internațional (eventual sub egida ONU, printr-o rezoluție AG.ONU sau printr-o declarație a statelor membre ONU, alături de recunoașterea dreptului omului de a fi protejat de stresul negativ excesiv 15) și măsurile pe care statele ar trebui să le ia pentru reducerea sau combaterea acestui tip de stres, mai bine spus, pentru gestionarea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
locului în care trăiesc și își desfășoară activitatea. De asemenea, legat de propunerile legislative de mai sus (pe plan internațional, sub egida ONU), ar fi recomandat să se elaboreze (de pildă, printr-o propunere a României în cadrul AG.ONU), o declarație privind introducerea unei zile internaționale de luptă împotriva stresului negativ excesiv, la care sa achieseze statele membre ONU, luând măsuri, pe plan național, de management a situațiilor specifice generatoare de stres, precum și de management al stresului privind categoriile speciale de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
asemenea, în etapa a doua, legat de drepturile de solidaritate (cele din generația a III-a de drepturi ale omului)19, considerăm că ar trebui să fie consacrat (tot prin propunere a României, în calitate de stat membru ONU, privind adoptarea unei declarații în acest sens sub egida AG. ONU) și dreptul popoarelor de a fi la adăpost de stresul negativ excesiv (datorită condițiilor speciale generatoare de stres negativ excesiv pentru comunități întregi de oameni, mergând până la națiuni): situații de calamitate naturală, de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
pe care le propunem a fi explorate și cărora ar trebui să li se dea un conținut juridic concret, la nivel internațional, printr-o altă propunere în acest sens, a României în cadrul AG.ONU, care să ia apoi forma unei declarații politice în acest sens, adoptate de state) sunt drepturi care se deosebesc de categoriile de drepturi ale omului de până la ele (generațiile I, ÎI, III, chiar si IV de drepturi ale omului) . Spre deosebire de toate aceste categorii de drepturi ale omului
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
al umanității viitoare, al națiunilor, popoarelor viitoare) de a fi la adăpost de stresul negativ excesiv. În explorarea acestui drept al omului din viitor la a fi la adăpost de stres, se poate porni de la mai vechea consacrare juridică din Declarația Universală a Drepturilor Omului/1945: "...făurirea unei lumi în care ființele umane vor beneficia de libertatea cuvântului și a convingerilor, eliberate de teroare și mizerie..."(Preambul, alin. 2)28. Or, procesul de făurire al acestui tip de lume este unul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
din categoriile a V-a și a VI-a de drepturi ale omului. O viziune mult mai detaliată despre lumea viitorului său societatea pe care națiunile, sub egida ONU, încep să o contureze pentru viitor, se află în multe din declarațiile politice emise în urmă conferințelor internaționale privind dezvoltarea durabilă. Astfel, Declarația de la Johannesburg privind dezvoltarea durabilă/2002, începe cu un preambul intitulat De la originile noastre către viitor, în care popoarele participante la acest summit privind dezvoltarea durabilă se angajează expres
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]