KorAP: Find »[drukola/base=declinare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 ...53 >

1,307 matches

Corola-blog/BlogPost/372648_a_373977

în: Ediția nr. 2123 din 23 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Sufixul -ʒis/-aʒis/-(a)nʒis provine din turcă (-ci). Se adaugă la substantive și rădăcini verbale de origine turcă sau rromă (genuine și integrate). Este productiv. Formează substantive de declinarea V̀/s, -des, ce pot avea și funcție adjectivala. Se pot obține forme distincte de feminin, cu terminațiile -a la sg. și -es la pl., prin atașarea sufixului moțional -ka. La adjective formele de feminin pot coincide cu cele

SUFIXUL -ƷIS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1477214101.html [Corola-blog/BlogPost/372648_a_373977]
Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216

sale. Când au fost adoptate franțuzismele, a operat eliminarea articolului de la începutul cuvintelor, vocala „e” mut, sufixe și prefixe nefolosite de ea și a adăugat sufixele și prefixele specifice structurii sale de scriere și pronunție, precum și particule cerute de cazurile declinării substantivelor sau conjugarea verbelor. Numai după o astfel de „tratare” românească cuvântul străin intră în limba română, pieptănat și frezat românește. Să exemplific o asfel de „frezare” românească a unui cuvânt străin, foarte mult îndrăgit și folosit în comunicare de

LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
Corola-blog/BlogPost/385034_a_386363

Publicat în: Ediția nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Provine din sufixul nominal grecesc -μα [mă], adăugat la rădăcini verbale pentru a forma substantive ce exprimă rezultatul unei acțiuni, obiectul unei acțiuni. Substantivele create sunt neutre, de declinarea a III-a, cu terminațiile -μα /mă/ la sg. și -ματα /mata/ la pl.. În România sufixul -(V)mă este prezent în dialectul ursarilor și ceaonarilor. Sufixul abstractizant tipic este -pe(n) (N. sg. -(V)pè(n), pl. -(V

SUFIXUL NOMINAL -(V)MA de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1479661306.html [Corola-blog/BlogPost/385034_a_386363]
V)mă la sg. și -(V)màtes la pl., iar de oblice -(V)màs- la sg. și -(V)matèn- la pl.. Reținem că N. sg. este proparoxiton, iar N. pl. paroxiton. Substantivele masculine de declinarea -Vs, -V̀des la N., care au obl. sg. -V̀s- si pl. -V̀den-, ca jàbas (jabàdes) haină, sacou, sunt paroxitone la N. sg. și pl.. atinʒima atingere, urma bàldima

SUFIXUL NOMINAL -(V)MA de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1479661306.html [Corola-blog/BlogPost/385034_a_386363]
Corola-blog/BlogPost/372635_a_373964

în: Ediția nr. 2082 din 12 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului § Este adoptat din turcă (-cık/-cik/-cuk/-cük). § Alomorfe: -ʒìk/os, -a, -oja, -es (m. sg., f. sg., m. pl., f. pl.) § Se aplică îndeosebi substantivelor de declinarea V̀/s, -des. (o) para/s, -des ‘ban’ | para + -ʒìkos > paraʒìkos | paraʒìk/os, -oja ‘bănuț’ (o) śaka/s, -des ‘glumă’ | śaka + -ʒìkos > śakaʒìkos

SUFIXUL DIMINUTIVAL -ƷIKOS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1473708637.html [Corola-blog/BlogPost/372635_a_373964]
Corola-blog/BlogPost/372522_a_373851

Acasa > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUBSTANTIVELE ATEMATICE ÎN SPOITOREASCĂ - DECLINAREA -’ Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 1716 din 12 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Substantivele de declinarea -’* provin din cele de declinarea -j** prin căderea lui j precedat de ì (i accentuat). ( ì-’ < ì-j

DECLINAREA -’ de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1442065095.html [Corola-blog/BlogPost/372522_a_373851]
Acasa > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUBSTANTIVELE ATEMATICE ÎN SPOITOREASCĂ - DECLINAREA -’ Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 1716 din 12 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Substantivele de declinarea -’* provin din cele de declinarea -j** prin căderea lui j precedat de ì (i accentuat). ( ì-’ < ì-j) După modelul s. de declinarea -s***, pentru formarea acuzativului se înlătură terminația de N. sing. ’ și se alipesc desinențele

DECLINAREA -’ de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1442065095.html [Corola-blog/BlogPost/372522_a_373851]
Acasa > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUBSTANTIVELE ATEMATICE ÎN SPOITOREASCĂ - DECLINAREA -’ Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 1716 din 12 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Substantivele de declinarea -’* provin din cele de declinarea -j** prin căderea lui j precedat de ì (i accentuat). ( ì-’ < ì-j) După modelul s. de declinarea -s***, pentru formarea acuzativului se înlătură terminația de N. sing. ’ și se alipesc desinențele s la sing. și n

DECLINAREA -’ de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1442065095.html [Corola-blog/BlogPost/372522_a_373851]
Publicat în: Ediția nr. 1716 din 12 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Substantivele de declinarea -’* provin din cele de declinarea -j** prin căderea lui j precedat de ì (i accentuat). ( ì-’ < ì-j) După modelul s. de declinarea -s***, pentru formarea acuzativului se înlătură terminația de N. sing. ’ și se alipesc desinențele s la sing. și n la pl. Cazurile oblice se obțin de la temele de acuzativ urmate de desinențele cazuale corespunzătoare. kofì’ (kofì’a) obl

DECLINAREA -’ de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1442065095.html [Corola-blog/BlogPost/372522_a_373851]
-a în silabă neaccentuată ** -j = terminații la N. sing., pl.: -j (semiconsoană) în silabă accentuată, -a în silabă neaccentuată *** -s = terminații la N. sing., pl.: -s în silabă accentuată, -des în silabă neaccentuată Substantivele de gen masculin atematice de aceste declinări au terminația de N. sing. precedată de vocală accentuată. ( ì-’, V̀-j, V̀-s) Referință Bibliografică: SUBSTANTIVELE ATEMATICE ÎN SPOITOREASCĂ - DECLINAREA -’ / Sorin Cristian Moisescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1716, Anul V, 12 septembrie 2015. Drepturi

DECLINAREA -’ de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1442065095.html [Corola-blog/BlogPost/372522_a_373851]
pl.: -s în silabă accentuată, -des în silabă neaccentuată Substantivele de gen masculin atematice de aceste declinări au terminația de N. sing. precedată de vocală accentuată. ( ì-’, V̀-j, V̀-s) Referință Bibliografică: SUBSTANTIVELE ATEMATICE ÎN SPOITOREASCĂ - DECLINAREA -’ / Sorin Cristian Moisescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1716, Anul V, 12 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Sorin Cristian Moisescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare

DECLINAREA -’ de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1442065095.html [Corola-blog/BlogPost/372522_a_373851]
Corola-blog/BlogPost/361138_a_362467

autoarea a refăcut sumarul, astfel că lecțiile 22-30 se regăsesc în partea a II-a a Manualului. Dăm mai jos lista lecțiilor care au fost incluse în capitolele din Partea a II-a: Lecția 22 Conjugarea la imperativ (loț) Lecția 23 Declinarea substantivelor terminate în consoane Lecția 24 Participiu trecut și gerunziu Lecția 25 Conjugarea la modul potențial (vidhiliṅ) Lecția 26 Aspectul atmanepada Lecția 27 Folosirea unor sufixe verbale Lecțiile 28, 29, 30 Texte cu vocabular și explicații gramaticale Sumarul indica și

CUVÂNT INAINTE LA MANUALUL DE LIMBĂ SANSCRITĂ de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 by http://confluente.ro/Cuvant_inainte_la_manualul_de_limba_sanscrita.html [Corola-blog/BlogPost/361138_a_362467]
mai amplă decât prima, cuprinde 20 de capitole, pe care le vom împărți în două volume. Volumul II: I. Sistemul fonetic II. Terminologia III. Combinația eufonică IV. Cerebralizarea consoanelor dentale V. Substantivul VI. Adjectivul VII. Pronumele VIII. Numeralul IX. Regulile declinării X. Nedeclinabilul Volumul III: XI. Verbul XII. Conjugarea verbelor XIII. Conjugarea verbelor - continuare XIV. Verbele derivate: clasa a X-a XV. Verbele intranzitive, verbe cu două complemente, verbele cu prefixe, aspecte, diateze XVI. Sufixele verbale, participiile XVII. Declinarea temelor terminate

CUVÂNT INAINTE LA MANUALUL DE LIMBĂ SANSCRITĂ de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 by http://confluente.ro/Cuvant_inainte_la_manualul_de_limba_sanscrita.html [Corola-blog/BlogPost/361138_a_362467]
IX. Regulile declinării X. Nedeclinabilul Volumul III: XI. Verbul XII. Conjugarea verbelor XIII. Conjugarea verbelor - continuare XIV. Verbele derivate: clasa a X-a XV. Verbele intranzitive, verbe cu două complemente, verbele cu prefixe, aspecte, diateze XVI. Sufixele verbale, participiile XVII. Declinarea temelor terminate în consoană XVIII. Sufixele nominale XIX. Sufixele feminine XX. Samăsa - Cursantul va observa, în primele lecții, prezența unui cerculeț punctat lângă un semn grafic. De pildă: े ृ ं ा ु ौ . Acest cerculeț nu reprezintă vreo literă

CUVÂNT INAINTE LA MANUALUL DE LIMBĂ SANSCRITĂ de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 by http://confluente.ro/Cuvant_inainte_la_manualul_de_limba_sanscrita.html [Corola-blog/BlogPost/361138_a_362467]
Corola-blog/BlogPost/338164_a_339493

s-o prezentăm, este o limbă foarte grea: gramatica este foarte stufoasă și nu se poate învăța decât prin memorare mecanică. Desigur, există o logică foarte clară a sistemului ei morfologic, dar, la urma urmei, până când nu înveți pe dinafară declinările substantivelor și conjugările verbelor, nu vei putea pricepe această logică, nu vei putea citi latinește și nu vei înțelege nimic. Or, aceasta necesită timp, voință și repetiție, pentru că - nu-i așa? - repetitio est mater studiorum. Și tare mă tem că

De ce sunt împotriva orei de latină la clasa a VIII-a. Consideraţii practice by https://republica.ro/de-ce-sunt-impotriva-orei-de-latina-la-clasa-a-viii-a-consideratii-practice [Corola-blog/BlogPost/338164_a_339493]
Corola-blog/BlogPost/344344_a_345673

trebui să existe școli de ucenici sau de secretare - deplâng, de altfel, declinul acestui tip de învățământ vocațional. Cred într-o educație bazată pe cunoaștere și cultură. Cred în erudiție și rafinament, ceea ce înseamnă învățat pe de rost date, formule, declinări, partituri, poezii. Dar vă veți fi convins că sunt un personaj profund conservator. Un învățământ care înlocuiește cunoștințele cu competențele va înlocui știința cu meșteșugul, erudiția cu îndemânarea și nu va face decât să erodeze tradiția și cultura înaltă. Vă

DIALOG CU ADRIAN PAPAHAGI, CONSILIER AL MINISTRULUI AFACERILOR EXTERNE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 146 din 26 mai 2011 by http://confluente.ro/Eu_nu_concep_civilizatia_europeana_fara_crestinism_dialog_cu_adrian_papahagi_consilier_al_ministrului_afacerilor_externe.html [Corola-blog/BlogPost/344344_a_345673]
Corola-blog/BlogPost/352874_a_354203

așteptate de omenire! Ce mai! Și azi mă înfior de sentimentele de atunci. Absorbit de savoarea clipei, nu observasem că ni se alăturase și colegul ei de scaun, întâmplare salutară ce mă pogorâse într-o clipă pe pământ, prilejuindu-ne declinarea identității trioului ad-hoc format. Își dădeau mâna un istoric - el, preparator la catedra de Arheologie, un viitor electronist - eu și o psiholoagă în devenire - ea... Până să ne apropiem de salba de insule și ostroave, privirăm pe rând cu binoclul

CAP.2 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1433655631.html [Corola-blog/BlogPost/352874_a_354203]
Corola-blog/BlogPost/374525_a_375854

și unul dintre cei mai mari sanscritologi din Europa, autor a patru gramatici: Gramatica limbii grecești, Gramatica limbii latine, Gramatica limbii sanscrite și Gramatica limbilor indo-europene. Orele acestui mare savant erau ținute sub formă de seminarii, în care, alături de paradigma declinărilor, profesorul desfășura, în fața noastră, ample etimologii pentru diversele cuvinte, urmărind transformările suferite, de la sanscrită, prin greacă și latină, până la limbile moderne europene, limba română în primul rând. Simțeam o bucurie superioară, ca împlinire a dorinței noastre juvenile de cunoaștere și

INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. EMERIT TUDOR GHIDEANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1491325896.html [Corola-blog/BlogPost/374525_a_375854]
Corola-website/Law/258138_a_259467

Cazuri Există conflict de competență: 1. când două sau mai multe instanțe se declară deopotrivă competente să judece același proces; 2. când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanță învestită își declină la rândul său competența în favoarea uneia dintre instanțele care anterior s-au declarat necompetente. Articolul 134 Suspendarea procesului Instanța înaintea căreia s-a ivit conflictul de competență va suspenda din oficiu judecata cauzei

EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/258138_a_259467]
de competență (1) Conflictul de competență ivit între două instanțe judecătorești se soluționează de instanța imediat superioară și comună instanțelor aflate în conflict. ... (2) Nu se poate crea conflict de competență cu Înalta Curte de Casație și Justiție. Hotărârea de declinare a competenței sau de stabilire a competenței pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție este obligatorie pentru instanța de trimitere. ... (3) Conflictul de competență ivit între o instanță judecătorească și un alt organ cu activitate jurisdicțională se rezolvă de

EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/258138_a_259467]
legii, partea interesată, procurorul sau instanța invocă, fără să pună în discuție fondul dreptului, neregularități procedurale privitoare la compunerea completului sau constituirea instanței, competența instanței ori la procedura de judecată sau lipsuri referitoare la dreptul la acțiune urmărind, după caz, declinarea competenței, amânarea judecății, refacerea unor acte ori anularea, respingerea sau perimarea cererii. Articolul 246 Excepții absolute și relative (1) Excepțiile absolute sunt cele prin care se invocă încălcarea unor norme de ordine publică. ... (2) Excepțiile relative sunt cele prin care

EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/258138_a_259467]
competență și se va declara necompetentă numai dacă părțile sau una dintre ele solicită aceasta, invocând convenția arbitrală. În acest caz, instanța își va declina competența în favoarea organizației sau instituției pe lângă care funcționează arbitrajul instituționalizat, care, în temeiul hotărârii de declinare, va lua măsurile necesare în vederea constituirii tribunalului arbitral. În cazul arbitrajului ad-hoc, instanța va respinge cererea ca nefiind de competența instanței judecătorești. (2) Instanța va reține spre soluționare procesul dacă: ... a) pârâtul și-a formulat apărările în fond, fără nicio

EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/258138_a_259467]
Corola-blog/BlogPost/93670_a_94962

această limbă este chiar și puțin mister...Cu toate că nu sunt multe cuvinte din latina populară, structura limbii române este mai aproape de structura limbii latine clasice! și astfel ea a păstrat mai multe elemente decât celelalte: italiana, franceza, spaniola...Cazurile de declinare care sunt în latina clasică și română nu sunt în franceză, spaniolă și italiană...De ce sunt mai multe, pentru că, spun unii, România a rămas mai izolată față de celelalte, și astfel s-au păstrat mai multe cuvinte, ori s-au modificat

„ Prin Mircea Eliade, am rămas legat de România toată viaţa…” by http://uzp.org.ro/prin-mircea-eliade-am-ramas-legat-de-romania-toata-viata/ [Corola-blog/BlogPost/93670_a_94962]
Corola-website/Law/252540_a_253869

după efectuarea cercetării judecătorești, ca infracțiunea este de competența instanței inferioare. ... (2) Schimbarea calificării faptei printr-o lege nouă, intervenita în cursul judecării cauzei, nu atrage incompetență instanței de judecată, afară de cazul când prin acea lege s-ar dispune altfel. ... Declinarea de competență Articolul 42 (1) Instanță de judecată care își declina competența trimite dosarul instanței de judecată arătată ca fiind competența prin hotărârea de declinare. ... (2) Dacă declinarea a fost determinată de competență materială sau după calitatea persoanei, instanța căreia

EUR-Lex (2013) [Corola-website/Law/252540_a_253869]
atrage incompetență instanței de judecată, afară de cazul când prin acea lege s-ar dispune altfel. ... Declinarea de competență Articolul 42 (1) Instanță de judecată care își declina competența trimite dosarul instanței de judecată arătată ca fiind competența prin hotărârea de declinare. ... (2) Dacă declinarea a fost determinată de competență materială sau după calitatea persoanei, instanța căreia i s-a trimis cauza poate folosi actele îndeplinite și poate menține măsurile dispuse de instanța desesizată. ... (3) În cazul declinării pentru necompetenta teritorială, actele

EUR-Lex (2013) [Corola-website/Law/252540_a_253869]